Liga Studenților din Iași respinge obligarea absolvenților de Medicină să lucreze în țară, propusă de Ilie Bolojan. Organizația cere audit la universitățile de profil „înainte de orice reformă” în Sănătate

Liga Studenților (LS IAȘI) se opune ideii ca absolvenții de Medicină și medicii cu rezidențiat plătit de stat să fie obligați să lucreze un număr de ani în România, calificând propunerea drept o „legare de glie” și o formă de control de tip socialist, potrivit unui comunicat de presă. Reacția vine după declarațiile premierului Ilie Bolojan și pozițiile unor rectori de universități de medicină care au susținut obligativitatea ca medicii formați la buget să profeseze în țară.

Organizația studențească susține că problema deficitului de personal medical nu poate fi rezolvată prin constrângere, ci prin stimulente reale: deduceri fiscale, sporuri, prime de instalare, locuințe de serviciu și burse private pentru tineri medici. Liga Studenților critică poziția potrivit căreia absolvenții ar trebui obligați să rămână în România „în contul studiilor absolvite”, în condițiile în care, potrivit organizației, nu există suficiente posturi în sistem.

Din coroborarea datelor disponibile pe site-ul dedicat examenului de rezidențiat din ultimii opt ani, rezultă că, în medie, posturile acoperă doar 4,7% din numărul de candidați, în timp ce locurile la rezidențiat sunt disponibile pentru 70,72% dintre aceștia.

Organizația susține și că ideea potrivit căreia majoritatea absolvenților de medicină pleacă în străinătate este „un mit”. Conform datelor publice oferite de UEFISCDI pentru specializarea medicină în limba română, absolvenții promoției 2019 de la cele cinci mari universități de profil (București, Cluj, Iași, Târgu Mureș și Timișoara) au o rată medie de angajare la un an după terminarea studiilor de 87%, respectiv 86% într-un domeniu relevant specializării obținute.

În opinia LS IAȘI, pentru a atrage medici în mediul rural și în orașele mici „nu este nevoie de soluții etatiste și generale”, ci de modificări legislative care să permită crearea unei „burse” a locurilor de muncă, unde comunele, orașele și municipiile să poată lansa oferte transparente și predictibile.

Acestea ar trebui să includă:

• deduceri fiscale,
• sporuri salariale,
• prime de instalare,
• posibilitatea unei locuințe de serviciu.

Rezidenții fac gărzi neplătite în primii ani

Liga Studenților consideră că propunerea premierului este „aberantă și deconectată de la realitate”, în condițiile în care medicii rezidenți sunt deja angajați cu normă întreagă și lucrează efectiv în sistemul public de sănătate. Organizația susține că, în primii trei ani de rezidențiat, medicii efectuează gărzi neplătite, la care se adaugă gărzi suplimentare, fără a beneficia de o zi liberă legală de recuperare după garda de 24 de ore, ceea ce duce la un „surmenaj constant” și, în ultimii ani, inclusiv la decese în rândul unor tineri medici.

• Pe lângă condițiile de muncă, LS IAȘI invocă și probleme sistemice: posturi nescoase la concurs pentru „economisirea resurselor”, solicitări către medici de a trece proceduri fictive pe foile pacienților pentru a crește decontările de la CNAS și achiziții netransparente.

Liga Studenților invocă și argumente constituționale împotriva obligativității de a profesa într-un anumit spațiu geografic. Potrivit organizației, libertatea profesiei și libertatea de mișcare sunt garantate prin articolele 41 și 25 din Constituție, iar o astfel de măsură ar încălca și articolul 42, privind interzicerea muncii forțate. De asemenea, „returnarea” investiției în școlarizare ar putea încălca principiul egalității în drepturi (art. 16) și ar pune în discuție caracterul gratuit al învățământului de stat (art. 32), susțin reprezentanții studenților.

„Nu control de tip socialist, ci liberalizare”

„Soluția la problema lipsei de personal medical nu este realizarea vreunui control de tip socialist, ci liberalizarea sistemului medical, a profesiei și a educației medicale, astfel încât tinerii medici să poată urma în mod real un parcurs vocațional”, a declarat Constantin Ciobanu, președintele Ligii Studenților (LS IAȘI). Acesta susține că retenția personalului medical ar putea fi susținută și prin introducerea unei facilități fiscale care să permită persoanelor fizice și juridice să deducă integral din taxele și impozitele plătite burse private pentru studenți și tineri medici.

Totodată, organizația cere un audit „real și necosmetizat” al universităților de Medicină și Farmacie, pe care le acuză că nu pregătesc eficient viitorii medici și că oferă, în multe cazuri, „materii de umplutură”, cursuri citite de pe slide-uri și spații neadecvate pentru practică.

Poziție similară a medicilor rezidenți: „Motivați, nu obligați”

O poziție similară a fost exprimată și de Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenți (SMMR), care și-a exprimat „ferm dezacordul și îngrijorarea” față de ideea obligativității de a lucra în România după finalizarea rezidențiatului.

Organizația subliniază că distribuția medicilor trebuie realizată prin stimulente reale – salarizare adecvată pentru zonele vulnerabile, infrastructură medicală minimă și acces la dezvoltare profesională continuă – nu prin măsuri coercitive.

Potrivit SMMR, medicii rezidenți din România efectuează în medie 4-5 gărzi pe lună, dintre care doar una este plătită, iar timpul de lucru depășește frecvent limita de 48 de ore pe săptămână prevăzută de Directiva europeană. „Medicii rezidenți nu fug din țară, ci caută normalitatea”, transmit reprezentanții organizației.

Context: dezbatere deschisă de premier și susținută de rectori UMF

Declarațiile premierului Ilie Bolojan, potrivit cărora absolvenții de Medicină la buget și medicii care au făcut rezidențiat plătit de stat ar trebui să aibă obligația de a lucra câțiva ani în România, au generat reacții în mediul academic și medical.

În declarații exclusive pentru Edupedu.ro, rectorul UMFST Târgu Mureș, Leonard Azamfirei, a declarat că o astfel de obligativitate ar putea fi implementată printr-un „contract de angajament de serviciu” semnat la intrarea în rezidențiat, cu o bază juridică solidă și cu posibilitatea unei clauze de tip „pay-back”.

La rândul său, rectorul UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, Anca Buzoianu, a susținut că ideea este „legitimă” și „merită discutată serios”, cu reguli clare și aplicabile.

Dezbaterea are loc pe fondul unui deficit de medici în sistemul public, în special în medicina de familie și în zonele rurale, dar și în contextul datelor care arată că, în 2024, peste 90% dintre medici lucrau în orașe, în timp ce România se află pe primul loc între țările OCDE la numărul de absolvenți de Medicină.