Ministrul Educației Mihai Dimian a spus că este îngrijorat de rezultatele la competențele digitale ale elevilor români la PISA 2025. „Aparent, sunt nativi digital, ni se părea că, uite, copiii noștri utilizează telefoanele și calculatoarele într-un mod extraordinar, dar vedem că aceeași idee de a aplica aceste competențe în rezolvarea unor probleme este deficitară”, a spus ministrul. Amintim, 57% dintre elevi au avut performanțe sub nivelul de bază la rezolvarea problemelor cu instrumente digitale.
- În deschiderea conferinței, ministrul Mihai Dimian a evitat complet rezultatele PISA 2025, la evenimentul de lansare a acestora și prezintă investițiile prin PNRR, standardele de evaluare pentru gimnaziu și programele pentru BAC 2030
Spre finalul conferinței de presă unde au fost prezentate rezultatele testelor PISA 2025, ministrul Educației Mihai Dimian s-a declarat foarte îngrijorat de rezultatele la competențele digitale ale elevilor români la PISA 2025:
„Aparent, așa cum spuneam, sunt nativi digital, ni se părea că, uite, copiii noștri utilizează telefoanele și calculatoarele într-un mod extraordinar, dar vedem că aceeași idee de a aplica aceste competențe în rezolvarea unor probleme este deficitară”, a spus ministrul.
Studiul PISA 2025, a noua cercetare de acest fel realizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), a fost prezentat oficial marți, 8 septembrie. El include un prim volum de date, precum și note de țară pentru fiecare dintre cele 91 de state și teritorii participante. Vezi mai jos datele PISA analizate de Edupedu
Redăm un fragment din discursul ministrului la finalul conferinței de presă privind publicarea rezultatelor PISA 2025
Ministrul Educației Mihai Dimian: Mă îngrijorează foarte mult rezultatul competenței digitale al tinerilor noștri. Aparent, așa cum spuneam, sunt nativi digital, ni se părea că, uite, copiii noștri utilizează telefoanele și calculatoarele într-un mod extraordinar, dar vedem că aceeași idee de a aplica aceste competențe în rezolvarea unor probleme este deficitară.
Noi intervenim în primul rând asupra profesorilor și în acest an, printr-un proiect PNRR, de fapt, într-un program în care au fost mai multe proiecte, am desfășurat activități de pedagogie digitală și am format aproximativ 100.000 de profesori din cei aproximativ 200.000, în această pedagogie digitală pentru a-i apropia mai mult de această zonă și în felul acesta să putem, la fiecare disciplină nu doar la disciplina TIC, să dezvoltăm aceste competențe. Și dacă aminteam la început despre laboratoarele inteligente pe smart Lab-uri atenție, nu le confruntați cu laboratoarele de informatică. Ele pot fi folosite și trebuie să folosite la toate disciplinele, dacă poți prezenta prin realitate virtuală mai bine conceptele din anatomie, pot prezenta într-un format 3D, atunci folosește-l.
Nu contează că repet, aparent este legat doar de disciplina TIC, am dezvoltat laboratoarele de IT, dar sunt și aceste laboratoare inteligente care permit o utilizare mai amplă de către toate disciplinele.
Am menționat de investițiile în laboratoatoarele de știință, este foarte important în continuare să folosim aceste laboratoare, să ducem elevii în aceste laboratoare, tocmai pentru a ne apropia mai mult de ceea ce iată, ne spune și OCD-ul că elevii trebuie să aplice în situații concrete aceste noțiuni pe care le dezvoltăm și sperăm să progresăm în această zonă a științelor. Dar, repet, ținând cont că vorbim despre fizică, chimie, biologie, vorbim despre o zonă în care putem să aplicăm matematica, să crească în acest mod, și o înțelegere mai bună a conceptelor matematice care să poată să fie aplicat.
Rezolvarea problemelor în lumea digitală: aproape 60% dintre elevii români nu au competențe de bază
În cazul României, raportul general PISA 2025 arată că 38,5% dintre elevii participanți au înregistrat rezultate sub Nivelul 2 (anume cel considerat nivelul competențelor de bază, sau nivelul minim de folosire în viața de zi cu zi a informațiilor căpătate în școală) la toate cele trei competențe: Științe, Matematică, Citire.
La aceste evaluări, în cadrul PISA 2025 a fost analizată și capacitatea elevilor de a rezolva problemele cu ajutorul instrumentelor de calcul, ca parte a domeniului de cercetare „Învățarea în lumea digitală”. Această competență se referă, potrivit raportului PISA, la „capacitatea elevilor de a rezolva probleme și de a acumula cunoaștere cu ajutorul instrumentelor și practicilor de calcul, de la instrumente de programare la cele de experimentare, analiză a datelor.
- La acest capitol, elevii sub pragul minim de competență (adică cei cu rezultate de Nivel 1 sau mai puțin) sunt cei care folosesc interfața software într-un mod rudimentar, fără a urmări obiective specifice, sau cel mult pot lucra cu instrumente de acest fel la nivel superficial. Cei de nivel avansat (Nivel 5 sau 6) pot lucra cu instrumente relativ sofisticate de programare și realizare de modele informatice, pot rezolva probleme eficient, fără operații redundante.
În cazul Capacității de rezolvarea problemelor cu astfel de tehnologii, Nota de țară din cadrul PISA 2025 arată că doar 43% dintre elevii români înregistrează rezultate peste nivelul de bază. Aceasta înseamnă că 57% dintre ei nu ating pragul minim de competențe.
Situația este comparată cu o medie de 64% elevi cu rezultate peste nivelul de bază la nivel OCDE și cu scorul maxim de 93% înregistrat de elevii din Macao (China).
