Mesajele online ce promovează stereotipurile problematice privind masculinitatea tind să apară singure în feed-urile băieților, fără ca ei să caute asemenea conținut / Printre efecte: singurătate și stimă de sine mai scăzută – studiu

320 de vizualizări
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com
Conținutul online ce promovează stereotipuri problematice cu privire la masculinitate tinde să apară „de la sine” în feed-urile băieților pe social media, fără ca aceștia să caute acest tip de conținut, arată un sondaj realizat în SUA și publicat luna aceasta. Iar cercetarea indică o asociere puternică între consumul de astfel de conținut online și tendințe negative legate de stima de sine, suprimarea emoțiilor sau singurătatea. 

Potrivit studiului, trei sferturi dintre respondenți au spus că văd în mod regulat conținut privind „masculinitate digitală”, ce include teme generale precum modalități de a câștiga bani, exerciții pentru musculatură, lupte. 

Dar, când vine vorba despre conținut ce conține stereotipuri de gen problematice, procentul celor care raportează că au văzut în mod regulat astfel de mesaje este aproape la fel de mare: 69% din total, adică mai bine de două treimi.

Printre cele mai comune astfel de mesaje sunt acelea potrivit cărora fetele ar fi interesate doar de un anume tip de băieți, că fetele s-ar folosi de imaginea lor pentru a obține ce vor, că băieții ar fi tratați incorect față de fete sau că locul fetelor este acasă. 

Iar dintre cei care raportează că au văzut astfel de mesaje problematice, o unul din cinci spune că le-au întâlnit foarte des.

Același studiu arată că cei mai mulți dintre băieții participanți au spus că asemenea conținuturi au început să apară pur și simplu în feed-urile lor de social media, fără ca ei să le caute (68%). Iar 26% spun că mesajele au ajuns la ei prin intermediul prietenilor, platformele pe care conținutul problematic se răspndește fiind TikTok, YouTube și Instagram.

Printre efectele acestor tipuri de conținut asupra băieților, sondajul relevă:

  • Cei care raportează o expunere foarte ridicată la mesaje digitale privind masculinitatea declară cel mai des un nivel scăzut al stimei de sine (14% dintre ei, comparativ cu 5-7% în cazul celor expuși mai rar astfel de conținut).
  • Băieții cu expunere ridicată la mesaje de „masculinitate digitală” sunt în mod semnificativ mai înclinați să-și suprime emoțiile: 40% dintre ei tind să creadă că par slabi dacă își împărtășesc preocupările (față de 11% în cazul celor mai puțin expuși), iar 67% – să evite cu totul discuțiile despre sentimentele lor.
  • În același timp, băieții cu expunere ridicată la mesaje de „masculinitate digitală” tind în mai mare măsură să declare că se simt singuri (30% dintre ei) decât cei cu un nivel scăzut de expunere (18%). 

Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
De ce spun elevii că nu vor la școală, fizic

Daniel David, despre schimbările propuse în planurile-cadru pentru liceu: A elimina aspectele fundamentale de fizică și chimie de la real e ca și când am vorbi despre cerc pătrat. Zona umană elimină cele două materii care contribuie la definirea ta ca om

“Nimeni nu mai transferă cunoștințe, ci competențe. A elimina aspectele fundamentale de fizică și chimie de la profilul real e ceva ciudat, este ca și când am vorbi despre cerc…
Vezi articolul

Vasile Dîncu, sociolog: Profesorii au câștigat importanță cât nici nu ne dăm seama în acest moment. Este un fel de dreptate care s-a făcut / Acum părinții și-au dat seama, în online, cât sunt incompetenți în a-și pregăti copiii / O nouă utopie pândește educația

„Profesorii au câștigat importanță cât nici nu ne dăm seama în acest moment. Este un fel de dreptate care s-a făcut”, a spus sociologul Vasile Dîncu, senator PSD și membru…
Vezi articolul

Efectele Covid-19 asupra educației: cum vedeau miniștri, directori de companii și instituții de învățământ din 50 de țări impactul epidemiei pe termen scurt și lung, când școlile lumii abia se închideau – sondaj

Un număr foarte mare de factori de decizie din învățământul global se așteaptau, în momentul când școlile se închideau în tot mai multe țări, ca instituțiile de învățământ să aibă…
Vezi articolul
Principalii indicatori pentru Educația din România

Elevii din țară ar avea nevoie, în medie, de peste doi ani de școlarizare suplimentară pentru a elimina decalajul de învățare față de București-Ilfov – raport Banca Mondială / Situația din educație și migrația – cauze pentru deficiențele majore în domeniul competențelor cerute pe piața muncii

Educația este prezentată, într-un raport actualizat al Băncii Mondiale, ca sursă a inegalităților considerabile din societatea românească și pentru deficitul de lucrători calificați în numeroase domenii – probleme descrise drept…
Vezi articolul