Lupta pentru democrație începe în sala de clasă / Op Ed Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, și Mattias Tesfaye, ministrul Educației din Danemarca

Educația pregătește copiii și tinerii pentru a fi cetățeni europeni implicați, iar programele de schimb, ca de exemplu Erasmus+, reprezintă o pârghie puternică pentru realizarea acestui obiectiv. În cadrul Conferinței UE pentru tineret de la Copenhaga, vom auzi vocea tinerilor cu privire la viitorul programului Erasmus+. 

Europeni și democrați cu sufletul

Venim din zone geografice și din culturi diferite e pe tot teritoriul Europei. Am fost crescuți în sisteme politice diferite, în limbi diferite și ne-am construit prin istorii diferite. Cu toate acestea ne unește ceva puternic: un sentiment de a fi europeni cu sufletul. Într-un context de tensiuni și incertitudini mondiale crescânde, sentimentul acesta este mai prețios acum decât a fost timp de generații întregi.

De aceea recunoașterea cetățeniei ca a cincea competență de bază este atât de importantă. Pe lângă învățarea scrisului și cititului, matematică, știință și competențe digitale, orice tânăr european ar trebui să învețe cum să se implice responsabil în viața civică, să aibă o gândire critică cu privire la lumea care-l înconjoară și să participe activ la democrație. Cetățenia nu este un element opțional; este esențială pentru societățile noastre europene moderne

În prezent, 74 % dintre cetățenii din întreaga Uniune se consideră cetățeni ai UE – un nivel record. Doi din trei cred că europenii au mai multe lucruri în comun decât lucruri care îi separă. Chiar dacă aceste cifre sunt încurajatoare, echilibrul e fragil. Democrația nu poate fi luată drept un bun câștigat definitiv. Pe întregul continent putem vedea dovezi ale polarizării, ale dezinformării și ale scăderii încrederii în instituții. Într-o perioadă în care Europa își consolidează propriile capabilități de apărare și securitate, este la fel de important să consolidăm reziliența democratică și o înțelegere comună a identității noastre. Dacă nu dotăm generațiile următoare cu instrumentele necesare pentru a face față acestor provocări, nu putem presupune că ele vor apăra democrația doar pentru că noi am făcut-o.

Cetățenia și sentimentul comun al identității europene trebuie să fie predate în școli, întreținute și trăite. Aceasta înseamnă să le oferim tinerilor noștri posibilitatea de a pune sub semnul întrebării, de a avea o gândire critică, de a avea conversații pe subiecte dificile și de a se simți parte a ceva cu adevărat măreț. Democrația nu este doar treaba parlamentelor sau instanțelor, ea este și treaba „noastră”: noi împărtășim istoria, cultura și valorile care merită să fie transmise.

Erasmus+ joacă un rol vital

Antrenarea sentimentului cetățeniei trebuie să înceapă în școli, încă de la o vârstă fragedă. Pe întreg continentul, profesorii și formatorii lucrează neobosit ca să înzestreze copiii și tinerii cu cunoștințe despre alfabet, algebră și algoritmi. Dobândirea unui set solid și stabil de competențe de bază îi pregătește pe tineri să se implice mai mult în propria educație, în carieră și în viața lor, indiferent dacă doresc să devină tâmplari sau cardiologi. Și dincolo de parcursurile educaționale, sistemele școlare din Europa reprezintă fundația care le permite tinerilor să aibă spirit analitic, să gândească critic și, în cele din urmă, să devină cetățeni capabili și încrezători în democrații. 

„Erasmus+” joacă un rol vital în această evoluție. Programul Erasmus este una dintre cele mai importante și mai apreciate povești de succes din Europa. Având în vedere că, până în prezent, peste 16 milioane de persoane au participat la acest program, programul Erasmus a creat numeroase generații de tineri cu o identitate cu adevărat europeană. El s-a impus în mințile multor tineri lărgindu-le oportunitățile de educație. A știu să cucerească inimi arătând tinerilor moduri de viață diferite, permițându-le să se cufunde în culturi diferite, în moduri care îmbogățesc și consolidează înțelegerea reciprocă între europeni. Chiar dacă mâncăm mâncăruri diferite și ascultăm muzică diferită, împărtășim un set comun de valori. Acum trebuie să ne asigurăm că nu ne oprim aici.

În prezent, prea mulți tineri nu beneficiază încă de oportunitățile mari de mobilitate oferite de Erasmus. Această situație trebuie să se schimbe. Este momentul să fim curajoși. Programele cu un palmares de succes, cum ar fi Erasmus+, trebuie să continue și să beneficieze de mult mai multă comunicare pe plan social și educațional. Pentru elevii mai tineri, poate chiar din școala primară, o experiență în străinătate – chiar și de o săptămână – poate schimba viața unui copil, în special pentru cei care altfel nu și-ar părăsi niciodată orașul sau țara. O astfel de experiență poate deschide minți, poate stârni curiozitate și poate începe să construiască acest sentiment vital de apartenență europeană. Viziunea noastră este clară: indiferent de mediul din care provine sau de locul de unde vine, fiecare copil european merită să aibă șansa de a-și descoperi legătura cu Europa – nu doar în pașaport, ci și în suflet. Creșterea finanțării pentru Erasmus+ ar reprezenta un pas important în această direcție.

Implicarea tinerilor la Conferința UE pentru tineret de la Copenhaga

În perioada 21-23 septembrie, tineri din întreaga Europă sau reunit la Copenhaga pentru Conferința UE pentru tineret, o piatră de temelie a dialogului UE cu tinerii. Tema din acest an – viitorul programului Erasmus+ – se află în centrul a ceea ce contează cel mai mult pentru tinerii europeni: oportunități, incluziune și apartenență. Nimeni cu cunoaște mai bine decât ei provocările cu care se confruntă și ambițiile lor pentru viitor. Acesta este motivul pentru care decidenții politici trebuie nu doar să asculte ce au de zis, dar și să fie dispuși să acționeze.

Europa nu poate fi apărată doar prin bugete și batalioane. Ea trebuie să fie vie în mintea și inimile oamenilor. Asigurarea viitorului nostru nu înseamnă doar protejarea frontierelor, ci și protejarea valorilor: democrație, solidaritate și libertate. Munca asta începe încă din sala de clasă, prin programele de schimb și prin experiențele zilnice care îi fac pe tineri să se simtă că aparțin Europei. Generația următoare nu va apăra Europa decât dacă va simți că este cu adevărat parte din Europa. Să facem tot posibilul să simtă așa.

Despre autori

Roxana Mînzatu este vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire

Mattias Tesfaye este Ministrul Copiilor și Educației din Danemarca și președintele Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport (EYCS)

Nota redacției: Ideile și opiniile exprimate în acest articol nu sunt neapărat și cele ale redacției.