INTERVIU Vor exista 5 niveluri de intervenție pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, iar cei între 1 și 4 vor învăța în școlile de masă, potrivit proiectului de lege a Educației / VIDEO Ioana Lazăr: Costul standard per elev este mărit cu 75% pentru nivelurile 1 și 2 și cu 100% pentru nivelurile 3-4

15.352 de vizualizări
Foto: © Oleksandr Brylov | Dreamstime.com
Vor exista 5 niveluri de intervenție pentru copiii cu cerințe educaționale speciale (CES), dintre care primele 4 cu aplicare în învățământul de masă, potrivit proiectului de noua lege a învățământului preuniversitar. Într-un interviu video cu EduPedu.ro, din seria “Legile școlii”, secretarul general din Ministerul Educației, Ioana Lazăr, a explicat conceptul de învățământ deschis pentru copiii cu CES. Declarațiile complete, text și video, mai jos.

“În lege sunt prevăzute 5 niveluri de intervenție: de la nivelul de intervenție 1 până la 4 se integrează în învățământul de masă și pentru nivelul 5 de intervenție evident că rămân în școlile speciale”, a explicat oficialul. Ținta este să avem, începând cu clasa pregătitoare, cu generația de elevi care va intra în clasa pregătitoare peste doi ani, să putem să gestionăm un învățământ deschis pentru acești copii. Pentru că școala este oglinda societății, a mai spus Lazăr.

Lazăr a mai precizat că “Un element foarte important este acela că finanțarea este… costul standard per elev este mărit cu 75% pentru nivelurile 1 și 2 și cu 100% pentru nivelurile 3-4, pentru componenta de învățământ de masă și, evident, școlile speciale au o finanțare prevăzută separat”.  

Întrebată dacă, astfel, profesorii de sprijin vor avea stimulente salariale, aceasta a spus: “Evident, evident că da”. Este nevoie de timp și de răbdare și de a disemina lucrurile, astfel încât inclusiv părinții să înțeleagă că este foarte important ca un copil cu CES să fie educat și să învețe lângă într-o școală de învățământ de masă, pentru că ei intră în societate, știți. Și după ce termină școala, ei trebuie să trăiască, trebuie să muncească, trebuie să dobândească niște competențe care să le permită să aibă o voce.

De asemenea, aceasta a menționat și Centrul Național pentru Educație Incluzivă (CNEI) care, potrivit declarațiilor, se înființează “în ideea în care sistemul are nevoie de oameni care să poată să gestioneze în învățământul de masă copiii cu CES”.

Centrul se va ocupa și de formarea profesorilor: Această integrare [n. red. a copiilor cu CES] se va face treptat, pentru că în prezent nu avem nici oameni formați în învățământul de masă pentru a gestiona, profesori de sprijin și nici infrastructura necesară. Prin urmare, în lege s-a menționat faptul că, timp de 2 ani, acest Centru Național pentru educație incluzivă va desfășura programe de formare a profesorilor din învățământul de masă pentru gestionarea procesului de învățământ cu elevii cu CES, a mai explicat Ioana Lazăr.

Redăm discuția pe această temă:

Ioana Lazăr: Se înființează Centrul Național de Educație Incluzivă în contextul în care avem acea măsură de incluziune pentru copiii cu CES în învățământul de masă, pe 5 niveluri… 
 
Pe componenta de învățământ special, se înființează această instituție în ideea în care sistemul are nevoie de oameni care să poată să gestioneze în învățământul de masă copiii cu CES. Această integrare se va face treptat, pentru că în prezent nu avem nici oameni formați în învățământul de masă pentru a gestiona, profesori de sprijin și nici infrastructura necesară. Prin urmare, în lege s-a menționat faptul că, timp de 2 ani, acest Centru Național pentru educație incluzivă va desfășura programe de formare a profesorilor din învățământul de masă pentru gestionarea procesului de învățământ cu elevii cu CES. 

EduPedu.ro: Ținta care este…? Profesori în fiecare școală? 

Ioana Lazăr: Ținta este să avem, începând cu clasa pregătitoare, cu generația de elevi care va intra în clasa pregătitoare peste doi ani, să putem să gestionăm un învățământ deschis pentru acești copii. Pentru că școala este oglinda societății.  

EduPedu.ro: Adică să îi primiți în școlile de masă.  

Ioana Lazăr: Nu, nu pe toți; în lege sunt prevăzute 5 niveluri de intervenție: de la nivelul de intervenție 1 până la 4 se integrează în învățământul de masă și pentru nivelul 5 de intervenție evident că rămân în școlile speciale. Un element foarte important este acela că finanțarea este… costul standard per elev este mărit cu 75% pentru nivelurile 1 și 2 și cu 100% pentru nivelurile 3-4, pentru componenta de învățământ de masă și, evident, școlile speciale au o finanțare prevăzută separat.  

EduPedu.ro: Deci profesorii aceștia de sprijin vor avea și un stimulent salarial… 

Ioana Lazăr: Evident, evident că da, este nevoie de timp și de răbdare și de a disemina lucrurile, astfel încât inclusiv părinții să înțeleagă că este foarte important ca un copil cu CES să fie educat și să învețe lângă într-o școală de învățământ de masă, pentru că ei intră în societate, știți. Și după ce termină școala, ei trebuie să trăiască, trebuie să muncească, trebuie să dobândească niște competențe care să le permită să aibă o voce.  

EduPedu.ro: Da, asta recomandă toate rapoartele internaționale.  

Ioana Lazăr: Evident că procesul este unul dificil, dar eu sunt convinsă că inclusiv în perioada asta de dezbatere vom lua cele mai bune idei de la toți specialiștii, inclusiv pe educație specială, incluziune, psihologi, consilieri școlari suntem foarte deschiși în a strânge toate aceste opinii, astfel încât să ajungem într-un punct în care să realizăm, să facem posibil ca un copil cu CES, da, să poată să învețe într-o școală normală”.

  • Producție realizată cu sprijinul agenției WebEfektiv.

Foto: © Oleksandr BrylovDreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Vezi pe aceeași temă și:
VIDEO Vor fi 5 itemi de departajare, pentru nota maximă, la noul Bacalaureat din anul 2027, spune secretarul de stat Bogdan Cristescu într-un exemplu ilustrativ pentru examenul reformat propus în proiectul legii educației. Proba unică ar putea fi de maximum 4 ore, cu pauze
Elevii din clasele a V-a și a IX-a vor da testare de alfabetizare, potrivit proiectului de noua lege a Educației
INTERVIU Se va ști cu un an înainte cine face subiectele pentru admiterea la colegiile naționale, iar profesorii își pot pierde titulatura dacă fac meditații în acest sens, spune secretarul de stat Bogdan Cristescu, despre modificările propuse în noua lege a Educației
Ioana Lazăr, secretar general al Ministerului Educației, despre transferul la primării al palatelor și cluburilor copiilor, pe care tot ministerul spunea acum 3 luni că refuză să îl facă: Prin noua lege nu se face descentralizarea, ci abia după doi ani de la intrarea în vigoare încep procedurile
INTERVIU În fiecare școală va exista un registru al declarațiilor de interese pentru profesori. Ioana Lazăr, secretarul general al Ministerului Educației: Dacă nu completează acest registru și sunt prinși că dau meditații, se intră în zona de sancțiuni
VIDEO Admiterea la clasa a V-a în colegiile fără ciclu primar, desființată potrivit proiectului noii Legi a învățământului. Interviu cu Ioana Lazăr, secretar general al Ministerului Educației: Experții în educație nu recomandă un proces de selecție până la 12 ani

16 comments
  1. Amuzant și totodată trist este faptul că domnii care au propus acest proiect de lege vorbesc de integrarea socială a elevilor cu CES, implicit și de cea profesională. Ca și cum, până acum, nu s-a făcut absolut nimic cu elevii cu CES în școlile speciale. In școlile profesionale speciale, în liceele speciale și chiar în școlile postliceale speciale, ni se spune, nouă cadrelor didactice, că e necesar ca elevii să atingă competențele din curricula școlară, în consecință să ne aliniem școlilor de masă și direcțiilor impuse de minister. Brusc acestea nu mai sunt bune. Care va fi rata de succes a incluziunii? Nu cumva domnii din minister ar fi trebuit să facă o pilotare a incluziunii elevilor cu CES și în funcție de rata de succes șă ia deciziile la nivel național. Spunem că această incluziune va fi benefică. Pentru cine? Pentru orgoliul unui părinte care are copil cu CES și consideră că e un copil ”tipic” numai pentru faptul că e școlarizat în învățământul de masă? Pentru cei din minister care sunt obligați să respecte direcțiile impuse la nivel de Uniune Europeană? Ar trebui să fim realiști. Un copil cu CES, rămâne un copil cu CES și va fi un adult cu nevoi speciale. Sistemul de învățământ, ca și întreaga societate se bazează pe ierarhizare și implicit pe lipsa de toleranță. Domnilor de la guvernare mi-aș dori să aveți în biroul dumneavoastră, un adult cu nevoi speciale, cu deficit de intelect și tulburări de comportament și să fiți nevoiți să-i corectați în permanență munca și să faceți dumneavoastră și sarcinile lui de lucru. De multe ori, CES-ul presupune imposibilitatea focalizării pe sarcina de lucru, asistența permanentă, neînțelegerea regulilor sociale, ori simpla incluziune în învățământul de masă, nu va rezolva aceste aspecte. Din nefericire prezentați situațiile cosmetizate și profesorilor din învățământul special, care v-ar putea povesti foarte multe lucruri despre CES și despre imposibilitatea incluziunii (în anumite situații). De la înălțimea scaunului pe care îl ocupați, discursurile bombastice sună bine și dau bine, iar noi privim neputincioși cum veți distruge cu eleganță, învățământul pentru copiii tipici. Astăzi cineva a spus despre elevii care nu sunt ”de excelență”, că ar fi o masă amorfă. Nu uitați că societatea se sprijină pe această masă amorfă (cu IQ -100). Si un elev supradotat, tot elev cu CES este. Aș vrea să stiu și eu, trecând de cealaltă parte a CES-ului (supradotații), cum un profesor cu IQ 100 (din marea masă amorfă, profesor la un colegiu de renume), va preda unui elev cu IQ 130, care e mult mai deștept decât el. Simplele rezultate școlare, chiar dacă sunt de 10 pe linie, nu înseamnă excelență. Ele sunt rezultate de moment, de conjunctură. Succesul este dat de integrarea socio-profesională, fie că speli vase la restaurant, fie că ești medic, senator, deputat, filosof e.t.c. Societatea este stratificată. Succesul este capacitatea de a te ridica după eșec și de a merge mai departe. Succesul este dat de capacitatea de a te adapta. Dacă ne uităm cu atenție, succes social, au persoanele mediocre. Sper într-un viitor ministru al educației, persoană cu deficit de intelect și atunci putem vorbi de egalitate de șanse, echitate și non-discriminare. Societatea nu face față incluziunii profesionale a adulților cu nevoi speciale. De multe ori absolvenții cu CES devin asistați sociali. Ce veți face cu resursa umană din școlile speciale? Au dat examene, au făcut cursuri de formare, au respectat direcțiile și prevederile LEN-ului. Brusc societatea se debarasează de ei, dar îi formează pe profesorii din învățământul de masă. Ce paradox!

  2. Domnilor, nu cumva este și vina noastră pentru că acceptăm o așa zisă integrare a copiilor cu CES? Am 2 copii cu CES in clasă, iar unul are autism. Itineranta vine o zi pe săptămână, lucrează cu copiii, discutam săptămânal situația lor și decidem ce și cum să lucrăm în săptămâna următoare. Doamna nu poate veni mai multe zile pe săptămână pentru că mai are copii în alte 3 școli. Doamna aceasta care este profesor itinerant nu poate fi Dumnezeul celor 4 scoli, oricât ar vrea. Oricum este o eroină doar pentru naveta pe care o face între aceste școli. De ce nu se fac clase speciale în școlile noastre pentru acești copii și să lucreze cu ei profesorii specializați? În cazul meu, discrepanța dintre un elev cu CES și restul elevilor este de 3 ani școlari, iar la celălalt elev de 1 an școlar. Cel cu autism este din rău în mai rău și ceilalți copii îl evită. Nici nu mai aduc în discuție de absolut fiecare ora întreruptă de crizele făcute de copil, agresivitate, agitație verbală și multe altele. Distanța dintre școala specială și localitatea de domiciliu a evreilor cu ces este de 35-40 km iar părinții nu au posibilitatea să îi ducă în acea școală. În plus ar fi foarte obositoare naveta, pentru acești copii. Cred că fiecare învățător și profesor își dorește să aibă elevi performanți, dar vin și întreb: de acești copii cu CES, ce se va alege? Vor termina 8 clase cu ajutorul domnilor itineranți și apoi? Apoi vor fi acceptați la școli profesionale ca umplutură, iar acolo nici itinerant nu vor mai avea. Așadar, se va alege praful de niște copii care sunt victime ale acestui minister. M-am informat și știu sigur că în școala specială pot învăța o meserie pentru că au ateliere, fac toate orele cu profesori specialiști, pe când în școală normală se vor pierde treptat și garantat. Domnilor miniștri, îi aveți pe conștiință pe acești copii, pe părinții lor și pe noi! Ori puneți un itinerant pe școală ca să poată lucra zilnic cu acești copii, ori faceți clase integrate, ori vă dați demisia.
    Multă sănătate colegilor!

  3. Doamna, bateți campii grav! Noi lucram cu copii cu CES fara însoțitori de ani de zile la clasa… Chiar cu cate 7, 8…Este o muncă titanica, stresanta, diabolica as putea spune… Si pe salarii de mizerie, inuman de mici… Fara niciun spor pentru munca cu acești copii cu probleme grave de comportament si de învățare… E inuman ce se întâmplă… Sanatatea fizica și psihica a invatatorilor este in cadere libera… Nu stiu cati vor mai rămâne intregi la minte… Acești copii cu CES au nevoie de scoli speciale unde sa li se acorde sprijinul si atenția necesara… Nu intr o clasa cu inca 20 de elevi normali… Ponderea copiilor cu Ces intr o singura clasa este imensa… Oricata bunăvoința ar avea cadrul didactic, nu ii poate ajuta cum ar trebui… Includerea intr o școală de masa este cea mai proasta soluție posibila, deoarece ei nu se vor simți niciodată inclusi, pentru ca sunt f diferiti… Coborati in realitate si lasati speranțele desarte… Veniti in clase si convingeti va! Nu din spatele unor birouri… Munca cu acesti copii trebuie facuta cu maxim 6-7 elevi cu CES, iar atenția cadrului didactic sa fie doar pe ei, nu pe inca 20…Au nevoie de psihologi, psihiatrii, nu de un cadru didactic nepregătit in astfel de situații… Am terminat liceele pedagogice cu practica pedagogica si pregatire pentru elevi normali, nu cu probleme… Nu suntem nici psihologi, nici psihiatrii, nici infirmieri, nici insotitori… Nu ne puneți pe umeri mai mult decât putem duce… Altfel, va fi un esec total pentru toata lumea… Deschideți ochii! Viața reală de la clasa, nu e viata din cărți si din viziunea dumneavoastră eronată … In condițiile date, majoritatea ne dorim sa ieșim cât mai repede la pensie… Pentru ca asta nu mai e o meserie frumoasa si nobila, ci o tortura zilnica… Nu mai vorbim despre salarizare…Aveam al doilea serviciu, ca sa putem supravietui… Unde ajungem in condițiile astea? Pe coclauri, doamna?

  4. Corect ! In Europa un profesor de sprijin lucreaza zilnic doar cu un singur copil , pana la recuperarea totala a copilului din toate punctele de vedere : cognitiv, afectiv , volitiv ..etc.La noi , nici peste 1000 de ani !!!

  5. Din pacate ambele categorii de copii vor avea de suferit. Am avut la fi-miu in clasa un copil “mai special” in clasele primare. De fiecare data cand copilul respectiv intrerupea lectia, invatatorul iesea cu el pe hol… iar restul copiilor se jucau. Clasa pregatitoare a trecut… dar in clasa 1 lucrurile au inceput sa mearga mai rau. Copilul era marginalizat… se ramanea in urma cu materia… discutii intre parinti si scoala… din punctul meu de vedere foarte dureros si pentru copilul respectiv si pentru parintele acelui copil. Invatatoarea era depasita, iar parintii care la inceput erau empatici au devenit agresivi… pentru ca intai te gandesti la copilul tau si pe urma la altii. Mai departe nu stiu ce s-a mai intamplat… intrucat eu am preferat sa-mi mut copilul la alta scoala, dar cred cu tarie ca in aceasta situatie ambele parti au de pierdut.

  6. In primul rand un prof de sprijin lucreaza cu un nr restrans de copii , intre 8-12 copii / an , conform legii.Atata timp cand intr-o scoala exista 35-40 de copii cu CES chiar si 100 in unele scoli si doar un singur profesor de sprijin , nu se poate vorbi de perfomante inalte , pentru ca nu ai cum sa faci fata unui nr mare de copii cu CES , poti doar sa-i recuperezi intr-o foarte mica masura .Nu mai spun ca in unele scoli nu exista cabinete pshihopedagogice sau sala de resurse etc .Problema e ca in fiecare an sunt tot mai multi elevi incadrati cu CES , iar posturile pentru prof de sprijin, logopezi sunt inexistente ..O alta problema e ca profesorul de sprijin are un volum imens de munca , pe langa faptul ca trebuie sa lucreze cu copiii cu CES , mai are de intocmit o serie de documente :PIP-uri x nr elevi , PSI uri x nr elevi , PEI uri, adaptari curriculare pt toate disciplinele , fise de lucru etc etc …. Este incredibil !!!! Cu noile legi ..ce va fi ..un talmes-balmes ! Dl ministru nu stie sa simplifice lucrurile …Habar nu are !!!

  7. Din ce știu eu, sunt țării în Europa unde copilul cu CES este integrat în învățământul de masă având profesor de sprijin 1 la 1. La noi de ce nu se poate realiza acest lucru?

    1. Noi nu avem un profesor de sprijin la nicio scoala pe o raza de 30 km, si sa visam ca ne vor da unul pe cap de copil? Ce utopie!

  8. Va urma un haos in invatamantul special si integrat. Nu au pregatit nici o schimbare, nu au intrebat pe nimeni nimic.

  9. Doar o mică parte a copiilor cu CES pot fi integrați în învățământul de masă!! Ministerul ar trebui să analize rezultatele unei astfel de incluziuni acolo unde deja s-a realizat!!! Doar învățământul special este pregătit să ajute real copiii cu CES…. În învățământul de masă, având copii cu CES în aceeași clasă sunt și vor fi probleme… Nici cadrul didactic de la clasa nu se poate ocupa de elevi, nici profesorul de sprijin nu – și poate face treaba cu copii cu CES…. Pierderea este de ambele părți…

    1. Integrarea copiilor cu cmCES se pot face in multe alte forme decat să-l trantesti intro scoala unde el este diferit mult de cei din jur lui. Să integrezi un copil cu handicam minor este alceva dar sa integrezi in scoala pe un copil cu handicap grav e ca si cum lai distrus pe viață, de ce? El nu are cu cine concura automat nevoia de competenta dispare si stim cu totii rezultatul. De ce nu se face integrare prin activități extrascolare in care o scoala de masa sa faca diferite activitati cu o scoala specializata pentru copii cu CES. Sau sa se realizeze excursi impreuna cu diferite activitati. Cred ca sunteti prea departe si egoisti de a putea înțelege nevoile copiilor cu CES.

      1. Dumneata ai un copil, învățătorul are în clasă alți 25-30 de copii normali cu care trebuie să atingă niște puncte minimale, în funcție de care este judecat progresul elevilor și activitatea profesorului.

        După dumneata (deși îți înțeleg durerea) ar trebui să sufere toți, nu doar al dumitale. Părinții celorlalți elevi au, foarte probabil, altă opinie.

        În prezent, ME și primăriile nu asigură fondurile necesare nici măcar pentru elevii care n-au CES. Nu sunt microbuze destule (sau cele care există se țin în table ruginite), nu se decontează transportul, nu sunt bani pentru energie, pentru încălzire, pentru o dotare minimală. NU există profesor de sprijin în majoritatea școlilor unde ar fi nevoie de el, iar în multe școli e nevoie de un profesor de sprijin la fiecare clasă.

        Acum folosește-ți dumneata empatia și pune-te în locul părinților unor copii normal dotați și interesați de școală: ai fi de acord ca învățătorul să-și petreacă efectiv tot timpul încercând să ajute doar un copil, care se întâmplă să aibă CES, iar pe ceilalți, volens-nolens, să îi ignore sau să le dea mult mai puțină atenție decât ar fi necesar?

        1. Ce gandire profunda ! Sunt de acord cu tine. Trebuie pusi toti copiii cu Ces intr-un tarc , sau acasa la mamica si taticul sa invete carte si sa sufere acolo in singuratate si respingere. O sa vedem cand ajung la maturitate cum va crapa craniul acesti copiii speciali de care nu aveti loc ,va vor vedea ca pe niste scursuri ce sunteti pentru ca au fost dati la o parte de voi si copiii vostri astia care suferiti de gandirita cronica. Supt- ces copiilor tai in viata.

  10. Pentru copiii cu CES integrați în înv. de masă este necesar un profesor de sprijin care să fie prezent zilnic la școală, mai ales în mediul rural, unde există clase simultane și învățătorii nu pot acorda suficient timp acestora! Sper că noua lege va reglementa acest aspect!

    1. Da, asa este! Avem nevoie de profesor de sprijin în orice scoala, indiferent dacă aceasta este in mediul urban sau rural. În absenta acestuia restul elevilor din clasa sunt dezavantajați. De asemenea cadrele didactice au nevoie de pregătire speciala. Nu ne putem adapta din mers!

    2. Nu poti respecta legea in primul rand . Spune sa aloci 10 min pt copil in fiecare lectie. Ai o clasa omogena ,de 25 elevi, din care 4 cu probleme. Iti raman 5 min pt ceilalti 21 de elevi. Nu trebuie decat sa reinfiinteze scolile ajutatoare. In ritmul acesta ajung elevii fara probleme sa depuna cerere sa fie primiti in scoli

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Material susținut de BCR

VIDEO Discuții aplicate și utile despre bani, la ora de Informatică. Fișă cu secvență de lecție pentru clasa a VII-a: structura liniară în Turbo Pascal – descarcă fișe pentru toate disciplinele și ciclurile de studiu

Profesorii de la Școala Gimnazială Nr. 1 Poiana Mărului, județul Brașov, vor ca orele lor de curs să fie experiențe de învățare relevante și practice pentru elevii lor. Aceștia, la…
Vezi articolul

Ligia Deca: Triajul epidemiologic la școală și grădiniță este unul observațional și se face de către profesori și educatori / Cred că este responsabilitatea noastră, a tuturor, părinți, profesori și management școlar, să prevenim răspândirea virusului gripal

Ministrul Educației, Ligia Deca a spus, în conferința de presă comună cu ministrul Sănătății privind evoluția cazurilor de infecții respiratorii acute și gripă, că elevii revin la ore luni, 9…
Vezi articolul