Mesajele online ce promovează stereotipurile problematice privind masculinitatea tind să apară singure în feed-urile băieților, fără ca ei să caute asemenea conținut / Printre efecte: singurătate și stimă de sine mai scăzută – studiu

316 vizualizări
Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com
Conținutul online ce promovează stereotipuri problematice cu privire la masculinitate tinde să apară „de la sine” în feed-urile băieților pe social media, fără ca aceștia să caute acest tip de conținut, arată un sondaj realizat în SUA și publicat luna aceasta. Iar cercetarea indică o asociere puternică între consumul de astfel de conținut online și tendințe negative legate de stima de sine, suprimarea emoțiilor sau singurătatea. 

Potrivit studiului, trei sferturi dintre respondenți au spus că văd în mod regulat conținut privind „masculinitate digitală”, ce include teme generale precum modalități de a câștiga bani, exerciții pentru musculatură, lupte. 

Dar, când vine vorba despre conținut ce conține stereotipuri de gen problematice, procentul celor care raportează că au văzut în mod regulat astfel de mesaje este aproape la fel de mare: 69% din total, adică mai bine de două treimi.

Printre cele mai comune astfel de mesaje sunt acelea potrivit cărora fetele ar fi interesate doar de un anume tip de băieți, că fetele s-ar folosi de imaginea lor pentru a obține ce vor, că băieții ar fi tratați incorect față de fete sau că locul fetelor este acasă. 

Iar dintre cei care raportează că au văzut astfel de mesaje problematice, o unul din cinci spune că le-au întâlnit foarte des.

Același studiu arată că cei mai mulți dintre băieții participanți au spus că asemenea conținuturi au început să apară pur și simplu în feed-urile lor de social media, fără ca ei să le caute (68%). Iar 26% spun că mesajele au ajuns la ei prin intermediul prietenilor, platformele pe care conținutul problematic se răspndește fiind TikTok, YouTube și Instagram.

Printre efectele acestor tipuri de conținut asupra băieților, sondajul relevă:

  • Cei care raportează o expunere foarte ridicată la mesaje digitale privind masculinitatea declară cel mai des un nivel scăzut al stimei de sine (14% dintre ei, comparativ cu 5-7% în cazul celor expuși mai rar astfel de conținut).
  • Băieții cu expunere ridicată la mesaje de „masculinitate digitală” sunt în mod semnificativ mai înclinați să-și suprime emoțiile: 40% dintre ei tind să creadă că par slabi dacă își împărtășesc preocupările (față de 11% în cazul celor mai puțin expuși), iar 67% – să evite cu totul discuțiile despre sentimentele lor.
  • În același timp, băieții cu expunere ridicată la mesaje de „masculinitate digitală” tind în mai mare măsură să declare că se simt singuri (30% dintre ei) decât cei cu un nivel scăzut de expunere (18%). 

Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cum a ajuns Cumpănașu, alimentat cu zeci de milioane de sistemul de educație și suspect într-un dosar DNA, să pozeze în omul anti-sistem pe rețeaua chinezească TikTok. Plus: țipete și aluzii cu tentă sexuală la adresa copiilor

Alexandru Cumpănașu are peste 500.000 de urmăritori – majoritatea copii și adolescenți – pe platforma socială chinezească TikTok, unde postează zilnic zeci de clipuri în care critică profesorii și sistemul…
Vezi articolul

Premierul Ciucă să trimită copii după teza de doctorat membrilor CNATDCU, Agenția Universitară a Francofoniei și Consiliul Rectorilor să-l schimbe pe Cîmpeanu de la conducere – printre cererile din “decalogul” profesorului Preda pentru “un plus de credibilitate a lumii universitare”

Premierul Nicolae Ciucă ar trebui să trimită copii ale tezei sale de doctorat membrilor CNATDCU pentru a o verifica, miniștrii acuzați de fraude universitare ar trebui să fie chemați la…
Vezi articolul
Mircea Miclea / Sursa foto: Ciprian Hord

Mircea Miclea: Cultura pupatului inelului, a oportunismului nu va produce un viitor mai bun în universități. Să trecem la o cultură a curajului / Universitățile tehnice să facă presiune pe SRI, SIE, Ministerul de Externe să faciliteze acordarea de vize studenților din alte părți ale lumii pentru ca să permită internaționalizarea învățământului

Învățământul academic din România are nevoie de profesori care să iasă din cultura complianței, „a pupatului inelului, a supunerii, a oportunismului” și să treacă la cultura curajului de a lua…
Vezi articolul

Rezultatele PISA 2022 la Matematică: Penultima țară din Uniunea Europeană, în scădere cu 2 puncte față de testarea din 2018 și al treilea cel mai slab rezultat din istoria testării internaționale standardizate în România

Rezultatele PISA 2022 obținute de România plasează țara noastră pe locul 45 la Matematică, în rândul celor 81 de state și economii care au participat la prima testare educațională internațională…
Vezi articolul