#doctorinimpostură, hashtagul popularizat de jurnalista de investigație Emilia Șercan, a apărut inițial ca un label public pentru plagiatele tolerate și pentru eșecul instituțional de a le sancționa. În timp, a devenit un simbol al luptei împotriva imposturii academice și al cererii de integritate în educație și viața publică. Totodată, el funcționează ca o critică structurală a sistemelor universitar și politic românești care, prin pasivitate sau complicitate, au permis instituționalizarea fraudei academice.
- Nota redacției: Edupedu.ro a solicitat, în data de 19 ianuarie 2025, precizări și informații pe temele abordate în acest articol atât conducerii Universității Adventus, cât și ARACIS. Niciuna dintre instituții nu a răspuns în termen de 10 zile conform Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, nu a transmis înregistrarea solicitărilor, nu a menționat un refuz de a răspunde și nici nu a cerut prelungirea termenului de răspuns, conform legii. Vom publica răspunsurile lor în momentul în care le vom primi.
Dacă #doctorinimpostură denunță fraudele academice și doctoratele plagiate sau discutabile, el nu documentează însă fenomenul înșelăciunilor academice din universitățile confesionale particulare din România. La fel ca în cazul politicienilor, titlul de doctor nu este aici doar un simbol, ci și un instrument de prestigiu social și instituțional (statut, carieră, autoritate) în interiorul cultului religios. Doctoratul capătă o aură suplimentară atunci când este obținut într-un program doctoral din afara țării, de regulă în țări cu care statul român nu are acorduri de echivalare, dar care fac parte din rețelele internaționale de educație ale cultelor religioase.
Programele doctorale din aceste rețele ascund uneori entorse legislative și academice serioase față de cadrul legal în vigoare în România, nu doar din perspectiva calității academice, ci și a respectării standardelor legale minimale de organizare a studiilor doctorale aplicabile pe teritoriul României și/sau al Uniunii Europene.
Un exemplu relevant este Universitatea Adventus (fosta Institutul Teologic Adventist Cernica), universitate confesională particulară care organizează programe de licență și masterat în teologie pastorală, științele educației și asistență socială, fără dreptul de a organiza studii doctorale. Cu toate acestea, instituția a implementat o rețea organizată de obținere a doctoratelor în științele educației, bazată pe înșelăciune și fraudă academică, în parteneriat cu universitatea particulară adventistă Montemorelos din Mexic.
Mecanismul este următorul: absolvenți ai Universității Adventus sunt înscriși la programul doctoral de științele educației al Universității Montemorelos, fiind plasați concomitent sub tutela unui așa-zis centru de tutorat care funcționează la universitatea adventistă românească, ca o extensie informală a programului doctoral mexican, sub îndrumarea unui cadru didactic de la Universitatea Adventus fără drept legal și fără abilitare de conducere de doctorat.
Este o veritabilă rețetă de mexicanizare a diplomelor de doctorat în domeniul științelor educației și de „albire” sau „europenizare” a acestora după susținere, prin introducerea lor în circuitul românesc de recunoaștere și echivalare a diplomelor străine, prin intermediul CNRED – Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, instituție aflată în subordinea Ministerului Educației și Cercetării. CNRED reprezintă pasajul obligatoriu pentru diplomele provenite din state precum Mexic sau Filipine, cu care România nu are acorduri bilaterale de recunoaștere automată a diplomelor de doctorat.
Funcționarea rețelei
Universitatea particulară adventistă Montemorelos din Mexic este acreditată, conform legislației mexicane, să organizeze programe doctorale în domeniul științelor educației. În acest program au fost și sunt înscriși pastori adventiști în exercițiu, foști pastori adventiști și absolvenți de master ai Universității Adventus. O parte dintre aceștia sunt coordonați de un cadru didactic de la Universitatea Adventus, conf. univ. dr. Eliza Spătărelu, care nu are drept legal și nici abilitare de conducere de doctorat, conform legii.
Acest fapt rezultă inclusiv din „Programa de Graduación 2025” – „Livretul de absolvire 2025” al Universității Montemorelos, disponibil aici.
În document este menționat explicit un „Centro de Asesoría Rumania” în cadrul programului doctoral în științele educației, unde doctoranzi români și-ar fi elaborat sau își elaborează tezele sub conducerea conf. univ. dr. Eliza Spătărelu (care afișează public calitatea sa de conducător de doctorat cf foto 1, fără vreo rezervă etică și de integritate academică). Această mențiune induce ideea existenței unui acord formal de co-acreditare, cotutelă sau diplomă comună între Universitatea Montemorelos din Mexic și Universitatea Adventus din România.

Cu toate acestea, din informațiile publice disponibile, inclusiv din materialele oficiale ale Universității Montemorelos, nu rezultă existența unui acord formal de co-acreditare, cotutelă sau diplomă comună între cele două instituții, în sensul legislației românești în vigoare. Menționarea unui „centru din România” nu echivalează juridic sau administrativ cu existența unei școli doctorale acreditate în România la Universitatea Adventus, instituție care nu are dreptul de a organiza studii doctorale în niciun domeniu.
În mod implicit însă, „Centro de Asesoría Rumania” se prezintă înșelător ca un fel de școală doctorală acreditată în științele educației, rezultată dintr-o extensie a programului doctoral al Universității Montemorelos la Universitatea Adventus.
Or, conform legislației românești, universitățile străine pot înființa filiale în România doar cu respectarea strictă a procedurilor de autorizare și acreditare: autorizație provizorie acordată de Ministerul Educației pe baza unei evaluări externe ARACIS sau EQAR și acreditare prin hotărâre de Guvern. Nicio astfel de procedură nu a fost urmată în acest caz.
În consecință, Universitatea Adventus se prezintă în mod înșelător ca fiind abilitată să participe la un program doctoral comun cu Universitatea Montemorelos, deși titlul de doctor este acordat exclusiv de universitatea mexicană, iar recunoașterea în România poate avea loc doar prin procedura CNRED, pe baza evaluării pe baza evaluării individuale a dosarului, conform standardelor ARACIS și CNATDCU.
Problema conducerii tezelor de doctorat și înșelăciunea academică
În derularea doctoratelor pentru doctoranzii români ai „Centro de Asesoría Rumania” apar două probleme factuale majore, vizibile în același livret de absolvire:
a) unele teze de doctorat sunt redactate în limba română, deși este vorba despre un program doctoral al unei universități mexicane, cu limbi de studiu spaniola și engleza (foto 2);
b) asumarea calității de conducător de doctorat de către conf. univ. dr. Eliza Spătărelu, deși aceasta nu este abilitată să conducă doctorate (foto 2).

Sursa: Universitatea Montemorelos Graduacion 2025
Dincolo de compromiterea integrității academice individuale, problema centrală este că această înșelăciune academică este realizată sub umbrela și cu acceptarea instituțională a Universității Adventus, universitate confesională care își asumă public o misiune de moralitate și integritate.
Calitatea academică a programului doctoral în științele educației de la Universitatea Montemorelos este, la rândul ei, chestionabilă. Deși acreditat de statul mexican, programul nu corespunde în totalitate criteriilor riguroase ale universităților laice mexicane. Spre exemplu, universitățile publice din Mexic impun criterii de admitere clare și exigente, centrate pe proiectul de cercetare și evaluarea academică.
În schimb, profilul candidatului cerut de Universitatea Montemorelos pune accent pe „angajamentul față de Dumnezeu și slujirea aproapelui”, leadership și integritate, fără a menționa proiectul de cercetare sau criterii academice esențiale. Nu există informații publice despre conducătorii de doctorat sau calificările acestora.
Prin comparație, ca ilustrație criteriile de admitere la doctoratul în științele educației la Universitatea București sunt publice, riguroase și transparente, in conformitate cu normele legale în vigoare.
Diplomele „mexicanizate”: ascensor pentru cariere academice
Această înșelăciune academică produce efecte juridice concrete în România, printr-un fel de „spălare” a diplomelor în momentul în care acestea intră în circuitul universitar românesc. Un exemplu clar este concursul pentru postul de asistent universitar la Universitatea Adventus, ocupat de Romică Sîrbu (în foto 1, mai sus).
Universitatea Adventus scoate la concurs, în anul 2024–2025, în semestrul 1, un post de asistent universitar, poziția 23, cu un singur candidat, drd. Sîrbu Romică. Concursul propriu-zis s-a desfășurat în ianuarie 2025. Dosarul candidatului drd. Sîrbu Romică este declarat ca îndeplinind standardele minimale științifice și didactice de prezentare la concurs și îndeplinind criteriile legale. Conform regulamentului Universității Adventus, pentru ocuparea postului de asistent universitar, un candidat trebuie fie să aibă titlul de doctor în domeniul postului ocupat sau într-un domeniu proxim, fie să fie doctorand în domeniul postului ocupat sau într-un domeniu proxim, dar fără depășirea perioadei admise legal.
În momentul susținerii concursului, Romică Sîrbu este doctorant în științele educației la Montemorelos și obține o diplomă de doctor în științele educației în mai 2025, o diplomă cu o teză redactată în limba română și coordonată de conf. univ. dr. Eliza Spătărelu, titulară la Universitatea Adventus, fără drept de conducere de doctorat sau abilitare. În data de 5 februarie 2025, candidatul Romică Sîrbu este declarat reușit de către comisia de concurs și devine asistent universitar (foto 3). Bineînțeles, statutul de doctorant și diploma de doctor obținută i-au deschis calea de a participa la concurs. Se ridică astfel întrebări serioase privind echivalarea diplomei de către CNRED, legalitatea concursului și legitimitatea ocupării postului. CV-ul academic al candidatului este dificil de identificat public și nu indică o activitate de cercetare relevantă.

Sursa foto: Uadventus.ro
Fenomenul nu este izolat. Și alți pastori ai Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România, care au responsabilități în conducerea cultului, soțiile lor chiar, au fost și sunt doctoranzi în program. Cităm aici numai numele lui Poenariu Ștefăniță Marian și Crina Demian (Poenariu), doctoranzi la Montemorelos, participând la un pseudo-eveniment științific la care keynote speakeri sunt reprezentați ai Conferinței Generale a Bisercii Adventiste de Ziua a Saptea Mondiale (forul conducător internațional al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea, cu sediul la Washington), ai Diviziei Inter-Europene (forul european internațional conducător al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea) și ai Universității Andrews, universitate americană a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din Statele Unite (https://conectate.um.edu.mx/eventos/congreso-internacional-educacion/).
Concluzii
Cazul Universității Adventus – Universitatea Montemorelos ilustrează un mecanism sistemic de mexicanizare a diplomelor de doctorat, care transformă titluri obținute prin practici discutabile în instrumente de ascensiune academică și socială.
Universitatea Adventus joacă un rol central în acest mecanism, facilitând introducerea în circuitul universitar românesc a unor diplome care nu respectă rigorile legale și academice ale unui doctorat autentic. Practica nu se limitează la Mexic, existând deja diplome obținute în Filipine și echivalate în România. De altfel, Universitatea Adventus are un trecut destul de încărcat în ceea ce privește entorsele sistemice de la lege.
Situația impune verificări riguroase din partea Ministerului Educației, ARACIS, CNATDCU și CNRED, precum și un control atent al concursurilor didactice organizate pe baza acestor diplome.
Integritatea academică nu poate fi selectivă. Fără aplicarea fermă a legii, doctoratul riscă să rămână o formalitate, impostura – o practică tolerată. Competența și meritul real nu sunt criterii facultative, croite pe „măsura beneficiarului” pentru obținerea și recunoașterea titlurilor universitare.
——————-
Despre autor:
Mihaela-Alexandra Tudor este profesor universitar doctor abilitat în stiințele comunicării la Université de Montpellier Paul-Valéry, Franța, temele sale de cercetare fiind legate de problematici de media, religie și politică. La aceeași universitate, are responsabilități de director adjunct al Centrului de Cercetare CORHIS, director al Masterului de Comunicare Publică și Politică și director al revistei academice Essachess – Journal for Communication Studies director al Masterului de Comunicare Publică și Politică și director al revistei academice Essachess – Journal for Communication Studies.