Ministerul Educației din Franța testează chestionare anonime pentru elevi, ca să combată violențele din școli. Sindicatele profesorilor deplâng lipsa psihologilor: „Trăim un #MeToo școlar”

Ministerul Educației Naționale din Franța a lansat o fază de testare a unui nou plan de prevenire și detectare a violențelor din școli și internate, sub numele „Brisons le silence, agissons ensemble” („Să rupem tăcerea, să acționăm împreună”). Planul include chestionare anonime adresate elevilor din ciclul primar și secundar, completate după excursii sau în internate, cu scopul de a colecta informații despre eventuale abuzuri suferite, scrie Le Monde.

• Măsura vine după dezvăluirile privind cazuri grave de violență, inclusiv fizică, psihică și sexuală, în instituții precum Notre-Dame-de-Bétharram.

Între 28 aprilie și iunie 2025, chestionarele vor fi testate în circumscripțiile academice Besançon, Lille, Versailles, Martinica, Aix-Marseille, Limoges și Rennes. Sunt implicate 10 școli publice și 10 private, 10 colegii publice și 10 private, precum și 2 internate publice și 2 private din fiecare academie. Liceele nu participă la experiment, deoarece elevii susțin examenele de bacalaureat. În total, aproximativ 8.400 de elevi din excursii școlare și 4.000 de elevi care stau la cămin pe perioada studiilor sunt vizați.

Chestionarele pentru clasele pregătitoare – clasa a IV-a includ 9 întrebări, de la „Cum te simți la școală?” până la „A încercat cineva să îți atingă părți ale corpului fără consimțământul tău?”. Pentru elevii de gimnaziu și liceu sunt 13 întrebări, precum „Ați fost martor la o situație de violență în timpul excursiei?”, conform sursei citate.

Reprezentanții sindicatelor din învățământ susțin că nu au fost consultați în elaborarea acestor chestionare, spre deosebire de inițiativele anterioare legate de hărțuirea școlară. Guislaine David (SNUipp-FSU) și Sophie Vénétitay (SNES-FSU) și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu anonimatul absolut al răspunsurilor, care, deși protejează copilul, limitează intervenția concretă a profesorilor.

„Când apare o situație gravă, nu putem ghici ce copil vorbește. Răspunsurile nu ne dau niciun mijloc de a acționa. Nu suntem capabili să-l securizăm, să-l liniștim, să-l ajutăm. Iar asta ne pune în mare dificultate”, avertizează Guislaine David, citată de Le Monde.

Un alt punct criticat este aplicarea aceluiași chestionar la toți elevii din ciclul primar. Un elev de CP [clasa pregătitoare – n. red.] nu are aceleași capacități de răspuns ca un elev de CM2 (clasa a IV-a din sistemul românesc de educație – n. red.], susțin criticii, cărora Ministerul le răspunde că fiecare chestionar va fi completat în prezența a doi adulți.

Sindicaliștii atrag atenția și asupra absenței psihologilor, asistenților sociali și asistentelor în școli. „Avem nevoie de acești actori care pot identifica situațiile dificile. Suntem în prima linie, dar nu suntem formați pentru aceste situații”, subliniază Guislaine David.

• Sophie Vénétitay adaugă: „Aceste chestionare sunt un prim pas, dar sunt insuficiente. Este ceva de negândit din partea ministerului cu privire la gravitatea extremă a cazurilor de violență pentru copii. Trăim un #MeToo [fenomen de combatere a violenței și agresiunilor – n. red.] școlar și lipsesc psihologi și asistente care știu că, atunci când ai fost victimă, să vorbești înseamnă să retrăiești trauma”, potrivit aceleiași surse.

Ministerul Educației a transmis că formularele vor fi revizuite după faza de testare, în colaborare cu asociații de protecție a copilului, începând cu toamna. Miercuri, 30 aprilie, sindicatele urmează să se întâlnească cu ministerul pentru a discuta inițiativa și problema majoră a lipsei de personal pentru sprijinirea copiilor victime ale violenței.