Corelarea resurselor de finanțare centrale, europene și locale cu nevoile din școli și din comunități – aceasta este una dintre cele mai mari provocări pentru Educație, a spus Ligia Deca, consilierul prezidențial pe Educație la conferința SuperTeach din 24 octombrie “Revoluția mentalității în educație – Leadership în educație”. “Suntem în discuție de ceva vreme deja cu Ministerul Educației și cu Ministerul Fondurilor Europene cu privire la alinierea priorităților de finanțare pentru următorul exercițiu financiar 2021-2027, pentru Planul Național de Reziliență, pentru alte fonduri care toate vor trebui să intre pentru a rezolva problemele sistemului: dotări, stimulente pentru profesorii și directorii merituoși, personalizarea Educației – cum facem ca procesul să arate altfel”, a declarat Ligia Deca.
- Articolul face parte din proiectul “Vreau să fiu Profesor în România“, susținut de Telekom Romania și realizat în parteneriat de SuperTeach și Edupedu.ro.
Ligia Deca a mai spus că “bani or să fie”, după ce a enumerat mai multe surse de programe europene prin care zona educației s-ar putea finanța.
“Ați menționat de Planul pentru Reziliență, dar nu sunt singurii bani pe care îi avem. Sigur, sunt bani mulți, sunt bani care vin mai repede, dar în acest moment noi avem multe surse de finanțare care nu sunt corelate. Avem Programul Operațional Educație și Ocupare care se planifică acum, care adresează aproape exclusiv zona de resursă umană. Ceea ce noi trebuie să facem clar este să știm care este harta nevoilor strategice după care să vedem de unde luăm banii. Bani or să fie”, a explicat consilierul rezidențial.
Aceasta a mai spus că școlile uneori nu se descurcă în atragerea de fonduri nerambursabile, iar aici a enumerat posibile cauze.
“Sunt puține școli care se descurcă în a aplica și a accesa fonduri europene. Sigur că vina nu este a unei singure unități, poate că este vorba despre prea multe proceduri birocratice, poate că este vorba că nu sunt suficienți oameni angajați în școli care să facă această chestiune, poate că nu este aliniată linia de finanțare cu nevoia școlilor, cert este că fără a avea un feedback, fără ca oamenii să încerce să ia banii respectiv și să spună de ce nu au reușit, nu vom reuși niciodată să facem conexiunea asta între banii de la nivel central și nevoia de la nivelul școlii sau de la nivel local. Și aici este vorba și despre acea conexiune numită autoritatea publică locală”, a declarat Ligia Deca.
“Atunci când discutăm despre leadership și management școlar, că am discutat în proiectul România Educată, avem un raport tehnic, avem un policy-brief elaborat cu experții de la OECD am ajuns la concluzia că descentralizarea, așa cum ne imaginăm, poate, mulți dintre noi, nu poate veni decât treptat, odată cu creșterea capacității.
Avem exemple de școli care înfloresc atunci când le dai mai multă autonomie, avem exemple de școli care rămân blocate în proiect ca să mă exprim așa. Așteaptă un ghidaj cu care sunt obișnuite. Terminând științe politice, eu, la doctorat, îmi aduc aminte că era vorba despre cum e sistemul de guvernanță istoric al țării: sistemul de guvernanță birocratică dar și sistemul de guvernanță al Educației, al școlilor l-am luat de la francezi. Care au un sistem bine mobilat instituțional, dar foarte centralizat. Peste asta am suprapus timp de 50 de ani un sistem comunist și mai centralizat. Aceste două centralizări sau această centralizare la puterea a doua nu are cum să nu lase urme, adică deja devine partea unei mătci culturale pe care noi în ultimii 30 de ani încet, încet o schimbăm pentru că este clar că sistemele în care dăm autonomie mai multă profesorului, directorului, școlii, regiunii sunt sisteme de succes pentru că se pot adapta mult mai repede la schimbare. Pot să răspundă nevoilor comunității. Asta ne dorim și noi, însă cred că trebuie să fim realiști și să investim în creșterea capacității din această autonomie, treptat, în așa fel încât să nu sufere beneficiarul.”
Alte declarații importante făcute de Ligia Deca:
Despre România Educată: “Cred că misiunea Președintelui, asumată public, a fost aceea de a da o viziune și de a da niște elemente de strategie. Asta am făcut. În 2016 am consultat societatea, a rezultat o bază de analiză, șapte grupuri de lucru, iar la începutul anului 2018 am și lansat în dezbatere publică.
Dacă ne amintim contextul social – politic din România, ne dăm seama că anul trecut am avut două rânduri de alegeri, anul acesta avem din nou două rânduri de alegeri, ceea ce înseamnă că e o perioadă în care decidenții, adică partidele politice mai degrabă vor să-și diferențieze punctul de vedere decât să ajungă la un consens. Și de aceea Președintele României a afirmat în repetate rânduri, spunând că după ce această etapă electorala firească într-un stat democratic se va fi finalizat, va utiliza acel atribut constituțional de mediere pentru a împinge viziunea România Educată în zona implementării. Adică unde? În legislație, în practici, în zona de finanțare.
Suntem în discuție de ceva vreme deja cu Ministerul Educației și cu Ministerul Fondurilor Europene cu privire la alinierea priorităților de finanțare pentru următorul exercițiu financiar 2021-2027, pentru Planul Național de Reziliență, pentru alte fonduri care toate vor trebui să intre pentru a rezerva problemele sistemului: dotări, stimulente pentru profesorii și directorii merituoși, personalizarea Educației, cum facem ca procesul să arate altfel.
Și aici mai am ceva de adăugat: orice proces strategic sau de construire de viziune nu se întâmplă de pe zi pe alta. Uneori procesul e mai important decât rezultatul în sensul în care dacă oamenii nu interiorizează o viziune sau nu se simt parte din ea, nu vor pune umărul să o pună în practică. A durat mai mult, am avut și acești doi ani electorali unde realist politic, nu avem șanse să împingem înainte ceva, ceva rămâne pe soclu probabil și ulterior. Însă cu siguranță și președintele României a spus-o foarte răspicat, îmi aduc aminte, într-o dezbatere, a spus că va lupta pentru viziunea în România Educată și pentru proiect, indiferent de ce se va întâmpla în alegeri. Cred că trebuie să avem ceea ce SuperTeach promovează și anume speranță și un pic de asumare”.
Despre managementul școlilor: „Este clar că etapa următoare la România Educată este să punem în practică ceea ce scrie acolo. Spunem că ne trebuie un profil pentru liderul educațional, spunem că el trebuie operaționalizat. Adică să atingă și partea de formare inițială și continuă, și partea de traseu în carieră, și partea de salarizare în funcție de profilul de leadership pe care ți le asumi. Am avut chiar o discuție legată de separarea rolurilor. Între acel rol de lider inspirațional, cum spun cei de la OECD, care să se ocupe de discipline, de partea inspirațională pentru profesori, de creșterea calității și cel de manager, care se ocupe de administrativ”.
Ligia Deca este Consilier Prezidențial pentru educatie și cercetare, coordonator al proiectului România Educată, inițiat în anul 2016 de către Președintele României. Este doctor în științe politice, susținând o teză pe tema internaționalizării educației din România la Universitatea din Luxemburg.
Foto: captura SuperTeach/Ligia Deca
Mihai Peticilă
Ș. L.
Diana Ghimiși
Redacția