Poliția Sibiu cere școlilor din județ monitorizarea climatului școlar și „identificarea timpurie a elevilor care manifestă comportamente radicale, intoleranță accentuată, bullying pe criterii rasiale/etnice sau care utilizează simboluri extremiste”, potrivit unei adrese transmise Inspectoratului Școlar Județean Sibiu după atacul de la Bistrița.
Adresa conține și indicatorii timpurii din proiectul PREVISIO al SRI și avertizează că „apariția unui singur indicator izolat nu înseamnă automat radicalizare”.
Adresa nr. 392.013 din 22 octombrie 2026 este transmisă de Inspectoratul de Poliție Județean Sibiu – Biroul Siguranță Școlară către Inspectoratul Școlar Județean Sibiu. La finalul documentului, Poliția solicită ISJ Sibiu să o transmită tuturor unităților de învățământ preuniversitar din județ.
Adresa conține și indicatorii timpurii din proiectul PREVISIO al SRI și avertizează că „apariția unui singur indicator izolat nu înseamnă automat radicalizare”.
„În vederea prevenirii și combaterii manifestărilor de extremism, ură rasială/xenofobă și radicalizare în mediul școlar preuniversitar, ca urmare a incidentului din județul Bistrița-Năsăud, vă informăm că este necesară o cooperare instituțională cu structurile de poliție pe linie de siguranță școlară, pentru a monitoriza cu maximă atenție dinamica stărilor conflictuale și a indicatorilor de risc din unitățile de învățământ de pe raza județului Sibiu”, se precizeaza în adresă.
Poliția susține că analiza cazului de la Bistrița indică „o vulnerabilitate crescută a minorilor în fața discursurilor instigatoare la ură, a xenofobiei și a fenomenului de radicalizare, inclusiv prin intermediul platformelor online, elemente care pot degenera rapid în acte de violență extremă”.
Elevii cu comportamente radicale, intoleranță sau simboluri extremiste, identificați și raportați
Prima măsură cerută este monitorizarea climatului școlar și raportarea timpurie. Poliția solicită sprijinul conducerilor școlilor și al consilierilor școlari pentru „identificarea timpurie a elevilor care manifestă comportamente radicale, intoleranță accentuată, bullying pe criterii rasiale/etnice sau care utilizează simboluri extremiste”.
„Orice semnal de alarmă va fi comunicat cu celeritate structurii noastre”, se arată în adresă.
Ore cu polițiștii de siguranță școlară
O altă măsură este organizarea unor sesiuni de informare prin intermediul profesorilor diriginți, cu participarea directă a polițiștilor de siguranță școlară.
Acestea ar urma să fie axate pe „conștientizarea consecințelor legale ale actelor de violență, combaterea discriminării, a discursului de ură și recunoașterea semnelor de radicalizare”.
Poliția cere și „dinamizarea activității grupurilor de acțiune”, care, potrivit documentului, trebuie să se întrunească lunar, conform Planului Național de Combatere a Violenței Școlare.
Psihologii și consilierii, implicați în colectivele în care sunt copii de altă naționalitate
IPJ Sibiu solicită și implicarea Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională. Psihologii, consilierii și mediatorii școlari ar urma să realizeze „profiluri de climat psihosocial în colectivele unde învață copii de altă naționalitate, pentru a preîntâmpina fenomenul de izolare sau victimizare”.
Semnele timpurii ale radicalizării, potrivit proiectului PREVISIO al SRI
Radicalizarea și adoptarea extremismului ideologic, rasial sau xenofob nu reprezintă un proces imediat, ci unul progresiv, conform adresei.
În acest context, personalul școlar ar trebui să cunoască indicatorii timpurii, împărțiți în patru categorii, „conform proiectului național de formare PREVISIO derulat de SRI”.
1. „Indicatori de comportament și izolare socială:
- Izolarea bruscă de grupul obișnuit de prieteni și înlocuirea acestora cu un grup nou, de multe ori exclusivist sau din mediul online;
- Rebeliune accentuată față de autorități (părinți, profesori), dublată de o atitudine sfidătoare când i se atrage atenția asupra remarcilor discriminatorii;
- Scăderea bruscă a performanțelor școlare sau abandonul activităților extracurriculare care îi făceau plăcere înainte;
- Nivel ridicat de furie acumulată, frustrare sau resentimente exprimate fără un motiv personal evident (proiectarea frustrărilor asupra unor grupuri minoritare, străini sau persoane de altă rasă).
2. Indicatori de limbaj și exprimare ideologică (gândirea „noi contra lor”):
- Utilizarea unui jargon specific sau a unor termeni extremiști, preluați de pe rețele de socializare (TikTok, Telegram, servere de Discord, forumuri obscure);
- Gândire rigidă, manifestată prin poziții radicale în timpul orelor (la istorie, geografie sau educație civică);
- Dezumanizarea „inamicului” – folosirea unor apelative degradante sau rasiste în mod repetat și normalizarea discursului instigator la ură sub paravanul glumelor;
- Justificarea violenței – verbalizarea ideii că violența fizică este o metodă legitimă sau „singura soluție” pentru rezolvarea unor probleme sociale sau etnice.
3. Indicatori de identitate vizuală și simbolică:
- Desenarea sau afișarea unor simboluri extremiste (svastici, crucea celtică, însemne ale unor mișcări fasciste/neonaziste, elemente grafice specifice supremacismului alb) pe bănci, caiete, rucsacuri sau haine;
- Schimbarea stilului vestimentar pentru a adopta o estetică asociată grupurilor radicale/ultras;
- Utilizarea de avatare, imagini de profil sau mesaje cu caracter extremist/rasist pe grupurile de WhatsApp ale clasei sau pe conturile personale de social media.
4. Indicatori de activitate în mediul online (vulnerabilitatea digitală) – minorii izolați în spațiul virtual devin ținte extrem de ușoare pentru celulele extreme:
- Consumul masiv și compulsiv de materiale video de propagandă, teorii ale conspirației cu substrat xenofob sau jocuri video modificate pentru a promova ura rasială;
- Tendința de a ascunde ecranul telefonului sau al laptopului în prezența adulților atunci când navighează pe platforme de mesagerie criptată;
- Încercarea de a racola alți colegi prin distribuirea de linkuri către grupuri private sau secrete unde se promovează ideologii radicale.”
Poliția: Un singur indicator nu înseamnă automat radicalizare
IPJ Sibiu precizează că prezența unuia dintre aceste comportamente nu înseamnă, în sine, că un elev este radicalizat:
„Subliniem faptul că apariția unui singur indicator izolat nu înseamnă automat radicalizare, însă acumularea mai multor semne reprezintă o alertă clară care necesită intervenție imediată.”
La finalul adresei, IPJ Sibiu solicită Inspectoratului Școlar să transmită documentul „către toate unitățile de învățământ preuniversitar de pe raza județului Sibiu, în vederea luării unor măsuri de prevenire și conștientizare a riscurilor asociate acestor fenomene”.
Informații de context – Programul PREVISIO al SRI a format 1.500 de persoane. Dintre acestea, 1.180 au fost profesori, potrivit unei investigații Snoop
Programul PREVISIO, „Prevenirea radicalizării și a extremismului violent în sistemul de învățământ preuniversitar ”, a fost implementat de Serviciul Român de Informații, prin UM 0929 București, în parteneriat cu Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, Ministerul Educației și Cercetării, Direcția Generală de Protecție Internă din Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției Române, între altele.
Proiectul a fost finanțat prin Programul Național 2021-2027 Securitate Internă și a avut o valoare totală de 4.973.146 de lei cu TVA, dintre care 4.475.831,40 de lei finanțare europeană nerambursabilă și 497.314,60 de lei cofinanțare națională proprie.
Perioada de implementare a fost de 24 de luni, din iunie 2024 până în iunie 2026.
Potrivit prezentării oficiale a SRI, obiectivul general a fost ca profesorii din sistemul preuniversitar și cadrele Ministerului Afacerilor Interne să dobândească „competențele necesare pentru identificarea, gestionarea și prevenirea radicalizării și extremismului violent în rândul tinerilor” și să aibă acces la formare continuă în acest domeniu.
În cadrul PREVISIO au fost realizate o platformă de e-learning, un site pentru promovarea culturii de securitate și un program de formare acreditat. Potrivit SRI, au fost organizate 60 de sesiuni de formare și au fost formate 1.500 de persoane.
Din total, 1.180 au fost profesori din școli, potrivit unei investigații Snoop, preluată de Edupedu.ro. Investigația arăta că autoritățile nu au făcut publice informații concrete despre ceea ce au învățat cadrele didactice în cadrul cursurilor și nici școlile din care proveneau profesorii formați.
Ulterior, Snoop a relatat că școala din Bistrița în care un elev a atacat o profesoară și un coleg participase la programul PREVISIO, informație preluată de Edupedu.ro.
În 2026, SRI implementează PREVISIO 2, proiect despre care comisarul Alina Burcică, de la Direcția Siguranța Școlară, spune că este dedicat prevenirii radicalizării și extremismului violent în rândul tinerilor și că are ca beneficiari inclusiv polițiștii pentru siguranță școlară.
În cadrul PREVISIO 2, 80 de polițiști pentru siguranță școlară au fost formați până în prezent, iar după cea de-a treia sesiune de instruire, programată până la sfârșitul anului, numărul acestora ar urma să ajungă la 120, potrivit Alinei Burcică.
Foto: © Nitinai Saguansri | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
