Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar, a declarat că „privim cu mare atenție Evaluarea Națională”. „Unul dintre lucrurile care nu funcționează în acest moment în școala românească este modul în care îi evaluăm pe elevi la sfârșitul claselor a VIII-a”, a spus ministrul miercuri, 28 octombrie, la Prima News.
„Pentru că m-ați întrebat de priorități, să știți că privim cu mare atenție Evaluarea Națională. Unul dintre lucrurile care nu funcționează în acest moment în școala românească este modul în care îi evaluăm pe elevi la sfârșitul claselor a VIII-a. Știți că a existat o întreagă discuție dacă să dăm admiterea la liceu sau nu, sub forma în care era gândită era clar că nici nu putea să funcționeze. Adică, practic, vedeam două examene la un interval de câteva ….”, a declarat Sorin Ionescu.
Oficialul a precizat că ideal ar fi ca elevii să fie evaluați la toate disciplinele, pentru că există o presiune „pusă nedrept pe limba română și pe matematică”:
„Ideal ar fi dacă am putea să ajungem să-i evaluăm pe copii la toate materiile, pentru că, în fond și la urma urmei, această presiune pusă nedrept pe limba română și pe matematică, duce la faptul că, în clasa a VIII-a, copiii sunt supuși unei presiuni extrem de mari, iar în momentul în care poate apărea un eșec, s-ar putea ca în ziua examenului la limba română un copil foarte bun, nu știu, să aibă o durere de cap, să îi fie rău sau poate chiar să se fi îndrăgostit, pentru că e vârsta la care copiii își dezvoltă astfel de relații, să greșească și să nu ajungă la acel liceu în urma repartizării. Mie nu îmi place termenul de admitere, pentru că știți foarte bine că nu este o admitere. Este, de fapt, o repartizare a tuturor elevilor din România către învățământul liceal.”
Ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar a adus în atenție ideea lui Mircea Miclea referitoare la teze. Sorin Ionescu a spus că tezele unice de la finalul claselor a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a ar putea fi puse la portofoliul de note către admiterea la liceu:
„Să știți că mi-a plăcut foarte mult o idee a domnului profesor Miclea de la Cluj, care sună așa: haideți să reintroducem tezele, pentru că am avut în trecut, fiecare dintre noi a prins acea perioadă. (…) O discuție – și vă repet, nu o luați ca o declarație politică, ci luați-o ca o bază de de discuție cu tot ce înseamnă experți în educație – ar fi de a crea o serie de teze unice în clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a, astfel încât la finalul ciclului gimnazial să avem un portofoliu de note care să ducă către admiterea la liceu.”
Sorin Ionescu: Nicio modificare nu se va face decât pentru copiii care urmează să intre în ciclul de învățământ respectiv
„Un lucru pe care vreau să îl spun însă de la bun început: nicio modificare nu se va face decât pentru copiii care urmează să intre în ciclul de învățământ respectiv. Adică nu vom discuta niciodată despre schimbarea admiterii la liceu nici măcar cu cei care sunt în clasa a VII-a, pentru că este foarte normal ca în momentul în care noi, ca părinți, ca bunici, ne ducem cu copilul de mână la școală să știm nu doar ce se va întâmpla în prima săptămână sau în a doua săptămână de școală, ci să cunoaștem cel puțin parcursul pe următorii 4-5 ani.”
Informații de context
Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a ar putea include, pe lângă Română și Matematică, o probă de socio-umane și una de științe exacte și ar trebui luate în calcul și evaluările susținute de elevi în clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, a declarat Sorin Costreie, ministrul Educației și Cercetării, la Digi24, pe 25 octombrie.
Viforel Dorobanțu, directorul Școlii Gimnaziale Nr. 1 din Curcani, județul Călărași, a vorbit despre Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a și a spus că ar trebui desființată, „dar nu se poate, din păcate, la nivelul mentalității pe care o au cei din Ministerul Educației”. În schimb, acesta a propus să fie evaluare „niște competențe și prin intermediul altor discipline, asta neînsemnând mai multe meditații”. Declarațiile au fost făcute duminică, 11 octombrie, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
În martie 2025, Unitatea de Cercetare în Educație a Ministerului Educației și Cercetării a precizat pentru Edupedu.ro că dacă Evaluarea Națională și Bacalaureatul rămân bazate pe memorare, reforma curriculară nu va schimba realitatea din sălile de clasă.
„Oricât m-aș da peste cap și oricâte mijloace digitale aș folosi și oricât m-aș coborî la nivelul lor, totuși, ei se canalizează în clasele a VIII-a strict pe română și matematică și atunci celelalte discipline suferă puțin”, a declarat Claudia Puzdrea, profesoară de chimie la o școală gimnazială din București, în emisiunea Educație la putere din 6 mai 2025.
În luna martie 2025, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a declarat, la Euronews România, că, „din păcate, la noi, (Evaluarea Națională – n.red) este un examen cu dublu rol: un rol de diagnoză pentru sistem, care este important, da, iar celălalt rol, din păcate, de selecție”.
Despre Evaluarea Națională
Evaluarea Națională este obligatorie prin legea Educației și înscrierea elevilor la Evaluarea Națională se face automat de către secretariatele școlilor. Indiferent de nota obținută, elevii sunt apoi repartizați la un liceu, prin repartizarea computerizată, pentru că învățământul este obligatoriu: 12 ani sau 13 în cazul învățământului la seral, potrivit Legii Educației.
Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
Evaluarea Națională o dau elevii la finalul clasei a VIII-a din anul 2003-2004. Anterior, în 1999, elevii au susținut examenul de capacitate la finalul clasei a VIII-a și examen de admitere la liceu. Apoi, din anul 2000, admiterea la liceu s-a făcut doar pe baza rezultatelor de la capacitate, luând în calcul și mediile anilor de gimnaziu.
Repartizarea computerizată a fost introdusă de Ecaterina Andronescu în 2001. Atunci, învățământul era obligatoriu doar până în clasa a VIII-a.
În 2003-2004, elevii de clasa a VIII-a dădeau examen la 3 materii, potrivit ordinului de ministru.
a) Limba şi literatura română – test scris, din materia claselor a V-a – a VIII-a, conform programei de testare;
b) Matematică – test scris, din materia claselor a V-a – a VIII-a, conform programei de testare;
c) Istoria românilor sau Geografia României (la alegere) – test scris, din materia clasei a VIII-a, conform programei de testare.
Treptat, la Evaluarea Națională au rămas doar două examene: limba și literatura română și matematică.
Potrivit Legii nr.1/2011 (legea anterioară a educației), elevii de clasa a VIII-a ar fi trebui să susțină Evaluarea Națională la 6 discipline, însă prevederea nu s-a aplicat niciodată, pentru că nu s-a predat transdisciplinar, așa cum prevedea tot legea nr. 1.
În 2023 a intrat în vigoare Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care prevede același mod de organizare pentru Evaluarea Națională ca în prezent: examen scris la Limba română și Matematică.
Dur cricată în spațiul public formula de evaluare națională decisă de Legea Iohannis-Deca, structura examinării de la clasa a VIII-a a fost propusă spre schimbare și de fostul ministru al Educației, Daniel David.
David a catalogat ca fiind „o problemă majoră” examenul de Evaluare Națională și a făcut apel la schimbarea rapidă a acestuia.
„Vă rog să vă uitați și voi la examenul care există în Italia sau în Franța. Au și ei un examen național, care nu contează în aceeași logică pe care o folosim noi. Dar uitați-vă că nu se reduce la matematică și română, deși acestea sunt abilități fundamentale. Și eu v-am spus de ce cred acest lucru. (…) Practic și n-am văzut niciunde în spațiul european un examen de acest tip pe cele două materii. Și logic vorbind, că am spus că ne gândim și logic și reflectând asupra domeniului: încă o dată mă întreb, dacă noi ne propunem să formăm prin educație mai multe competențe, nu ar fi bine să vedem standardizat cum le-am format?
Vă rog să vă uitați la modelul din Franța și din Italia. Poți să ai un test standardizat, cu subteste, care acoperă discipline diferite. Nu înseamnă că vei avea testul și disciplina, pentru că în momentul acela am complica lucrurile. Dacă se poate în alte țări, eu cred că se poate și în România. Dacă nu o să fim mai creativi, o să facem probabil cum fac francezii, de exemplu, care au și matematică, și limbă franceză, au și istorie, geografie, au și științe. Așa o să facem și noi.
Sper ca peste 10 ani să putem face și noi ceva similar sau cum se întâmplă în Finlanda”, a declarat Daniel David, pe 21 mai 2025.
Informații de context
Edupedu.ro a scris în decursul anilor despre diverse situații generate în privința Evaluării Naționale: absenteismul, deși înscrierea este automată pentru elevii care au terminat clasa a VIII-a, sau despre diferențe de cel puțin 4 puncte între mediile de la Evaluarea Națională 2024 și cele de la clasă.
De asemenea, problemele majore la examenul de Română de la Evaluarea Națională, identificate într-un Raport de cercetare alarmant realizat de aceeași instituție a Ministerului Educației care face subiectele: subiecte concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care “compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar.
Ligia Deca, fosta ministră a Educației, spunea la 9 luni după ce propriile Legi ale învățământului au fost promulgate că ar trebui ca relevanța examenelor naționale, Evaluare Națională și Bacalaureat, să fie redusă. În același timp însă, în propria lege a învățământului preuniversitar se dublează examenul de la finalul clasei a VIII-a. A fost introdus pe lângă Evaluarea Națională și un examen de admitere la liceele și colegiile cu concurență mare.
În 2023, Sorin Ion secretar de stat în Ministerul Educației spunea că „Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a și-a cam pierdut sensul”.
Articol în curs de actualizare