Ministrul Educației, Daniel David, a susținut în Declarația Națională de la UNESCO că România se angajează să implementeze recomandările ONU pentru profesia didactică / Acestea prevăd ca educația și profesorii să fie protejați în fața măsurilor de austeritate

„România se angajează să implementeze acțiunile sale prioritare, precum și recomandările grupului la nivel înalt al Secretarului General al ONU pentru profesia didactică”, a spus ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, pe 1 noiembrie, la Samarkand, în Uzbekistan. El a făcut afirmația într-o Declarație Națională rostită în cadrul unei Conferințe  Generale UNESCO. Recomandările pe care ministru spune că țara se angajează să le implementeze vizează susținerea financiară a educației și sprijinul pentru profesori, iar una dintre ele menționează clar că aceste cheltuieli pentru educație trebuie protejate în fața unor măsuri de austeritate.

• De notat că România a fost reprezentată în grupul la nivel înalt care a elaborat aceste recomandări, prezentate în februarie 2024, de către fosta ministră a Educației, Ligia Deca. Aceasta a arătat, la un eveniment desfășurat în iunie 2025, că asumarea recomandărilor elaborate de acel grup la nivel înalt „a fost de la cel mai înalt nivel, de la nivelul Președintelui României”, iar ministrul român al Educației face în continuare parte din grupul ce monitorizează îndeplinirea obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă legate de Educație – detalii mai jos.

Este vorba despre o listă de 59 de recomandări ce vizează, în principal, susținerea financiară a educației în țările lumii, susținerea profesiei didactice sub toate formele ei – de la cea financiară la formare, statutul profesiei și echitate.

Angajamentul României că va respecta recomandările – susținut cu argumente pro-știință

În discursul său, ministrul Daniel David a exprimat angajamentul de implementare a recomandărilor ONU privind educație – deci, cele referitoare la finanțarea educației, susținerea profesorilor și protejarea acestora în fața eventualelor măsuri de austeritate – și a susținut acest angajament prin nevoia unei societăți care să funcționeze pe cunoaștere, nu pe pseudoștiință și teorii ale conspirației.

El a spus, între altele:

• „Pe măsură ce societățile moderne prosperă ca entități bazate pe cunoaștere, în care cunoașterea este generată prin cercetare și diseminată prin educație și cultură, trebuie să răspundem unor vulnerabilități-cheie pentru a asigura această fundație. Analfabetismul funcțional, care reprezintă o amenințare potențială la adresa civilizației noastre, întreține pseudoștiința și teoriile conspirației, subminând progresul social. România susține monitorizarea continuă și intervențiile țintite în procesele educaționale, pentru a aborda această problemă. (…)
• Subliniem nevoia de a promova în mod explicit știința, contracarând în același timp pseudoștiința, nu doar în educația formală, cât și în cea non-formală și în contexte informale, inclusiv platforme digitale.
• România este angajată să implementeze acțiunile sale prioritare, precum și recomandările grupului la nivel înalt al SecretaruluI General al ONU privind profesia didactică (…)”.

Discursul integral poate fi urmărit pe site-ul UNESCO (din minutul 1.01.00 al înregistrării). Vezi la finalul articolului Declarația Națională – document.

Ce spun Recomandările grupului ONU pentru profesia didactică

Aceste recomandări, publicate pe 24 februarie 2024 și elaborate de o un grup din care făcea parte și fosta ministră Ligia Deca, sunt grupate în mai multe categorii. 

Dintre cele 59 de recomandări, a 7-a, inclusă în categoria referitoare la „Investiții în profesori”, prevede o finanțare de 6% din PIB sau 20% din bugetul general. Țintele – prevăzute într-o formă sau alta de legislația românească (în prezent, Legea învățământului preuniversitar prevede o țintă mai redusă, de minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat) – nu au fost niciodată atinse în trecutul recent.

Iar aceeași recomandare menționează protejarea educației în fața eventualelor măsuri de austeritate, inclusiv a celor care sunt determinate de presiunea instituțiilor financiare internaționale.

Recomandarea nr. 7 a Grupului la nivel înalt pentru profesia didactică:

• „Educația de calitate nu este posibilă fără o finanțare adecvată. Finanțarea educației publice ar trebui să fie garantată la un nivel de cel puțin 6% din PIB și 20% din totalul cheltuielilor guvernamentale, așa cum s-a stabilit în Cadrul de Acțiune pentru Educație 2030, iar ea ar trebui să permită creșterea investițiilor per capita în educație. Asemenea cheltuieli ar trebui să fie transparente și protejate în fața măsurilor de austeritate, inclusiv în politici promovate de instituții financiare internaționale. Veniturile fiscale ar trebui să permită finanțarea durabilă a educației.”

Ce spun cele 59 de recomandări, în esență:

• 6 recomandări privind transformarea profesiei didactice: ele îndeamnă guvernele să asigure politici sociale și economice care să ofere finanțare echitabilă în educație, drepturi și condiții de muncă pentru profesori, diversificarea căilor de învățare, dialog social.
• 3 recomandări privind investiția în profesori: asigurarea unui buget durabil pentru educație, protejarea în fața măsurilor de austeritate, susținerea financiară pe termen lung a profesorilor, eficiență în finanțarea educației
• 4 recomandări de promovare a echității, diversității și incluziunii – prin politici și măsuri naționale, prin bonusuri și stimulente pentru profesorii care lucrează în zone dezavantajate sau afectate de criză
• 6 măsuri pentru întărirea statutului și demnității profesiei didactice – profesorilor să le fie acordată mai multe autonomie și un rol mai puternic în  procesul decizional, rol extins pentru profesori în raport cu elevii, promovarea profesiei în rândul tinerilor, combaterea elementelor ce subminează statutul profesorului etc..
• 12 recomandări privind îmbunătățirea calității și susținerea inovației în profesia didactică, prin formare și învățare pe tot parcursul vieții
• 3 recomandări cu de asigurare a sustenabilității, păcii și democrației, în sensul formării unor „cetățeni globali responsabili și activi”
• 5 recomandări de susținere a unor condiții decente de muncă pentru profesori – de la salarii și forme contractuale, siguranță la locul de muncă etc.
• 3 recomandări de dezvoltare a leadeship-ului în profesia didactică, pentru creșterea atractivității acesteia
• 5 recomandări de susținere a tehnologiilor educaționale, ca forță transformatoare în domeniu, dar în care omul păstrează un loc central
• 5 recomandări în sensul „transformării profesiei didactice printr-un nou contract social pentru educație și prin dialog social”
• 7 recomandări pentru acțiune internațională în sensul susținerii profesiei didactice – aici este reluată ideea protejării în fața măsurilor de austeritate care, sub presiunea instituțiilor financiare internaționale, ar putea avea impact asupra cheltuielilor cu educația

Dintre aceste ultime recomandări, Recomandarea nr. 55 prevede: 

• „Instituțiile financiare internațioanle ar trebui să pună capăt tuturor constrângerilor de salarizare în sectorul public și măsurilor de austeritate ce au impact asupra cheltuielilor din educație, în special în ceea ce privește recrutarea profesorilor, retenția acestora și salariile. În mod similar, e nevoie ca reducerea datoriilor și măsurile de amnistiere să fie dezvoltate în așa fel încât să fie asigurată finanțarea educației”. 

Recomandările – asumate „la cel mai înalt nivel” de România, potrivit ex-ministrei Ligia Deca

La o conferință desfășurată în iunie a.c., fosta ministră a Educației în ultimul mandat al fostului președinte Klaus Iohannis, Ligia Deca, a arătat că aceste recomandări a asumate „la cel mai înalt nivel” de România.

Deca a menționat acest lucru în calitate de secretar general al Comisiei naționale pentru UNESCO. Ea a făcut parte din grupul la nivel înalt al Secretarului General al ONU pentru profesia didactică și a menționat că, în continuare, ministrul român al Educației face parte dintr-un grup la nivel înalt al ONU privind educația.

Potrivit Ligiei Deca, în discursul susținut la Forumul Național al Bunelor Practici în Educație (eveniment organizat în cadrul proiectului RECRED):

• „(…) Sunt secretarul general al Comisiei naționale a României pentru UNESCO și anul acesta, în noiembrie, are loc conferința generală – forul decizional suprem al UNESCO. România are și a avut o poziție foarte vizibilă în cadrul UNESCO, a făcut parte din grupul convocat de secretarul general al ONU, sigur, în colaborare cu UNESCO, privind profesia didactică. Și trebuie să reținem acest lucru pentru că atunci asumarea a fost de la cel mai înalt nivel, de la nivelul Președintelui României. ȘI, în continuare, ministrul Educației face parte din grupul la nivel înalt pentru monitorizarea îndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă 4, adică exact Educația. (…)”

Declarația Ligiei Deca pe această temă – de la min 11 în înregistrarea conferinței RECRED:

Declarația Națională prezentată la Conferința UNESCO de ministrul Daniel David – 1 noiembrie 2025: