Mihaela Popa, profesoară de matematică, secretar de stat responsabil cu fondurile europene în Ministerul Educației în perioada 2020-2021, aduce în atenție, pe pagina de socializare, eliminarea Evaluării Naționale de la finalul clasei a VIII-a. Aceasta propune ca elevii claselor primare și gimnaziale (de la 6 la 16 ani) să nu aibă examene, ci evaluări ritmice din doi în doi ani.
Reacția Mihaelei Popa vine după ce Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar, a declarat că „privim cu mare atenție Evaluarea Națională”. Oficialul a precizat că ideal ar fi ca elevii să fie evaluați la toate disciplinele, pentru că există o presiune „pusă nedrept pe limba română și pe matematică”.
„Dar de ce să ne gândim cum sa dăm cât mai multe evaluări și să transformăm Evaluarea Naționala și să nu ne gândim cum sa eliminăm Evaluarea Națională?”, se întreabă profesoara.
Fostul secretar de stat în Ministerul Educației propune ca elevii claselor primare și gimnaziale să nu aibă examene, astfel încât să nu mai existe o vânătoare de note:
„Să avem primar și gimnaziu de la 6 la 16 ani fără examene, cu profesori riguroși, cu acele evaluări ritmice ale sistemului din doi în doi ani, cu standarde clare de evaluare pentru o radiografie clară a sistemului de educație și să schimbam acolo unde nu merge. În acești 10 ani să formam copii creativi, umani cu cultură generală, nu vânători de note.”
Mihaela Popa a menționat că Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, așa cum e organizată, „nu a adus nimic bun”:
„Statisticile arată ca Evaluarea Națională, așa cum e organizată de 20 de ani, nu a adus nimic bun. Vârsta de 14 ani a rămas de pe vremea comunismului…. nu mai amintesc de șablonizarea evaluării care a făcut un rău și mai mare …”
„Avem curajul să scoatem gunoiul de sub preș? Câți copii „virtuali avem în liceu? Și câți copii „virtuali” avem în gimnaziu și șocul apare doar la final de ciclu, atunci când „ne miram” că au dispărut 18000 de elevi doar într-un an?”, mai scrie profesoara.
Redăm textul complet al Mihaelei Popa:
„Tot mai multe voci spun că Evaluarea Nationala trebuie schimbată!
Dar de ce să ne gândim cum sa dăm cât mai multe evaluări și să transformăm Evaluarea Naționala și să nu ne gândim cum sa eliminăm Evaluarea Națională?
Să avem primar și gimnaziu de la 6 la 16 ani fără examene, cu profesori riguroși, cu acele evaluări ritmice ale sistemului din doi în doi ani, cu standarde clare de evaluare pentru o radiografie clară a sistemului de educație și să schimbam acolo unde nu merge.
În acești 10 ani să formam copii creativi, umani cu cultură generală, nu vânători de note.
Elevul ajuns la 16 ani are dreptul să își aleagă dacă merge în câmpul muncii sau continuă un anumit profil pe care și-l dorește. (nu să îl repartizeze calculatorul undeva unde nu iși dorește și unde nu va ajunge niciodată)
Avem curajul să scoatem gunoiul de sub preș? Câți copii „virtuali avem în liceu? Și câți copii „virtuali” avem în gimnaziu și șocul apare doar la final de ciclu, atunci când „ne miram” că au dispărut 18000 de elevi doar într-un an?
Nuuu… ei sunt „cărați” de la an la an… virtual!
Statisticile arată ca Evaluarea Națională, așa cum e organizată de 20 de ani, nu a adus nimic bun. Vârsta de 14 ani a rămas de pe vremea comunismului…. nu mai amintesc de șablonizarea evaluării care a făcut un rău și mai mare …
Nu cred că niște cârpeli în sistem pot schimba rezultatele….
Momentul zero al schimbării s-a pierdut în Romania Educată …. era și forță politică și erau și bani europeni pentru aceste schimbări.”
Informații de context
Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar, a declarat că „privim cu mare atenție Evaluarea Națională”. „Unul dintre lucrurile care nu funcționează în acest moment în școala românească este modul în care îi evaluăm pe elevi la sfârșitul claselor a VIII-a”, a spus ministrul miercuri, 28 octombrie, la Prima News.
Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a ar putea include, pe lângă Română și Matematică, o probă de socio-umane și una de științe exacte și ar trebui luate în calcul și evaluările susținute de elevi în clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, a declarat Sorin Costreie, ministrul Educației și Cercetării, la Digi24, pe 25 octombrie.
Viforel Dorobanțu, directorul Școlii Gimnaziale Nr. 1 din Curcani, județul Călărași, a vorbit despre Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a și a spus că ar trebui desființată, „dar nu se poate, din păcate, la nivelul mentalității pe care o au cei din Ministerul Educației”. În schimb, acesta a propus să fie evaluare „niște competențe și prin intermediul altor discipline, asta neînsemnând mai multe meditații”. Declarațiile au fost făcute duminică, 11 octombrie, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
În martie 2025, Unitatea de Cercetare în Educație a Ministerului Educației și Cercetării a precizat pentru Edupedu.ro că dacă Evaluarea Națională și Bacalaureatul rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă.
„Oricât m-aș da peste cap și oricâte mijloace digitale aș folosi și oricât m-aș coborî la nivelul lor, totuși, ei se canalizează în clasele a VIII-a strict pe română și matematică și atunci celelalte discipline suferă puțin”, a declarat Claudia Puzdrea, profesoară de chimie la o școală gimnazială din București, în emisiunea Educație la putere din 6 mai 2025.
În luna martie 2025, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a declarat, la Euronews România, că, „din păcate, la noi, (Evaluarea Națională – n.red) este un examen cu dublu rol: un rol de diagnoză pentru sistem, care este important, da, iar celălalt rol, din păcate, de selecție”.
Despre Evaluarea Națională
Evaluarea Națională este obligatorie prin legea Educației și înscrierea elevilor la Evaluarea Națională se face automat de către secretariatele școlilor. Indiferent de nota obținută, elevii sunt apoi repartizați la un liceu, prin repartizarea computerizată, pentru că învățământul este obligatoriu: 12 ani sau 13 în cazul învățământului la seral, potrivit Legii Educației.
Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
Evaluarea Națională o dau elevii la finalul clasei a VIII-a din anul 2003-2004. Anterior, în 1999, elevii au susținut examenul de capacitate la finalul clasei a VIII-a și examen de admitere la liceu. Apoi, din anul 2000, admiterea la liceu s-a făcut doar pe baza rezultatelor de la capacitate, luând în calcul și mediile anilor de gimnaziu.
Repartizarea computerizată a fost introdusă de Ecaterina Andronescu în 2001. Atunci, învățământul era obligatoriu doar până în clasa a VIII-a.
În 2003-2004, elevii de clasa a VIII-a dădeau examen la 3 materii, potrivit ordinului de ministru.
a) Limba şi literatura română – test scris, din materia claselor a V-a – a VIII-a, conform programei de testare;
b) Matematică – test scris, din materia claselor a V-a – a VIII-a, conform programei de testare;
c) Istoria românilor sau Geografia României (la alegere) – test scris, din materia clasei a VIII-a, conform programei de testare.
Treptat, la Evaluarea Națională au rămas doar două examene: limba și literatura română și matematică.
Potrivit Legii nr.1/2011 (legea anterioară a educației), elevii de clasa a VIII-a ar fi trebui să susțină Evaluarea Națională la 6 discipline, însă prevederea nu s-a aplicat niciodată, pentru că nu s-a predat transdisciplinar, așa cum prevedea tot legea nr. 1.
În 2023 a intrat în vigoare Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care prevede același mod de organizare pentru Evaluarea Națională ca în prezent: examen scris la Limba română și Matematică.
Dur cricată în spațiul public formula de evaluare națională decisă de Legea Iohannis-Deca, structura examinării de la clasa a VIII-a a fost propusă spre schimbare și de fostul ministru al Educației, Daniel David.
David a catalogat ca fiind „o problemă majoră” examenul de Evaluare Națională și a făcut apel la schimbarea rapidă a acestuia.
„Vă rog să vă uitați și voi la examenul care există în Italia sau în Franța. Au și ei un examen național, care nu contează în aceeași logică pe care o folosim noi. Dar uitați-vă că nu se reduce la matematică și română, deși acestea sunt abilități fundamentale. Și eu v-am spus de ce cred acest lucru. (…) Practic și n-am văzut niciunde în spațiul european un examen de acest tip pe cele două materii. Și logic vorbind, că am spus că ne gândim și logic și reflectând asupra domeniului: încă o dată mă întreb, dacă noi ne propunem să formăm prin educație mai multe competențe, nu ar fi bine să vedem standardizat cum le-am format?
Vă rog să vă uitați la modelul din Franța și din Italia. Poți să ai un test standardizat, cu subteste, care acoperă discipline diferite. Nu înseamnă că vei avea testul și disciplina, pentru că în momentul acela am complica lucrurile. Dacă se poate în alte țări, eu cred că se poate și în România. Dacă nu o să fim mai creativi, o să facem probabil cum fac francezii, de exemplu, care au și matematică, și limbă franceză, au și istorie, geografie, au și științe. Așa o să facem și noi.
Sper ca peste 10 ani să putem face și noi ceva similar sau cum se întâmplă în Finlanda”, a declarat Daniel David, pe 21 mai 2025.
Informații de context
Edupedu.ro a scris în decursul anilor despre diverse situații generate în privința Evaluării Naționale: absenteismul, deși înscrierea este automată pentru elevii care au terminat clasa a VIII-a, sau despre diferențe de cel puțin 4 puncte între mediile de la Evaluarea Națională 2024 și cele de la clasă.
De asemenea, problemele majore la examenul de Română de la Evaluarea Națională, identificate într-un Raport de cercetare alarmant realizat de aceeași instituție a Ministerului Educației care face subiectele: subiecte concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care “compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar.
Ligia Deca, fosta ministră a Educației, spunea la 9 luni după ce propriile Legi ale învățământului au fost promulgate că ar trebui ca relevanța examenelor naționale, Evaluare Națională și Bacalaureat, să fie redusă. În același timp însă, în propria lege a învățământului preuniversitar se dublează examenul de la finalul clasei a VIII-a. A fost introdus pe lângă Evaluarea Națională și un examen de admitere la liceele și colegiile cu concurență mare.
În 2023, Sorin Ion secretar de stat în Ministerul Educației spunea că „Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a și-a cam pierdut sensul”.