Marius Neacșu, profesor universitar și membru al grupului de lucru pentru programa școlară la Geografie: La clasa a IX-a se va studia Meteorologia / Am încercat să generăm competențe transversale: ce să faci când vremea se manifestă cum se manifestă, cum să reacționezi la un cutremur, o inundație

Noua programă școlară pentru disciplina Geografie prevede ca elevii de clasa a IX-a să studieze Meteorologia, a explicat Marius Neacșu, profesor universitar la Academia de Studii Economice din București și membru al grupului de lucru pentru elaborarea programei școlare la disciplina Geografie. La prezentarea programei, care a avut loc miercuri, 26 noiembrie, acesta a subliniat că accentul a fost pus pe formarea competențelor transversale, astfel încât adolescenții vor învăța cum trebuie să se comporte în caz de dezastru natural.

• Amintim că Ministerul Educației și Cercetării a pus în transparență luni, 24 noiembrie, programele de liceu pentru noile planuri cadru, după care ar trebui să învețe elevii de liceu din toamna anului 2026. Acestea pot fi consultate aici pe discipline, filiere și profiluri.
• Conținutul programelor de geografie pe clase poate fi consultat aici.

„Practic, nu este nicio secvență a vieții noastre din prezent care să nu fie condiționată de geografie. În fiecare dimineață deschidem ochii pe o prognoză meteo. Deci, meteorologia se studiază în clasa a IX-a. Atmosfera ne face agenda zilnică”, a declarat Marius Neacșu.

„Trăim într-o lume din ce în ce mai geopolitică, o lume marcată de conflicte, o lume, spuneam eu, turbulentă, care a început să devină periculoasă. Asta vom descoperi în clasa a IX-a cu câteva explicații”, a mai precizat el.

Acesta a mai precizat că unul dintre obiectivele noii programe școlare este formarea de competențe transversale. În această logică, elevii vor învăța cum să reacționeze dacă sunt puși în fața unui dezastru natural.

„Legat de competențe, am încercat să generăm prin această programă, să urmărim niște competențe transversale. Practic, să creăm niște atitudini, niște valori, niște comportamente pentru un om modern. Plecând de la aceste competențe personale de natură personală, ce să faci când afară vremea se manifestă cum se manifestă? Cum să reacționezi la un cutremur sau la un alt hazard natural, o inundație sau la un hazard tehnogen? Pentru că nu ne-au ferit în ultimii ani aceste hazarduri, atât naturale, cât și tehnogene”.

Marius Neacșu a mai punctat faptul că programa îi va ajuta pe elevi să identifice conspirațiile și știrile false: „Trăim într-o lume a conspirațiilor, într-o lume a manipulării digitale, într-o lume în care fake newsul a devenit cumva realitatea de zi cu zi. Nu putem să ne ferim de el, pentru că e prezent pe toate ecranele, prezent pe toate rețelele de de socializare. Și atunci, și din perspectiva asta, programa funcționează și funcționează într-un mod corect”.

Noua programă urmărește și formarea competențelor digitale în rândul elevilor, care trebuie să înțeleagă utilitatea hărților digitale – „cum le interpretăm, cum citim și cum interpretăm, cum traducem informația de acolo, să putem naviga în lumea asta de zi cu zi”. „Numai dacă ne gândim la banalul GPS și la felul în care ne ajută orice distribuție a unui fenomen, a unui proces pe suprafața globului. O urmărim pe o hartă digitală făcută, eu știu, în GIS sau în alte programe”, a mai spus el.

Redăm declarațiile integrale ale lui Marius Neacșu, conferențiar universitar doctor la Academia de Studii Economice (ASE) din București și membru al grupului de lucru pentru elaborarea programei școlare la disciplina Geografie:

Și atunci, plecând de la aceste chestiuni mai așa de sărbătoare, de sărbătorit, eu zic că ne surprinde chestiunea asta într-un context foarte, foarte interesant. Pe de o parte, aveam un stat care se formase, ca să avem o mică ancoră în trecut, cu istoria și revenim apoi în modernitate. Aveam un stat și abia apoi a venit explicația științifică din punct de vedere geografic. La 1918 aveam un stat și abia atunci începuse o geografie care ne explica cum acest stat a fost generat tocmai de geografie.

Să ne gândim la cele trei constante geografice foarte, foarte pe scurt: Carpații ne-au dat națiunea, Carpații ne-au dat etnia, formă a etniei, forma țării pe care o avem în prezent și prin poziția lor, prin forma pe care o au, Dunărea, ne-a pus tot timpul în problemele europenilor. Și am avut din punctul ăsta de vedere, o internaționalitate generată, iată de o a doua constantă geografică. Marea Neagră ne-a conferit independența.

Plecând de la aceste trei constante geografice, eu zic că viața noastră până în prezent a rămas condiționată și marcată de geografie. Practic, nu este nicio secvență a vieții noastre din prezent care să nu fie condiționată de geografie. În fiecare dimineață deschidem ochii pe o prognoză meteo. Deci, meteorologia se studiază în clasa a IX-a. Atmosfera ne face agenda zilnică.

Trăim într-o lume din ce în ce mai geopolitică, o lume marcată de conflicte, o lume, spuneam eu, turbulentă, care a început să devină periculoasă. Asta vom descoperi în clasa a IX-a cu câteva explicații. Apoi revenim la România. Deci mergem de la global la geografia fizică a Terrei, geografia umană a Terrei. Este o știință interdisciplinară, o știință care are aceste două ancore majore și care explică cele două fațete ale realității, cea fizică și cea umană.

Revenim la nivel local și regional la clasa a X-a și la clasa a XI-a cu niște elemente de geografie a României, dar care sunt puse altfel în schemă decât eram noi învățați prin geografia clasică. Era chiar o butadă la noi, o glumă între noi, geografii, și chiar și Mehedinți a spus chestia asta – existau niște secretari ai geografiei, care se ocupau de nume și numere.

Adică tot timpul contabilizau ce dimensiuni, ce vârfuri, ce orașe, ce populații mai sunt. Nu. Acum am venit cu niște elemente de noutate și o să le vedeți imediat. La clasa a XII-a lărgim puțin contextul regional – România pusă într-o schemă în Uniunea Europeană, în cadrul continentului european, cu niște elemente de actualitate. Circulăm ușor, din ce în ce mai ușor, suntem în spațiul Schengen și atunci sunt niște elemente de care ne lovim zi de zi și ele își au această aplicabilitate și prin aplicarea conținuturilor din programă.

Legat de competențe, am încercat să generăm prin această programă, să urmărim niște competențe transversale. Practic, să creăm niște atitudini, niște valori, niște comportamente pentru un om modern. Plecând de la aceste competențe personale de natură personală, ce să faci când afară vremea se manifestă cum se manifestă? Cum să reacționezi la un cutremur sau la un alt hazard natural, o inundație sau la un hazard tehnogen? Pentru că nu ne-au ferit în ultimii ani aceste hazarduri, atât naturale, cât și tehnogene.

Apoi, gândiți-vă la competențele astea de natură civică. Vorbeam de valori, vorbeam de comportamente, de modele. Trăim într-o lume a conspirațiilor, într-o lume a manipulării digitale, într-o lume în care fake newsul a devenit cumva realitatea de zi cu zi. Nu putem să ne ferim de el, pentru că e prezent pe toate ecranele, prezent pe toate rețelele de de socializare. Și atunci, și din perspectiva asta, programa funcționează și funcționează într-un mod corect.

Geografia mai predispune la ceva: te face să gândești, te face să înțelegi lumea în care trăiești puțin mai altfel decât te face o altă disciplină, fiecare disciplină ocupându-se de o mică componentă a naturii, a lumii înconjurătoare.

Geografia se ocupă de integritatea acestor componente, de realitate, de lumea în care trăim. Așa că am insistat foarte mult pe gândire critică. Te învață cum să înveți geografia. Nu de puține ori s-a spus că din cauza asta este o Cenușăreasă a științelor, mulți încercând să identifice cu dificultate și până la urmă ce studiază geografia, că prea le studiază pe toate. Ea studiază acest întreg, această abordare sistemică a lumii.

Și nu în ultimul rând, competențele digitale. Trăim într-o lume din ce în ce mai digitală. Am intrat în faza digitală, în fața cibernetică a istoriei. Gândiți-vă numai la ultimele hărți, la ultimele dimensiuni ale cartografiei, care și ele au devenit digitale. La urma urmei, acum sunt programe care fac singure hărțile, deci nu mai e nevoie neapărat să spun așa de un cartograf specializat.

Evident că are și rolul lui și ne interesează în mod deosebit ce facem cu aceste hărți digitale. Cum le interpretăm, cum citim și cum interpretăm, cum traducem informația de acolo, să putem naviga în lumea asta de zi cu zi. Numai dacă ne gândim la banalul GPS și la felul în care ne ajută orice distribuție a unui fenomen, a unui proces pe suprafața globului. O urmărim pe o hartă digitală făcută, eu știu, în GIS sau în alte programe.

Cam asta am încercat noi să facem: să aducem geografia în modernitate, acum când am serbat și 150 de ani de la Societatea de Geografie, înființată în 1875 și 125 de ani de când Simion Mehedinți a rostit pentru prima dată într-un amfiteatru cuvântul „geografie”.

Reforma programelor școlare pentru liceu

Pe 3 septembrie 2025, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat că lucrările comisiilor de specialitate au început, după constituirea echipelor de lucru. „(…) Sunt 1.500 de specialiști și am încercat să construim echipele cu oameni din mediul preuniversitar, învățământ superior și din cercetare. (…) Sper ca la finalul anului să avem o variantă pe care să o putem prezenta public”, a declarat oficialul la Euronews România, în emisiunea România lui Vitalie.

Pe 26 iunie 2025, au fost publicate în Monitorul Oficial noile planuri-cadru pentru liceu, prima schimbare structurală a curriculumului liceal din ultimii 20 de ani. Acestea stabilesc disciplinele și numărul de ore alocat fiecărei materii. Următorul pas este tocmai elaborarea programelor școlare, ce vor trebui finalizate până în noiembrie 2025, pentru ca la final de an să fie lansată licitația pentru manuale.

• Vezi aici care sunt profesorii care fac programele școlare la pedagogie pentru liceele de educatori și învățători 2026. Șeful DPPD al UB Ovidiu Pânișoară, Firuța Tacea, Mariana Crașovan, Laura Ciolan și Daniel Mara sunt coordonatori.

De ce este importantă reforma curriculară

Prima generație de elevi care va începe liceul după noile programe este cea care intră la liceu în septembrie 2026, urmând să susțină Bacalaureatul în 2030 după o nouă structură curriculară. Reforma are ca scop sincronizarea curriculumului liceal cu cel gimnazial, reformat în 2016, și reducerea decalajelor semnalate constant de profesori și organizațiile educaționale.

„Pariul meu este reducerea analfabetismului funcțional și creșterea participării la Bacalaureat. Dacă facem această schimbare curriculară și o implementăm din 2026, peste 4-5 ani ar trebui să vedem o modificare semnificativă”, declara ministrul Daniel David în iunie.

• Reforma curriculară a fost ratată pentru elevii care au făcut clasa pregătitoare și au început gimnaziul în 2016 pe un curriculum nou, centrat pe competențe, nu conținuturi, așadar în primele două cicluri de învățământ. Ei ar fi trebuit să continue cu noi planuri-cadru și programe și la liceu, în 2020-2024, dar reforma lor curriculară a fost amânată de miniștri politicieni.
• În schimb, în fiecare toamnă, profesorii de liceu au primit cu câteva zile înainte de începutul cursurilor „repere metodologice”, adică ghiduri în care au sugestii cum să armonizeze la clasă programa școlară din gimnaziu cu cea nereformată din liceu de două decenii.
• Bacalaureat nou în 2030. La ce materii va fi examenul, în funcție de filieră, profil și specializare: la uman-filologie, prima probă obligatorie a profilului va fi o limbă străină, în loc de istorie.

Foto: © Akalashnikov00 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și

VIDEO Noile programe școlare de liceu pentru Disciplinele Artistice, prezentate de experții universităților de arte: Teatrul nu se adresează doar celor talentați. Teatrul, muzica și artele sunt ale tuturor