Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat că „sindicatele au avut ocazia să facă ceea ce face de obicei un sindicat, să-și arate nemulțumirile, să protesteze”. Acesta a spus că, dacă țara n-ar fi fost într-o situație de criză, „eram de partea sindicatelor”. Declarațiile au fost făcute pe 22 septembrie, la DCNews TV.
Moderator: Există șanse ca educația să intre în normalitate, să-și urmeze cursul într-o vreme dificilă? Sigur, sindicatele au promis proteste. Este firesc să se întâmple așa, dar există șanse ca educația să se desfășoare, totuși, sub auspicii calme și școala să-și urmeze cursul?
Daniel David: „Începutul de an a fost, cum să spun, acceptabil, pentru situația în care suntem, adică, în peste 98% dintre unitățile școlare, copiii au avut ore și au fost primiți din prima zi la școală. În celelalte unități școlare au fost primiți la școală, doar că n-au fost festivități sau nu s-au ținut ore, ci, pur și simplu, au fost supravegheați. Pe de altă parte, sindicatele au avut ocazia să facă ceea ce face de obicei un sindicat, să-și arate nemulțumirile, să protesteze. Și cu boicot, și cu manifestația pe care ați văzut-o în București.
Deci s-au auzit toate vocile. Acum întrebarea este ce facem după ce am auzit toate vocile: vocea politicului și a situației de criză, și vocea societății care își dorește o școală care să funcționeze, și vocea sindicatului care încearcă să protesteze față de măsurile de criză. Putem să nu ne auzim unii pe alții sau putem să continuăm în paralel, să ne blocăm, să încurcăm procesul educațional. Sau putem să recunoaștem aceste nemulțumiri care există și să începem să construim pe ele. (…)
Dacă n-ar fi fost o criză a țării și ai fi început să gândești măsuri fiscal-bugetare în educație, eram de partea sindicatelor și aș fi fost cu sindicatele în Piață. Problema este că avem o premisă pe care nu o putem ignora. Până acum, n-am reușit să ne punem de acord, să pornim de la acea premisă. Eu, ca ministru, nu pot s-o ignor, fiindcă eu știu care e bugetul, știu că, dincolo de măsurile de reformă și alte lucruri pe care aș vrea să le facem împreună, misiunea unui ministru este să se asigure că salariile și bursele până la sfârșitul anului sunt acoperite. (…). Adevărul este că ne-a stimulat și discuția pe care am avut-o, în paralel, ca să spun așa, și la nivelul președinției. Cei din sindicate au avut o întâlnire cu președintele care le-a cerut o perspectivă a lor și niște propuneri pe luna octombrie. Președintele mi-a cerut și mie acest lucru ca ministru. (…)”
Despre protestele profesorilor
Sindicatul Învățământ Preuniversitar (SIP) Hunedoara a anunțat că vor fi organizate măsuri de protest mai dure în principalele momente ale anului școlar, precum și la finalul acestuia. Informarea vine după ce miercuri, 24 septembrie 2025, a avut loc ședința Biroului Executiv S.I.P. Județul Hunedoara.
Marți, 30 septembrie, reprezentanții principalelor organizații sindicale din educație, FSLI și FSE Spiru Haret, au protestat, în fața Ministerului Educației, cu mesaje precum: „Partidele pe subvenție, școala pe avarie!” sau „Mai puțini bani în campanii, mai mulți în școli și-n cancelarii!”
Potrivit sindicatelor, luni, 8 septembrie, peste 20.000 de profesori au fost în marș de la Guvern la Palatul Cotroceni. Au protestat față de prevederile din Legea Bolojan și au cerut demisia ministrului Daniel David.
Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat, după întâlnirea cu Nicușor Dan, că „președintele a luat act de solicitările noastre.” Referitor la anularea măsurilor din Legea Bolojan, „domnia sa a propus o altă întâlnire cam peste cel mult 2 luni, ocazie cu care se va putea veni cu niște cifre exacte vizavi de impactul măsurilor asumate de guvernarea Bolojan”, a spus Marius Nistor.
Tot după întâlnirea cu Nicușor Dan, Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a transmis că protestele profesorilor vor continua: „Având în vedere că nu este nimic concret, în zilele următoare vom stabili calendarul de proteste. Protestele vom continua, chiar dacă avem promisiunea ca în două luni de zile să ne întâlnim.”
Informații de context
Din această toamna, norma didactică de predare crește, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare a intrat în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial vineri noaptea, pe 25 iulie 2025.
Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
Sindicatele din preuniversitar au anunțat noi acțiuni de protest, după boicotarea primei zile de școală. „Este clar ca daca nu se va întâmpla nimic dupa acțiunile de pe 8 septembrie, va fi o noua consultare în randul colegilor noștri pentru noi acțiuni de protest care să înceapă din 9 septembrie. Nu ne oprim aici atâta vreme cât avem acest ministru. Dacă nu va fi demis, dacă măsurile de austeritate nu vor fi anulate, vom protesta”, a declarat Marius Nistor, liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, la Antena 3.
Sindicatul Salariaților din Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L.Caragiale intră în grevă japoneză, începând cu luna septembrie, prin purtarea zilnică a unei banderole albe în timpul orelor de serviciu, și se alătură protestelor actuale ale sindicatelor din educație.
Peste 300 de profesori, scriitori, regizori, actori, artiști care cer Guvernului Bolojan să retragă pachetul de austeritate ce vizează Educația, documentului trimis de semnatari către Edupedu.ro. „Măsurile recente – creșterea numărului de elevi în clase, comasarea școlilor, reducerea de personal, mărirea normei didactice a profesorilor – sunt prezentate ca soluții pentru buget, dar impactul lor fiscal este unul nesemnificativ”, se arată în document.
Principalele prevederi din Legea 141/2025, care afectează Educația: comasări de școli, creșteri de norme, tăieri de burse și clase, plata cu ora și degrevări de normă
- Comasările de școli au avut loc după reguli stabilite de Ministerul Educației până pe 9 august, cu o lună înainte de prima zi de școală / Ministrul anunța că circa 900 de directori vor rămâne fără posturi, iar echipele de management la fel
- Crește numărul de elevi în clasă de la 1 septembrie 2025. Modificările se fac pentru toate clasele pe fiecare ciclu școlar: într-o clasă de liceu pot fi din nou 34 de elevi, față de 26 în prezent
- Fondul de burse al studenților este redus cu 40% de la 1 august, până în 2028. Reducerea la transportul cu trenul se acordă și în 2026 doar între domiciliu și facultate
- Norma didactică pentru toți profesorii din România crește de la 1 septembrie 2025, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, prin Legea 141 din 2025
- Indemnizația de hrană va fi acordată doar angajaților cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici și rămâne plafonată la 347 de lei pe lună
- Directorii de școli rămași pe post după comasări au interdicție să mai ia plata cu ora sau cumul, iar obligația de predare crește până la 40 de ore pe lună pentru toți / Regulile de aplicare trebuie decise până pe 25 august, cu două săptămâni înainte de începerea cursurilor
- Plata cu ora 2025 în învățământ – tariful brut pe ora suplimentară sau vacantă tăiat cu 50% pentru toți profesorii din România / Exemplu de calcul