Peste 18.000 de profesori, directori și alți specialiști din Educație vor fi formați pentru lucrul cu elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) și/sau dizabilități, iar în minimum 50 de școli vor fi operaționalizate camere-resursă pentru pilotarea nivelurilor de sprijin prevăzute de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Patru universități urmează să fie selectate ca partenere, iar termenul pentru scrisorile de interes este 7 septembrie 2026, ora 15:00, conform anunțului ministerului.
Ministerul Educației pregătește proiectul „Viitor prin resurse educaționale moderne și incluzive (VREM): profesionalizare pentru o educație incluzivă de calitate”, care mai prevede
– un model de Plan Educațional Personalizat (PEP),
– instrumente pentru identificarea timpurie și evaluarea copiilor cu CES și
– minimum 5 modele de intervenție pentru nevoi precum TSA, TSI, ADHD sau tulburări de comportament.
Măsurile vor fi finanțate din fonduri europene, aproape 17 milioane de euro, și până pe 30 septembrie ministerul trebuie să depună proiectul prin care vor fi introduse în școli sistemul de sprijin pe mai multe niveluri (MTSS), camerele-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic și programele de formare pentru profesori, în apelul care a fost lansat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pe 30 iulie.
Proiectul ar urma să se desfășoare timp de trei ani, în perioada estimată noiembrie 2026 – octombrie 2029 în toate cele 41 de județe și municipiul București.
Deși Legea învățământului preuniversitar din 2023 prevede o reformă a educației speciale, aceasta nu a avut loc nici până astăzi, 3 ani mai târziu. Majoritatea prevederilor au fost amânate, legislația subsecventă nu a fost adoptată, iar situația este neschimbată la aproape un an de la analiza Edupedu.ro din 2025.
Numărul copiilor cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă a ajuns la aproape 100.000, aproximativ dublu față de acum trei ani, iar numărul profesorilor de sprijin a continuat să scadă, a semnalat Edupedu.ro în aprilie 2026.
În același timp, profesorii din România spun că cel mai mult au nevoie să fie învățați cum să predea la elevii cu CES, potrivit studiului internațional TALIS 2024.
Studiu național pe cel puțin 3.000 de profesori, directori și specialiști
Înainte de realizarea programelor de formare, Ministerul Educației și partenerii vor face un studiu pentru identificarea nevoilor reale din sistem în privința educației incluzive.
Vor fi colectate date de la minimum 3.000 de respondenți din toate județele implicate în proiect, între care cadre didactice, specialiști, directori și inspectori școlari.
Vor fi realizate chestionare, ghiduri de interviu și grile de analiză adaptate diferitelor categorii de personal, inclusiv cadrelor didactice, echipelor multidisciplinare și managerilor școlari.
Rezultatul va fi un raport privind nevoile personalului din învățământul preuniversitar în domeniul educației incluzive, inclusiv nevoile de formare. Concluziile studiului vor sta la baza curriculumului și a instrumentelor care urmează să fie dezvoltate.
Patru module de formare, fiecare coordonat de o universitate
Programul de formare continuă va avea 50 de ore și va fi acreditat. Curriculumul va cuprinde patru module, iar fiecare dintre acestea va fi coordonat de unul dintre cei patru parteneri universitari.
Cele patru domenii sunt:
- practici pentru o educație incluzivă de calitate, prevenirea segregării și consolidarea relației școală-părinte-comunitate;
- evaluarea și intervenția timpurie în educația copiilor cu CES și/sau dizabilități;
- individualizarea învățării prin practici pedagogice inovative și evaluare adaptată, inclusiv folosirea Planului Educațional Personalizat;
- resurse digitale și tehnologii asistive pentru educația incluzivă.
Pentru fiecare modul vor fi stabilite conținuturile, obiectivele, competențele urmărite, strategiile de predare, modalitățile de evaluare și bibliografia.
Instrumente pentru stabilirea nivelului de sprijin al copilului
O componentă importantă este elaborarea unui document-cadru privind descrierea și operaționalizarea nivelurilor de sprijin, inclusiv a instrumentelor care vor fi folosite pentru stabilirea nivelului de sprijin.
Ministerul și partenerii vor dezvolta minimum șapte instrumente și resurse pentru educația incluzivă. Documentul enumeră, cu titlu de exemplu, grile pentru evaluarea și identificarea timpurie a antepreșcolarilor și preșcolarilor cu CES/nevoi speciale și grile pentru observarea progresului elevilor cu CES.
Sunt prevăzute și modele pentru flexibilizarea predării și adaptarea curriculară, instrumente de evaluare adaptată și feedback incluziv, resurse digitale pentru învățarea individualizată, instrumente compensatorii/de dispensare și instrumente pentru colaborarea cu părinții și susținerea motivației elevilor.
Resursele dezvoltate vor fi reunite într-un catalog digital, care va fi publicat online și distribuit către Casele Corpului Didactic partenere.
Un model de Plan Educațional Personalizat – PEP
Proiectul prevede elaborarea unui model de Plan Educațional Personalizat (PEP) și a unui cadru metodologic pentru utilizarea acestuia, în conformitate cu art. 69 alin. (13) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Va fi realizat și un set de instrucțiuni generale pentru crearea unui mediu educațional incluziv, care va aborda eliminarea barierelor, sprijinul pentru învățare, adaptările curriculare și de evaluare, cultura organizațională și practicile incluzive.
În plus, proiectul prevede realizarea unui set de indicatori pentru monitorizarea incluziunii.
Minimum 50 de camere-resursă, dotate și funcționale
Una dintre cele mai concrete măsuri prevăzute este pilotarea nivelurilor de sprijin prin utilizarea camerelor-resursă în școli.
Documentul prevede „operaționalizarea a minimum 50 de camere-resursă pentru sprijin educațional și psihopedagogic, dotate și funcționale pe toată durata pilotului”.
Înaintea pilotării va fi realizat și un document-cadru privind standardul minim de dotare a camerelor-resursă din sistemul național de educație.
Camerele-resursă vor fi utilizate pentru operaționalizarea modelelor de sprijin educațional și psiho-socioemoțional integrat, împreună cu resursele și instrumentele dezvoltate în proiect.
Unitățile de învățământ participante vor fi selectate pe baza unei metodologii de pilotare.
Cel puțin 350 de cazuri de copii, documentate în timpul pilotării
În cadrul pilotului sunt prevăzute minimum 350 de cazuri documentate de sprijin educațional adaptat, care pot include PEP, intervenții personalizate și colaborarea dintre școală, familie și comunitate.
Proiectul prevede și dezvoltarea și testarea a minimum cinci modele de intervenție educațională integrată, în funcție de nevoile elevilor, de exemplu, TSA – tulburări din spectrul autist, TSI – tulburări specifice de învățare, ADHD și tulburările de comportament.
Vor fi organizate cinci întâlniri pentru instruirea și organizarea pilotării, cinci vizite de monitorizare și vor fi elaborate cinci rapoarte de pilotare.
Ministerul vrea să compare situația elevilor înainte și după intervenție
La final va fi realizat un raport privind implementarea nivelurilor de sprijin, bazat inclusiv pe date comparative înainte și după intervenție.
Printre indicatorii menționați în document sunt participarea școlară, progresul școlar și starea de bine.
Raportul ar urma să fie folosit de decidenții din Ministerul Educației pentru viitoarele politici publice.
De asemenea, va fi elaborat un ghid pentru replicarea și extinderea serviciilor integrate, care va cuprinde lecțiile învățate și recomandări pentru politicile publice în domeniul educației incluzive.
Mentorat pentru echipele multidisciplinare
Proiectul nu se limitează la formarea inițială. Este prevăzut și un sistem de mentorat destinat echipelor multidisciplinare care vor aplica noile metode și instrumente.
Va fi realizat un ghid metodologic național pentru mentorarea echipelor multidisciplinare în educația incluzivă, destinat să sprijine pilotarea nivelurilor de sprijin și funcționarea camerelor-resursă, în raport cu prevederile art. 67 și art. 69 din Legea nr. 198/2023.
Un document de viziune pentru Centrul Național pentru Educație Incluzivă
O altă componentă privește organizarea instituțională a educației incluzive.
Proiectul prevede realizarea unui ghid de intervenție interinstituțională care să stabilească intervenția MEC – inspectorate școlare – CJRAE/CMBRAE – unități de învățământ.
Este prevăzut și un document de viziune pentru funcționarea Centrului Național pentru Educație Incluzivă, precum și cinci sesiuni de instruire și planificare strategică.
În proiect apare și dezvoltarea activității Punctului de contact al Ministerului Educației pentru implementarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.
Ministerul caută patru universități partenere. Termen: 7 septembrie
Pentru realizarea proiectului, Ministerul Educației a lansat un concurs de soluții prin care vor fi selectate patru universități partenere.
Universitățile vor avea un rol direct în realizarea studiului, curriculumului, resurselor și instrumentelor pentru educația incluzivă. Fiecare dintre cele patru module de formare va fi coordonat de un partener universitar, iar resursele și instrumentele vor fi dezvoltate într-o abordare colaborativă.
Alți parteneri prevăzuți în proiect sunt Casele Corpului Didactic din Botoșani, Hunedoara, Dâmbovița și Bistrița-Năsăud, Centrul pentru Formarea Continuă în Limba Maghiară Oradea și CJRAE Brașov.
Data-limită pentru primirea scrisorilor de interes din partea universităților este 7 septembrie 2026, ora 15:00.
Ce condiții trebuie să îndeplinească cele patru universități
Ministerul Educației și Cercetării precizează că are nevoie de patru universități/instituții de învățământ superior partenere, iar acestea trebuie să îndeplinească o serie de condiții minime privind pregătirea academică și experiența în educația incluzivă.
a) Să dețină acreditare academică/profesională din partea ARACIS pentru domenii de studii universitare relevante pentru educația incluzivă, precum Psihologie, Psihopedagogie specială, Științe ale educației și/sau să deruleze programe de studii universitare și/sau programe de formare relevante pentru promovarea educației incluzive, asigurarea echității și egalității de șanse în educație și sprijinirea participării și progresului școlar al tuturor elevilor.
b) Să fi implementat, în calitate de beneficiar și/sau partener, cel puțin un proiect educațional și/sau proiect finanțat din fonduri externe nerambursabile, relevant pentru domeniul educație incluzivă.
c) Să dețină competențe și experiență în elaborarea și/sau implementarea de programe de formare destinate personalului din învățământul preuniversitar, în vederea dezvoltării competențelor necesare pentru promovarea educației incluzive.
d) Să aibă experiență în derularea de activități de informare, conștientizare, formare și sensibilizare în domeniul educației incluzive.
e) Să aibă experiență în elaborarea de analize, studii, cercetări, rapoarte, metodologii, ghiduri și/sau documente de politici publice relevante pentru promovarea educației incluzive, de nivel național și/sau internațional.
f) Să aibă experiență în elaborarea, dezvoltarea și/sau validarea de materiale, resurse și instrumente educaționale destinate învățământului preuniversitar, în domeniul educației incluzive.
g) Să dețină experiență relevantă în cercetare-dezvoltare, practică, inovare și conceptualizare în domeniul educației incluzive, conform documentului.
DOCUMENT ANUNȚ Ministerul Educației și Cercetării
Citește și:
Sprijin pe niveluri pentru elevii cu CES, camere resursă în școli și formarea profesorilor, pregătite de guvern într-un apel de aproape 17 milioane de euro / După 3 ani de amânări, va fi nevoie de încă 6 ani pentru ca reforma educației speciale să ajungă în toate școlile
Foto: © Yuri Arcurs | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.