Ministerul Educației și Cercetării confirmă, într-un răspuns transmis Edupedu.ro, că nu există un document oficial care să stabilească modul în care nivelurile de performanță din noile standarde naționale de evaluare vor fi transformate în note de la 1 la 10 sau în calificativele din învățământul primar. Profesorii vor continua să decidă diferența dintre nota 5 și 6, 7 și 8 sau 9 și 10 în baza propriei competențe profesionale, iar ministerul precizează că trecerea de la standard la notă „nu presupune o echivalență între standarde și note înțeleasă în mod mecanic”.
Răspunsul vine în contextul în care noile standarde naționale de evaluare pentru clasele I-VIII sunt în consultare publică și urmează să fie aplicate începând cu anul școlar 2026-2027. În ultimele săptămâni, conducerea Ministerului Educației și a Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare a prezentat această reformă drept soluția pentru reducerea diferențelor de notare dintre profesori și dintre școli.
Ministrul Educației, Mihai Dimian, scria pe 13 iulie, pe Facebook, că standardele „vor reduce notele de 9 și 10 acordate în masă” și că „spun clar ce înseamnă nivelul de 5-6, 7-8 și 9-10 și trebuie respectate”.
La rândul său, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, explica faptul că standardele îi vor ajuta pe părinți să înțeleagă dacă nota primită de copil reflectă același nivel de performanță indiferent de școală, afirmând că nu vom mai avea situații în care „copilul meu are 7 la clasă, dar nu știu dacă e de atât”.
Întrebat de Edupedu.ro care este documentul oficial care stabilește transformarea nivelurilor de performanță în note și calificative, Ministerul Educației răspunde însă că un asemenea document nu există.
„Nu există un document oficial care să stabilească transformarea nivelurilor de performanță în note, respectiv, calificative. Scopul standardelor naționale de evaluare este reprezentat de o analiză calitativă și de o calibrare profesională a evaluării, realizate prin comunitățile de practică ale profesorilor și prin dezvoltarea profesională continuă, pentru evaluarea criterială bazată pe descriptori de performanță, pe consens și pe asumare.”
Ministerul precizează că standardele nu urmăresc stabilirea unei corespondențe fixe între descriptori și note.
„Procesul de trecere de la standard la notă este unul complex, realizat de cadrul didactic pe baza contextului clasic și a pregătirii profesionale, implică variabile și nu presupune o echivalență între standarde și note înțeleasă în mod mecanic.”
Potrivit răspunsului transmis Edupedu, profesorul rămâne cel care decide nota.
„Standardele naționale de evaluare oferă profesorului instrumentele necesare pentru a evalua în mod obiectiv performanța elevului și de a-și fundamenta decizia pe criterii obiective. Descriptorii nivelurilor de performanță sunt cei care arată ce trebuie să știe, să facă și ce grad de autonomie trebuie să aibă elevul pentru a se încadra într-un nivel de performanță sau altul, ajutând astfel la luarea deciziei. Cu alte cuvinte, profesorul va avea în continuare autonomie decizională în acordarea unei note, utilizând însă standardele în procesul de evaluare și de proiectare a activităților de predare-învățare-evaluare.”
Întrebat cum vor diferenția profesorii nota 5 de 6, 7 de 8 sau 9 de 10, ministerul răspunde că nu va exista o metodologie națională pentru această diferențiere.
„Diferențierea în interiorul scalei de notare se realizează prin exercitarea competenței profesionale a cadrului didactic. Standardele naționale de evaluare nu restrâng această competență, ci o fundamentează: prin descrierea explicită a nivelului de realizare a rezultatelor învățării, acestea oferă cadrului didactic un reper verificabil, comun tuturor cadrelor didactice și, implicit, tuturor unităților de învățământ, pe care aprecierea se poate întemeia.”
Ministerul precizează că arhitectura standardelor cuprinde trei niveluri de performanță – „De bază”, „Consolidat” și „Avansat” – iar pentru elevii care nu ating nivelul „De bază” este utilizată categoria „În dezvoltare”, care are exclusiv rol diagnostic.
O altă întrebare adresată de Edupedu a vizat situațiile în care un elev obține niveluri diferite de performanță la competențe diferite din aceeași disciplină și dacă va exista o metodologie națională prin care acestea să fie transformate într-o singură notă.
Ministerul răspunde că nu consideră necesară o astfel de formulă.
„Situația în care un elev demonstrează niveluri diferite de performanță la competențe distincte ale aceleiași discipline este normală și este de așteptat. Această situație nu constituie o situație-problemă ce ar trebui rezolvată printr-o operațiune «mecanică» de tipul «transformării într-o singură notă», ci reprezintă tocmai informația cu cea mai mare valoare pedagogică pe care standardele o pun la dispoziție: unde se poziționează elevul în procesul de învățare și care este pasul următor necesar.”
Ministerul adaugă că nota finală va depinde de aprecierea profesorului.
„Nota va depinde de ponderea pe care una sau alta dintre competențele specifice o are în cadrul disciplinei, de contextele în care se produce învățarea etc. Existența standardelor naționale de evaluare oferă însă profesorului șansa să discute cu elevul competențele deficitare, să-și ajusteze strategiile didactice în raport cu «punctele slabe» ale elevului, dar și să orienteze efortul de dezvoltare al elevului, sugerând activități suplimentare, remediale ș.a.”
Nici pentru învățământul primar ministerul nu stabilește o corespondență oficială între nivelurile de performanță și calificative. Răspunsul este unul succint: „Pentru învățământul primar situația este similară celei pentru învățământul gimnazial.”
Ministerul confirmă că standardele vor deveni obligatorii pentru evaluarea curentă începând cu anul școlar 2026-2027 și explică faptul că obligația profesorilor privește utilizarea standardelor în fundamentarea evaluării, nu nota acordată în sine.
„Obligația ce revine cadrului didactic este aceea de a raporta evaluarea la standarde – respectiv de a proiecta instrumentele de evaluare, de a formula criteriile și de a interpreta rezultatele prin raportare la standardele de învățare și la descriptorii nivelurilor de performanță. Obligația privește, prin urmare, temeiul evaluării, iar nu cuantumul aprecierii acordate în mod individual.”
În ceea ce privește verificarea respectării standardelor, Ministerul arată că aceasta se va face prin inspecția școlară.
„Controlul utilizării și al respectării standardelor naționale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecția școlară, potrivit art. 96 alin. (2) din Legea nr. 198/2023 și art. 106 alin. (4) din ROFUIP. Competența revine, așadar, inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București, prin inspectorii școlari, în cadrul activității de inspecție reglementate.”
Ministerul anunță și că profesorii vor primi exemple de itemi și probe de evaluare prin Banca de instrumente de evaluare organizată de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, însă subliniază că aceasta va avea doar un rol orientativ.
„Cadrele didactice vor beneficia de exemple de itemi și de probe de evaluare”. „Banca de instrumente de evaluare are o funcție orientativă pentru procesul de evaluare (așadar nu este o funcție prescriptivă),” conform răspunsului oficial.
În răspunsul transmis Edupedu.ro, Ministerul Educației nu indică existența unei metodologii naționale de transformare a descriptorilor în note sau calificative și nici nu anunță că un astfel de document urmează să fie elaborat înainte de intrarea în vigoare a standardelor naționale de evaluare.
Redăm răspunsul integral al Ministerului Educației și Cercetării:
Edupedu.ro: Care este documentul oficial care stabilește metodologia de transformare a nivelurilor de performanță prevăzute de standardele naționale de evaluare în notele din scala 1-10 și în calificativele utilizate în învățământul primar? Dacă există, vă rugăm să ni-l transmiteți.
„Răspuns MEC: Nu există un document oficial care să stabilească transformarea nivelurilor de performanță în note, respectiv, calificative. Scopul standardelor naționale de evaluare este reprezentat de o analiză calitativă și de o calibrare profesională a evaluării, realizate prin comunitățile de practică ale profesorilor și prin dezvoltarea profesională continuă, pentru evaluarea criterială bazată pe descriptori de performanță, pe consens și pe asumare.
Procesul de trecere de la standard la notă este unul complex, realizat de cadrul didactic pe baza contextului clasic și a pregătirii profesionale, implică variabile și nu presupune o echivalență între standarde și note înțeleasă în mod mecanic. Standardele naționale de evaluare oferă profesorului instrumentele necesare pentru a evalua în mod obiectiv performanța elevului și de a-și fundamenta decizia pe criterii obiective. Descriptorii nivelurilor de performanță sunt cei care arată ce trebuie să știe, să facă și ce grad de autonomie trebuie să aibă elevul pentru a se încadra într-un nivel de performanță sau altul, ajutând astfel la luarea deciziei. Cu alte cuvinte, profesorul va avea în continuare autonomie decizională în acordarea unei note, utilizând însă standardele în procesul de evaluare și de proiectare a activităților de predare-învățare-evaluare.
Edupedu.ro: Ministrul Educației, Mihai Dimian, a declarat public că nivelul „De bază” corespunde, în general, notelor 5–6, nivelul „Consolidat” notelor 7-8, iar nivelul „Avansat” notelor 9-10. Această corespondență este oficială și obligatorie? Dacă da, de ce nu apare în proiectul de ordin și în anexele aflate în consultare publică?
Care sunt criteriile prin care profesorii vor diferenția notele din interiorul aceluiași nivel de performanță, de exemplu nota 5 de 6, 7 de 8 și 9 de 10, și care este corespondentul nivelurilor „În formare” și „În dificultate”?
Răspuns MEC: Diferențierea în interiorul scalei de notare se realizează prin exercitarea competenței profesionale a cadrului didactic. Standardele naționale de evaluare nu restrâng această competență, ci o fundamentează: prin descrierea explicită a nivelului de realizare a rezultatelor învățării, acestea oferă cadrului didactic un reper verificabil, comun tuturor cadrelor didactice și, implicit, tuturor unităților de învățământ, pe care aprecierea se poate întemeia. Arhitectura standardelor naționale de evaluare cuprinde trei niveluri de performanță – «De bază», «Consolidat» și «Avansat» definite prin descriptori distincți pentru fiecare competență specifică. Pentru elevul care nu atinge pragul nivelului «De bază» într-un anumit moment al procesului de învățare, raportarea se realizează prin categoria «În dezvoltare», care are rol exclusiv diagnostic și semnalează necesitatea unor măsuri remediale. Această categorie reprezintă o informație pedagogică ce fundamentează planul individualizat de învățare.
Edupedu.ro: Cum se aplică standardele în învățământul primar, unde evaluarea se realizează prin calificative? Care este corespondența dintre nivelurile Avansat, Consolidat, De bază, În formare, În dificultate și calificativele Foarte bine, Bine, Suficient și Insuficient?
Răspuns MEC: Pentru învățământul primar situația este similară celei pentru învățământul gimnazial.
Edupedu.ro: Cum se stabilește nota sau calificativul final atunci când un elev demonstrează niveluri diferite de performanță pentru competențe diferite ale aceleiași discipline? Va exista o metodologie națională de agregare?
Răspuns MEC: Situația în care un elev demonstrează niveluri diferite de performanță la competențe distincte ale aceleiași discipline este normală și este de așteptat. Această situație nu constituie o situație-problemă ce ar trebui rezolvată printr-o operațiune «mecanică» de tipul «transformării într-o singură notă», ci reprezintă tocmai informația cu cea mai mare valoare pedagogică pe care standardele o pun la dispoziție: unde se poziționează elevul în procesul de învățare și care este pasul următor necesar. Această informație se valorifică prin planul individualizat de învățare și nu prin reducerea ei la o valoare numerică unică. Nota va depinde de ponderea pe care una sau alta dintre competențele specifice o are în cadrul disciplinei, de contextele în care se produce învățarea etc. Existența standardelor naționale de evaluare oferă însă profesorului șansa să discute cu elevul competențele deficitare, să-și ajusteze strategiile didactice în raport cu «punctele slabe» ale elevului, dar și să orienteze efortul de dezvoltare al elevului, sugerând activități suplimentare, remediale ș.a.
Edupedu.ro: Vor fi formați toți profesorii din învățământul primar și gimnazial pentru aplicarea standardelor naționale de evaluare? Dacă da, care este numărul estimat al beneficiarilor și care sunt categoriile de personal vizate?
Prin ce program sau programe va fi organizată formarea profesorilor, cine va furniza formarea, care va fi durata cursurilor și în ce perioadă calendaristică se vor desfășura?
Răspuns MEC: Aplicarea standardelor naționale de evaluare va constitui o tematică prioritară în cadrul programelor de formare continuă a cadrelor didactice, acreditate la nivel național, în contextul în care, potrivit Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, formarea continuă reprezintă atât un drept, cât și o obligație a personalului didactic. De asemenea, aspectele metodologice privind aplicarea standardelor vor constitui o componentă consistentă în cadrul consfătuirilor anuale ale profesorilor, în cadrul lecțiilor deschise, a cercurilor metodice și a tuturor etapelor care definesc comunitatea profesională.
Edupedu.ro: Vor primi profesorii, înainte de aplicarea obligatorie a standardelor, ghiduri metodologice, exemple de probe, bareme, itemi etalon și exemple concrete de transformare a descriptorilor în note și calificative? Când vor fi publicate aceste materiale?
Răspuns MEC: Cadrele didactice vor beneficia de exemple de itemi și de probe de evaluare. Precizăm, în acest sens, că, potrivit art. 97 alin. (1) din Legea nr. 198/2023, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare organizează Banca de instrumente de evaluare, a cărei funcție, definită prin lege, este orientativă pentru procesul de evaluare (așadar nu este o funcție prescriptivă).
Edupedu.ro: La ce dată vor intra în vigoare standardele naționale de evaluare și de la ce dată vor deveni obligatorii pentru evaluarea curentă la clasă, pentru evaluările naționale și pentru examenele naționale?
Răspuns MEC: Ordinul de aprobare a standardelor naționale de evaluare intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României. Standardele naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial se aplică începând cu anul școlar 2026 – 2027, pentru evaluarea curentă realizată la clasă. Pentru evaluările și examenele naționale, referențialul îl constituie programele școlare împreună cu standardele naționale de evaluare, condițiile concrete de aplicare fiind stabilite prin metodologiile specifice, aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării și publicate potrivit calendarelor aferente fiecărei evaluări sau fiecărui examen.
Edupedu.ro: Ce înseamnă, din punct de vedere juridic și administrativ, că standardele naționale de evaluare devin „obligatorii” pentru profesori?
Edupedu.ro: Caracterul obligatoriu al standardelor naționale de evaluare nu este instituit prin ordinul aflat în consultare publică, ci decurge direct din art. 95 alin. (2) din Legea nr. 198/2023, potrivit căruia toate evaluările se realizează pe baza standardelor naționale de evaluare, pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu și modul de pregătire. Ordinul supus consultării aprobă conținutul standardelor, dând astfel posibilitatea aplicării efective a legii. Din punct de vedere juridic, standardele naționale de evaluare constituie o componentă reglatoare a curriculumului național, potrivit Cadrului de Referință al Curriculumului Național din România, aprobat prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.137/2026. Obligația ce revine cadrului didactic este aceea de a raporta evaluarea la standarde – respectiv de a proiecta instrumentele de evaluare, de a formula criteriile și de a interpreta rezultatele prin raportare la standardele de învățare și la descriptorii nivelurilor de performanță. Obligația privește, prin urmare, temeiul evaluării, iar nu cuantumul aprecierii acordate în mod individual. Din punct de vedere administrativ, aplicarea se asigură la nivelul unității de învățământ de către director, prin responsabilul comisiei pentru curriculum, potrivit art. 21 alin. (4) lit. p) din ROFUIP, text care prevede expres asigurarea aplicării planului de învățământ, a programelor școlare și a metodologiei privind evaluarea rezultatelor școlare pe baza standardelor naționale de evaluare.
Edupedu.ro: Cum va fi verificată respectarea standardelor naționale de evaluare? Ce instituții sau persoane vor constata dacă un profesor nu le aplică, prin ce procedură se va face această verificare și ce consecințe pot exista în cazul nerespectării lor? Constituie nerespectarea standardelor abatere disciplinară sau poate produce alte consecințe profesionale?
Răspuns MEC: Controlul utilizării și al respectării standardelor naționale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecția școlară, potrivit art. 96 alin. (2) din Legea nr. 198/2023 și art. 106 alin. (4) din ROFUIP. Competența revine, așadar, inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București, prin inspectorii școlari, în cadrul activității de inspecție reglementate. La nivelul unității de învățământ, calitatea procesului de evaluare este monitorizată de director, cu sprijinul responsabilului comisiei pentru curriculum, inclusiv prin asistențe la ore, potrivit art. 21 alin. (4) lit. p) și q) din ROFUIP, precum și de consiliul clasei, care analizează progresul în învățare al fiecărui elev și stabilește măsurile de sprijin, potrivit art. 58 din același act.
Edupedu.ro: În cazul în care un profesor acordă o notă care nu corespunde standardelor naționale de evaluare, aceasta poate fi contestată? Dacă da, cine stabilește că nota nu respectă standardele și prin ce procedură?
Răspuns MEC: Dreptul la o evaluare obiectivă și corectă și dreptul de a contesta rezultatele evaluării la lucrările scrise sunt garantate elevului prin Statutul elevului, aprobat prin Ordinul nr. 5.707/2024. Aceste drepturi nu sunt afectate de aplicarea standardelor naționale de evaluare. Unul dintre efectele practice ale standardelor naționale de evaluare este acela că, prin explicitarea criteriilor, aprecierea devine verificabilă, iar dreptul elevului la o evaluare obiectivă capătă un temei concret, opozabil și comun la nivel național.”
2 comments
Eu aș fi curios câți bani s-au cheltuit și cine își asumă răspunderea?
Evident este o întrebare retorică, doar trăim în România
Așadar mărețele standarde rămân un ghid banal care se va transforma 8n maculatură inutilă.