Ligia Deca, la 9 luni după ce propriile Legi ale învățământului au fost promulgate: Ar trebui ca relevanța examenelor naționale, Evaluare Națională și Bacalaureat, să fie redusă

11.056 de vizualizări
Conferinta de presa a ministrului Educatiei, la sediul ministerului din Bucuresti, 25 martie 2024. Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu
Ligia Deca, ministrul Educației, a spus, săptămâna trecută, în județul Mureș, că „obiectivul nostru” vizează ca relevanța examenelor naționale, Evaluare Națională și Bacalureat, „să fie redusă”. Aceasta a spus că vor fi luate „în considerare și evaluările pe parcurs. Asta nu reușim decât dacă obiectivăm și evaluarea la clasă.”
  • Declarația de intenție a Ligiei Deca vine la 1 an și jumătate de când a preluat funcția de ministru al Educației și la 9 luni după ce președintele Klaus Iohannis i-a promulgat noile legi ale învățământului. Cele două legi ale educației Deca-Iohannis au fost realizate pe baza proiectului prezidențial „România educată”, potrivit descrierii oficiale de pe site-ul Ministerului, au fost inițiate de Ministerul Educației condus de Ligia Deca, au fost aprobate și sunt în curs de implementare de către același ministru. Anterior preluării funcției de ministru, Ligia Deca a fost 8 ani consilier al președintelui Klaus Iohannis, coordonatoare a proiectului România educată

Deca susține că „ar trebui să fie ca relevanța acestor examene de finalizare de ciclu, Evaluare Națională și Bacalureat, să fie redusă”, în contextul în care propria lege a învățământului preuniversitar dublează examenul de la finalul clasei a VIII-a, introducând pe lângă Evaluarea Națională și un examen de admitere la liceele și colegiile cu concurență mare.

Amintim că Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC) a criticat modul în care sunt evaluaţi elevii la finalul învățământului preuniversitar și a solicitat desfiinţarea examenului de Bacalaureat. O presiune similară pe anularea examenelor de Bacalaureat a apărut la finalul primului an școlar afectat de pandemie, însă ministrul de atunci, Monica Anisie, a respins presiunile și examenele au fost menținute.

Cristian Vulc, directorul Liceului Teoretic “Gheorghe Marinescu” din Târgu Mureș: Ar viza Ministerul Educației o profesionalizare cu adevărat a ceea ce înseamnă statutul profesorului evaluator în examenele naționale, un așa numit corp național al profesorilor evaluatori (…)?

Ligia Deca: „(…) În lege avem ca obiectiv evaluare standardizată: evaluare standardizată anuală, conectată cu portofoliul elevului. Și, în același timp, este introdusă ideea de profesionalizare a evaluării la modul general, adică pe lângă un corp al evaluatorilor pentru examene naționale, care până la urmă nu o chestiune rea. Cumva, am indus și noi asta, când am spus că cei care au participat la simulare vor avea prioritate pentru examenele naționale, tocmai fiindcă s-au obișnuit platforma și un anumit mod de evaluare.

Însă, în esență, obiectivul nostru sau cel puțin al școlii românești, în viziunea mea, ar trebui să fie ca relevanța acestor examene de finalizare de ciclu, Evaluare Națională și Bacalureat, să fie redusă, putând să luăm în considerare și evaluările pe parcurs. Asta nu reușim decât dacă obiectivăm și evaluarea la clasă. Cred că avem nevoie de mai multă evaluare în formarea inițială, în primul rând. Înțeleg că nu e foarte multă. Nu știu la liceele pedagogice, dar cu siguranță, în zona superiorului, înțeleg că nu e capitolul extrem de extins. (…).”

Informații de context

Potrivit Ministerului Educației, „Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial.”

Iată ce prevede Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ (ROFUIP):

Articolul 101 -„Evaluarea are drept scop identificarea nivelului la care se află la un anumit moment învățarea, orientarea și optimizarea acesteia.

Articolul 102 – (1) Conform legii, evaluările în sistemul de învățământ preuniversitar se realizează la nivel de disciplină, domeniu de studiu sau modul de pregătire.

(2) În sistemul de învățământ preuniversitar evaluarea se centrează pe competențe, oferă feedback real elevilor, părinților și cadrelor didactice și stă la baza planurilor individuale de învățare.

(3) Rezultatul evaluării, exprimat prin calificativ, notă, punctaj etc., nu poate fi folosit ca mijloc de coerciție, acesta reflectând strict rezultatele învățării, conform prevederilor legale.

Articolul 103 -(1) Evaluarea rezultatelor la învățătură se realizează permanent, pe parcursul anului școlar.

(2) La sfârșitul clasei pregătitoare, evaluarea dezvoltării fizice, socioemoționale, cognitive, a limbajului și a comunicării, precum și a dezvoltării capacităților și atitudinilor față de învățare ale copilului, realizată pe parcursul întregului an școlar, se finalizează prin completarea unui raport, de către cadrul didactic responsabil, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.

Articolul 104 – (1) Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcție de vârstă și de particularitățile psihopedagogice ale beneficiarilor primari ai educației și de specificul fiecărei discipline. Acestea sunt:

a) evaluări orale;

b) teste, lucrări scrise;

c) experimente și activități practice;

d) referate;

e) proiecte;

f) probe practice;

g) alte instrumente stabilite de comisia pentru curriculum și aprobate de director sau elaborate de către Ministerul Educației/inspectoratele școlare.

(2) În învățământul primar, la clasele I-IV, în cel secundar și în cel postliceal, elevii vor avea la fiecare disciplină/modul, cu excepția celor preponderent practice, cel puțin două evaluări prin lucrare scrisă/test pe an școlar.”

Calendarul pentru Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a 2024:
  • 11 – 14 iunie 2024: Înscrierea la Evaluarea Națională
  • 14 iunie 2024: Încheierea cursurilor pentru elevii de clasa a VIII-a
  • 25 iunie 2024 – Proba scrisă la Limba română
  • 27 iunie 2024 – Proba scrisă la Matematică
  • 28 iunie 2024 – Proba scrisă la Limba maternă
  • 3 iulie 2024 – Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor (până la ora 14:00)
  • 3 iulie (orele 16 – 19) și 4 iulie 2024 (ora 08:00 – ora 12:00) – Depunerea contestațiilor
  • 4 – 9 iulie 2024 – Soluționarea contestațiilor
  • 9 iulie 2024 – Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor
Calendarul examenului național de Bacalaureat 2024, Sesiunea iunie – iulie 2024

3 – 7 iunie 2024: Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen

7 iunie 2024: Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a

  • 17 – 19 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
  • 19 – 20 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
  • 19 – 21 iunie 2024: Evaluarea competențelor digitale – proba D
  • 25 – 27 iunie 2024: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
  • 1 iulie 2024: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
  • 2 iulie 2024: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
  • 4 iulie 2024: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
  • 5 iulie 2024: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă

8 iulie 2024: Afișarea rezultatelor la probele scrise până la ora 12.00) și depunerea contestațiilor în intervalul orar 12.00 – 18.00

9 – 11 iulie 2024: Rezolvarea contestațiilor

12 iulie 2024: Afișarea rezultatelor finale

Calendarul Bacalaureatului de toamnă 2024

15 – 22 iulie 2024: Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au promovat examenele de corigențe

  • 8 – 9 august 2024: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
  • 9 august 2024: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
  • 12 august 2024: Evaluarea competențelor digitale – proba D
  • 13 – 14 august 2024: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
  • 19 august 2024: Limba și literatura română – proba E.a) – proba scrisă
  • 20 august 2024: Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – proba scrisă
  • 21 august 2024: Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – proba scrisă
  • 22 august 2024: Limba și literatura maternă – proba E.b) – proba scrisă

26 august 2024: Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12.00) și depunerea contestațiilor (orele 12.00 – 18.00)

27 – 29 august 2024: Rezolvarea contestațiilor

30 august 2024: Afișarea rezultatelor finale

Citește și:
Asociaţia Elevilor din Constanţa cere desfiinţarea examenului de Bacalaureat: Elevii se declară „dezamăgiţi de subiectele” de la simulare / „Nici măcar nu îi cunoaştem baza legală, având în vedere faptul că nici Legea Educaţiei nr. 1/2011, nici Legea Învăţământului Preuniversitar nr. 198/2023 nu s-au aplicat” cu privire la BAC
OFICIAL Evaluarea Națională 2024 începe în data de 25 iunie. Calendarul examenului pentru elevii de clasa a VIII-a
OFICIAL Bacalaureat 2024 începe pe 17 iunie cu proba de limba română oral. Probele scrise au loc între 1 și 5 iulie, cu o zi liberă între proba obligatorie și proba la alegere / Calendarul examenului

9 comments
  1. după mintea ăsteia și a celor care o țin în funcție, ar trebui sa fie cat mai idioți. ne așteaptă idiocratia

  2. ați redus treapta a doua , ați redus tezele , acuma reduceți bacul și evaluarea națională.
    toți absolvenții de grădiniță vor deveni automat, după 12 clase , studenți “influensari”
    noapte buna.
    defapt pt ce mai exista învățământ în România ?

    1. Evaluarile pe parcurs nu au cum sa fie uniforme ca oboectivitate la nivel national si prin urmare, devin irelevante sau chiar discriminatorii. Asta ca sa nu mai zic ca acest mod de evaluare deschide larginporti catre porti “romanesti” de abordare a evaluarii pe parcurs. A se vedea pregatirea exrrascolara cu elevii de la clasa, care chiar daca nu mai este legala, se stie foarte bine ca se practica la nivel extins. In concluzie, in loc de o evaluare cat de cat relevanta, se cauta o semievaluare care sa mai ridice in mod artificial media competentelor la nivel national. Acest lucru nu are cum sa aiba decat efecte negative pe termen lung, intr-un sistem de invatamant care si asa are rezultate pe o panta descendenta.

  3. Ar trebui nu ne spune nimic. Cine implementează ce ar trebui? Sau discutăm discuții ca de obicei, trebuie să facem, dar cum trebuie este verb impersonal, nimeni nu face nimic. Ar trebui gândite legile înainte să fie votate. Dar uite ca nu sunt gândite. Deci cum rămâne cu acest ar trebui? Poate ca dacă ar face mai mult decât declarații prin presă toată ziua bună ziua, s-ar schimba și ar trebui în acțiuni concrete

  4. In loc sa faca o politica pt..cresterea nivwlului de educatie,care peste tot in lume se bazeaza pe un examen ce arata gradul dw asimilare a ceea ce ai invatat,hai usor usor pri scadere de relevanta la inceput,apoi eliminare de examene sa scoatem absolbenti de unitati de invatamant foarte slab pregatiti sau analfabeti.
    Durerea mare este ca acestia prin sustinere politica si/sau nepotisme ajung prin functii de unde mai nenorocesc alte clase sociale si ocupationale,chiar generatii la rand.Vorba romanului:un/o proast(a) arunca un bolovan in apa iar 10 destepti nu-l pot scoate.Asa si cu “duduia” de la educatie,daca nu pot sa cresc nivelul intr-un domeniu care merge cat de cat bine,hai sa-l desfiintez.
    Profesorii si sindicatele din invatamant sunt marea majoritate asemenea ministrei,nu stiu,nu pot si nici nu vor sa ia atitudine.Ori sunt slab pregatiti,ori dezinteresati deci incompatibili cu functia de dascal si cu respectul ce li se cuvine celor ce practica aceasta meserie.

  5. ~relevanța examenelor naționale, Evaluare Națională și Bacalureat, „să fie redusă”~

    TRADUCERE: hai să facem in așa fel incât și cei ce iau (mă rog… luau) 2-3-4 la bac să treacă și ei cumva, dacă luăm in calcul și mediile de pe parcurul anilor, la discipline cum ar fi
    – sportul
    – religia
    – desenul
    – muzica …

    Doar și cele de mai sus concură la media generală precum și la formarea viitorilor tineri, bine ancorați in realitățile vremii.

    Păi nu ?

  6. Corect ! Având în vedere ca nivelul de pregătire a căzut de tot, nu mai ai ce sa le dai la bac, ca nu știu nici tabla înmulțirii.. iar fără bac, fabricile de diplome dau faliment. Ca atare, trebuie desființat bacul și ev nat. Vai de noi.

  7. Eu zic sa desfintam Bac si EN8! Toata lumea sa ajunga la facultate fie cu plata fie fara plata! Facultatile din ce sa mai traiasca?! Nenumaratii Rectori care au si functii mari in partide din ce ma mai traiasca?! Elevii de clasa 12- care voteaza anul acesta dc sa nu aiba un BAC usor?! Zic sa primeasca subiecte gen: “Este adevarat ca? ..”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Părinții a cel puțin 200 de mii de elevi și copii aflați acum în școală online, induși în eroare de ministrul Muncii, Raluca Turcan, care a anunțat de la Guvern o informație falsă pusă apoi pe Facebook și preluată de aproape toată presa

Ministrul Muncii a declarat public, de la Guvern, la briefingul de după ședința Executivului, de lângă premierul Florin Cîțu, după care a scris și pe contul său de Facebook informația…
Vezi articolul