Despre fundamentarea științifică a trecerii la trimestre – cercetătorul Dacian Dolean

3.577 de vizualizări
începerea școlii, predare bilingvă
Foto: Pixabay.com
Ideea revenirii la trimestre apare din nou în spațiul public, ca și cum ar fi o problemă importantă. Atât de importantă, încât am aflat că dl. ministru Cîmpeanu a solicitat experților în științele educației din subordinea ministerului să formuleze o fundamentare științifică care să justifice această schimbare. De asemenea, aflăm de la domnia sa că trecerea la semestre după 1998 ar fi putut cauza scăderea calității învățământului. Oare așa să fie? Și cât de convingător ar putea să fie un asemenea raport de fundamentare științifică? Mai jos am să scot în evidență câteva probleme legate de acest subiect și de raportul care urmează să fie realizat.

În primul rând, știința nu trebuie folosită pentru a justifica o idee care nu e formulată pe bază de argumente științifice. Dacă avem o ipoteză (împărțirea anului școlar în trimestre e mai avantajoasă împărțirii în semestre), aceasta trebuie testată sau analizată cu mare atenție de un grup de cercetători independenți, înainte de a o anunța public. Așa cum nu veți auzi niciodată un om de știință care să își publice rezultatele studiului înainte de a-l implementa, tot așa nu ar trebui să fie diseminate publicului larg politicile educaționale ce se doresc a fi implementate înainte de a fi analizate sau testate în prealabil. Orice acțiune de acest fel duce la erodarea încrederii publicului în știință.

În al doilea rând, asemenea fundamentări științifice trebuie să fie făcute de instituții independente pentru a avea credibilitate. Având în vedere că Institutul de Științe ale Educației a fost desființat, și activitatea acestuia a fost preluată de un departament din subordinea ministerului educației, e dificil ca cineva să creadă că un asemenea raport ar putea să contrazică opiniile d-lui ministru.

Apoi, conform declarațiilor d-lui ministru, calitatea sistemului de învățământ din România a scăzut continuu din 1998 (de când s-au introdus semestrele), însă această afirmație nu poate fi dovedită. De ce după 1998 și nu înainte de 1998? Sau nu după 2002? În România nu avem (și nici nu am avut) teste standardizate echivalente în ultimele decenii pentru a face o comparație între performanțele elevilor de la un an la altul. Nici măcar nu știm dacă subiectele de la Bac din 1998 au fost la fel de dificile ca cele din 2008 sau ca cele din 2018 (deși acest lucru se poate testa foarte ușor de către experții în științele educației din subordinea ministerului educației). Singurele teste echivalente (cu o marjă de eroare acceptabilă) pe baza cărora putem formula asemenea afirmații sunt cele internaționale. Însă și aici avem o problemă. Rezultatele PISA arată că performanța elevilor din România a fost cea mai scăzută în anul 2006 (la citire, matematică și științe). Deși trendul este descendent începând cu 2012, trebuie să remarcăm că performanța elevilor în perioada 2006-2012 a crescut. Deci, unde e dovada că sistemul de învățământ a scăzut continuu din 1998?

În al patrulea rând, corelația nu înseamnă cauzalitate. Chiar dacă am avea dovezi care ar arăta că anul 1998 ar fi fost punctul din care calitatea învățământului românesc a început să scadă, cu datele pe care le avem în România este imposibil să demonstrăm că acest fenomen este atribuit unei singure cauze (trecerea la semestre). Este ca și cum am spune că dacă un atlet câștigă medalia de aur la olimpiadă după ce a mâncat la mic dejun cereale cu lapte, atunci soluția pentru a câștiga aurul olimpic este să mănânci dimineața cereale cu lapte.

În al cincilea rând, dacă unul dintre argumentele trecerii la trimestre este creșterea responsabilizării profesorilor și a elevilor prin creșterea numărului de evaluări (teze), atunci problema nu o reprezintă forma de împărțire a anului școlar, ci absența evaluărilor formative de calitate. Aceasta este o problemă care a fost semnalată de mult timp. De exemplu, în 2017 a fost publicat de către OECD un studiu privind evaluarea în domeniul educației din România. Acest raport realizat de către experți internaționali (independenți) a scos în evidență faptul că în România punem prea mult accentul pe evaluarea sumativă (de la finalul unui ciclu de învățare, cu scop constatativ), însă punem prea puțin accentul pe evaluarea formativă (care este continuă și care are scopul de a ajuta elevii, profesorii și școlile să se dezvolte pe baza rezultatelor obținute pe parcursul anului școlar). În acest raport s-a indicat explicit că una dintre soluțiile îmbunătățirii calității educației din România o reprezintă dezvoltarea evaluărilor formative.

Evaluările formative de calitate sunt de scurtă durată, aplicate frecvent și ajută profesorul să monitorizeze progresul elevilor și impactul activităților la clasă. Având în vedere că mulți profesori din România nu sunt familiarizați cu această practică, am să ofer un exemplu al unui program de intervenție pe care l-am dezvoltat și implementat, folosind evaluări formative frecvente (săptămânale). Programul implementat de doi profesori diferiți (la două grupe diferite) a vizat dezvoltarea unei competențe specifice de scriere care se dezvoltă în clasele primare (competența de a edita un text care conține greșeli gramaticale – mecanica scrierii).

După cum se vede în graficul de mai jos, instrumentele de evaluare au avut o fidelitate foarte bună (ex. variația performanței la teste a grupei de control a fost foarte mică), programul de intervenție a arătat o creștere semnificativă a performanței grupelor care au beneficiat de intervenție (rezultatele grupei 1 între săptămânile 5 și 10 și rezultatele grupei 2 între săptămânile 10 și 15), și având în vedere că ambele grupe și-au îmbunătățit performanțele în urma intervenției, rezultatele nu se pot atribui performanțelor diferite ale profesorilor, ci eficienței programului.

Personal, nu mă pot pronunța pentru sau împotriva trecerii la trimestre, pentru că nu consider că am informații suficiente pentru a-mi formula o opinie bazată pe date științifice. Însă consider că această problemă pălește în comparație cu unele probleme fundamentale ale învățământului românesc, cum ar fi nivelul foarte scăzut al alfabetismului funcțional și științific, combaterea manipulării și dezinformării din media sau nevoia dezvoltării de programe și studii de impact de calitate. Dacă ne pierdem în detalii și facem schimbări neesențiale (în timp ce ignorăm probleme fundamentale ale învățământului românesc, unele dintre care necesită schimbări radicale), riscăm să nu vedem pădurea din cauza copacilor.

__________

Despre autor:
Dacian Dolean / Foto: Arhiva personala
Dacian Dolean / Foto: Arhiva personala

Dacian Dolean este psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii. Are o experiență de peste 20 de ani ca profesor de învățământ primar, gimnazial, liceal și universitar în România și în SUA. Activitatea sa din ultimii ani s-a axat pe cercetare în domeniul alfabetizării și pe activități de formare a profesorilor din învățământul primar din SUA.

În prezent, este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director al unui proiect de cercetare care urmărește dezvoltarea alfabetizării copiilor din România, finanțat de EEA Grants. De asemenea, este membru în comitetul editorial al publicației Journal of Literacy Research.

Citește și:
Sorin Cîmpeanu anunță că așteaptă ca experții în științele educației din subordine să fundamenteze trecerea la trimestre: Am început cu semestre în 1998. Nu știu dacă e coincidență sau nu, dar din ’98 calitatea sistemului de învățământ a scăzut continuu / În luna martie trebuie să avem o decizie
Cîmpeanu: Este nenatural să ai o împărțire pe semestre. Eu, în Ministerul Educației, nu am reușit să aflu de ce s-a renunțat la organizarea pe trimestre
CALENDAR Cum arată anul școlar viitor, pe structura propusă de ministrul Educației, cu 3 trimestre și 5 vacanțe
Structura anului școlar viitor ar putea reveni la trimestre, dă de înțeles ministrul Cîmpeanu, care anunță două vacanțe în plus față de anul acesta
BREAKING Sorin Cîmpeanu anunță că școala va putea începe pe 5 septembrie și se va putea încheia pe 16 iunie, în anul școlar 2022-2023, cu vacanțe pentru toți copiii în lunile octombrie și februarie / În 2023, vacanța de Paște va fi pe 7-18 aprilie
INTERVIU Daniel Funeriu, despre trecerea la trimestre: Esența este numărul zilelor de școală, care trebuie obligatoriu crescut. Cred că un ciclu mai scurt evaluare-testare-remediere e benefic
Mircea Miclea: Școala să se termine pe 30 iunie și să înceapă la 1 septembrie, din acest an. Împărțirea în trimestre se justifică dacă se reduce fragmentarea și crește durata anului școlar


6 comments
  1. Dacă tot vrem să fim în rând cu sistemele performante n-ar trebui să începem cu PROGRAMELE ȘCOLAREA? Trei teze la kilometrii de materie pe care îi parcurg în pas săltat elevii, cu meditatori cu tot? Trei teze la kilogramele pe care le poartă în spinare? De explozia de scolioză la tineri vorbește cineva? De bulimia de stres? Depresie?
    Trei teze? Hai să periem MATERIA, să o aducem la nivelul unor sisteme performante și pe urmă să schimbă și structura anului școlar!

  2. Un nebun ( ministru) aruncă o piatră în apă si zece înțelepți se chinuie să o scoată!

    Soluția e simplă.
    Demisia ministrului!
    Obsolescencia intelectuală a ministrului este evidentă!

    Cu un ministru de calitate crește și performanța sistemului!

  3. Felicitări, domnule Dolean. Ați surprins exact realitatea din învățământul românesc. Ideea cu trimestrele, nefundamentată științific, e o mare prostie. Altele sunt cauzele analfabetismului științific și funcțional. Așa cum spuneți, da, s-ar putea schimba modul de evaluare, cu accent mai mare pe cele formative. Și apoi, multe alte lucruri, care ar putea îmbunătăți situația. De schimbat…greu. Nu se va face peste noapte.
    Poate dacă cei ca dumneavoastră veți sesiza repetat, cine știe, poate Ministerul Educației va face ceva. Sperăm, ce altceva putem face noi dascălii?

  4. Cred ca dl. Dolean nu a inteles despre ce e vorba si nici cum lucreaza ministrul televizat Campeanu.
    Dl. Campeanu asteapta ceva de genul tinem scolile deschise in functie rata de vaccinare a profesorilor si in functie de nivelul apei pe Dunare. Nu asteapta vreo motivare stiintifica. Nici nu ar intelege-o daca i s-ar oferi :)).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Dezbaterile de formă pe legile educației, expuse chiar de ministrul Cîmpeanu. Doar puțin peste 50 de propuneri din cele aproape 1.500 înregistrate în perioada de consultare ar fi fost posibil desprinse în timpul celor 75 de întâlniri din calendarul prezentat de oficial

Ministerul Educației a înregistrat în total, până pe 25 august, în urma perioadei de consultări publice pe proiectele de legi ale educației, 1.486 de seturi de propuneri de schimbare a…
Vezi articolul

Peste 100 dintre cele mai defavorizate școli vor fi ocolite de banii PNRR: Există “temeri întemeiate că finanțarea destinată reducerii abandonului școlar nu va ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie”, avertizează asociația Human Catalyst

Multe dintre cele mai dezavantajate școli din România sunt excluse de la șansa de a fi sprijinite cu bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), avertizează, miercuri, Asociația…
Vezi articolul

Numărul dispozitivelor digitale a crescut puțin în familii, în timpul școlii la distanță din primăvară / Tot telefonul rămâne instrumentul preferat / Copiii au petrecut pe Internet aproape de două ori mai mult decât pentru școala online – raport KiDiCoTi

Trecerea de la predarea față în față la școala online, în primăvară, nu a însemnat o creștere semnificativă a dispozitivelor digitale în familiile elevilor, unde tot telefonul rămâne instrumentul preferat,…
Vezi articolul