Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie: Dezideratul cel mai important din noul an școlar este, cred, legat în mare măsură de formarea cadrelor didactice care vor preda noul curs obligatoriu Istoria Comunismului în România, pentru clasa a XII-a

1.080 de vizualizări
Mihai Manea / Foto: captură Youtube.com/ Antena3
Perioada regimului comunist în România a lăsat urme adânci în memoria colectivă, ce nu pot să dispară cu una, cu două. Există în ultimii ani sondaje, există interviuri de grup, ce arată că, în prezent, tineretul este predispus mai mult la acceptarea unei guvernări de mână forte și oricât ar vrea să îi demonstrezi unui tânăr dezavantajele bifate pe deplin de istorie a unui regim totalitar, fenomenul nostalgiei câștigă din ce în ce mai mulți adepți.

O parte din vină în acest caz aparține, fără dar și poate, și sistemului de educație, acela care s-a mulțumit să menționeze subiecților educației multe dintre evenimentele istorice din secolele al XX-lea, fără a căuta să explice resorturile interne, să explice și să definească pe înțelesul tuturor unele noțiuni fundamentale, să insiste asupra consecințelor.

În acest caz trebuie privită prevederea din Legea Nr. 198/2023 privind Învățământul preuniveresitar din România, articolul 88, alineatele (1)-(10)  privind introducerea cursurilor de trunchi comun privind „Istoria evreilor. Holocaustul”, (clasa a XI-a), dar și a celui privind „Istoria Comunismului în România”, ajunsă la clasa a XII-a.

În ultimii doi ani dezbaterea de idei în jurul acestei problematici, alimentată uneori forțat și de agenda electorală – predominant cea suveranistă, a anilor 2024-2025, a dat posibilitate și afirmării unor idei, clar exagerate și chiar conspiraționiste, cum că cele două cursuri vor lua locul celui de istorie națională. Argumentația în jurul acestor idei a fost demontată logic în condițiile în care documentele curriculare ce au susținut cele două discipline noi de trunchi comun au insistat asupra rolul acestora în formarea de atitudini, cultivarea de valori în rândul tinerei generații, la un moment de răscruce pentru tânăra și fragila democrație românească, așa cum s-a demonstrat perioada alegerilor prezidențiale.

OME Nr. 7734/16.12.2024 a aprobat „Curriculumul privind Istoria Comunismului din România”, ce va fi aplicată începând cu anul școlar 2025-2026 ca disciplină de trunchi comun la nivelul liceal – clasele a XII-a/a XIII-a.

Îndrăznim să opinăm că documentul curricular menționat mai sus reprezintă unul dintre cele mai complexe, ca să nu spunem chiar dificile, programe de studiu pentru învățământul liceal, dovadă a faptului că punctele de vedere ale membrilor grupului de lucru proveniți din facultățile de profil ale universităților din țară, ale cercetătorilor științifici și a celor câțiva membri ai preuniversitarului s-au pus de acord cu greutate, după numeroase discuții, în condițiile în care necesitatea respectării nivelului de înțelegere și de cunoaștere a elevului de clasa a XII-a a fost atins, în cele din urmă, după multe dezbateri. Programa a fost ulterior lansată la București, în prezența doar a câtorva autori, și cu apelul deschis doar către o parte a mediei de specialitate.

În perioada dezbaterilor și a discuțiilor privind noile Planuri-Cadru pentru liceu au circulat numeroase zvonuri cu privire la soarta celor două cursuri menționate la început, inclusiv în privința numărului de ore săptămânal. Titularul actual al Ministerului Educației și Cercetării a redat însă disciplinei istorie statutul meritat și a păstrat cele două cursuri, lucru ce poate fi, mai ales, salutat.

Și, totuși, dincolo de toate acestea, în 2025 au început să vadă lumina tiparului unele dintre manualele privind Istoria Comunismului, a căror colective de autori au urmărit să atingă și să respecte programa menționată. Am putea spune, parafrazând formula biblică Ecce Homo și Hic sunt Libri.

Mai multe edituri – pentru a menționa doar câteva – Litera, Corint, Booklet, EDP și încă altele câteva – oferă elevilor și cadrelor didactice un material didactic important pe această tematică.

Am avut curiozitatea să răsfoiesc câteva dintre manualele, care mi-au fost la îndemână. Ce am putut remarca?

-o prezentare grafică foarte atractivă

-o diversitate a intrumentelor de lucru – repere cronologice, dicționar istoric, apelul la multiperspectivitate, scurte portrete de personalități contemporane, etc.

-o varietate de sugestii de metode moderne de lucru la clasă, cu accent pe online și interactivitate

– Numeroase bănci de activități la clasă, inclusiv cele care să pună în lumină gândirea critică a elevilor

-Activități de evaluare foarte diverse

Dezideratul cel mai important, începând cu noul an școlar 2025-2026, este, cred, legat în mare măsură de formarea cadrelor didactice ce vor preda noul curs de istorie pentru clasa a XII-a. Simpla mențiune, prezentare sau descriere a temelor incluse fără o legătură directă cu actualitatea, cu prezentul unei societăți, în care mulți dintre tineri află, acasă sau de pe rețelele sociale, altă realitate cu privire la regimul comunist nu va putea compensa la clasă un instrument didactic, precum manualele de față. De această dată, rolul nostru, al cadrelor didactice de istorie, este esențial în conturarea personalității tinerei generații, care trebuie să înțeleagă rostul vieții într-o societate democratică”.

  • Nota redacției: Opinia profesorului este importantă și vă încurajăm ca, dacă aveți ceva de spus, să ne trimiteți articolul dumneavoastră pe redactie@edupedu.ro. Ideile și opiniile exprimate în aceste articole nu sunt neapărat și cele ale redacției.
Citește și:
Introducerea disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul” la clasa a XI-a a alimentat discursul antisemit din mediul online din România, susțin experții din cadrul Institutului „Elie Wiesel” / Fenomenul s-a făcut simțit în context electoral și în dezbaterile privind planurile-cadru pentru liceu – raport
BREAKING Curtea Constituțională a respins cu unanimitate, ca neîntemeiată, sesizarea preşedintelui pe Legea privind combaterea antisemitismului şi xenofobiei / Nicușor Dan a invocat lipsa de claritate a noţiunii de legionar şi de fascist (surse)


4 comments
  1. Istoria evreilor ,istoria comunismului .. etc Idioti mai sunteți ,ore băgate aiurea ca să prostiți lumea !!! Normal ce le trebuie ,fizica ,chimie .. biologie .. etc !!! Când va fulgeră afară ,vor spune .. Dumnezeu e nervos ! Fac 13 ani de religie !!!

  2. ” Dezideratul cel mai important din noul an școlar este…formarea cadrelor didactice care vor preda noul curs obligatoriu Istoria Comunismului în România”

    Din nou, reprezentanți ai anumitor arii curriculare iși dau ochii peste cap incercând să arate că ei sunt buricul pământului. De parcă Istoria Comunismului e ceva nepământenesc, nemaiauzit-nemaivăzut-nemaipovestit.

    Similar, ar putea de exemplu matematica să se dea de ceasul morții că ecuația de gradul II a devenit obligatorie la clasa a VII a. Dar nu se dă și de aceea o salut!

    1. @profa_pe_fază aka KarkDnight
      Să nu atingeți nulul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Profesorii stagiari care vor avea norma de predare înjumătățită urmează să beneficieze de același salariu, propus a fi cel mediu pe economie, în urma viitoarei legi a educației, susține ministrul Cîmpeanu

Deoarece în concluziile proiectului România educată, ce vor fi transpuse în noua lege a educației, “se prevede profesionalizarea și susținerea carierei didactice, printr-un an de stagiatură imediat după absolvirea facultății,…
Vezi articolul

Apel lansat de doi vicepreședinți ai Academiei Române și de peste 130 de profesori din Universitatea din București, pentru vot în favoarea lui Nicușor Dan: Universitatea noastră a cunoscut direct, în trecut, pericolul ideologiilor care au înlocuit gândirea liberă cu dogma, catedra cu amenințarea, dialogul cu frica. Astăzi, aceste umbre nu mai sunt doar teme de cercetare. Se pot întoarce în viața reală

Peste 130 de profesori ai Universității din București au lansat public un apel în susținerea în alegerile prezidențiale de duminică a candidatului pro-european Nicușor Dan, relatează Revista 22, care publică…
Vezi articolul