Modificare în Evaluările naționale pentru clasele a II-a, a IV-a, a VI-a de anul acesta școlar, anunțată de Ministerul Educației și Cercetării: vor avea itemi asemănători testărilor internaționale, inclusiv din alte arii curriculare / Daniel David: Nu vor mai fi doar itemi din programă

Din acest an școlar Evaluările naționale de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a vor fi schimbate, astfel încât să măsoare mai clar competențele utile în viața de zi cu zi ale elevilor și să includă exerciții asemănătoare celor din testările internaționale (PISA, TIMSS, PIRLS), anunță Ministerul Educației și Cercetării (MEC).

Potrivit metodologiei aprobate prin Ordinul de ministru nr. 6.405/23.09.2025, anunțată miercuri de MEC, dar încă nepublicată în Monitorul Oficial, noutățile sunt:

• introducerea unor itemi care vizează aplicarea practică a cunoștințelor – sarcinile de evaluare nu vor mai testa doar rețineri de informații, ci și modul în care elevii le folosesc în situații concrete, conectate la viața de zi cu zi.
• extinderea competențelor evaluate – testele vor include și competențe transversale, pentru o relevanță curriculară mai mare.

În premieră, evaluările naționale (EN II – IV – VI) vor conține itemi-pilot care verifică alfabetizarea funcțională cu aplicații practice și competențe preluate și din alte arii curriculare. Ministerul susține că această schimbare urmărește nu doar rezultate mai bune la testele internaționale, ci și responsabilizarea elevilor pentru propria învățare și dezvoltare.

Testările naționale la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a vor include – pentru prima dată – itemi de tip PISA, care evaluează capacitatea elevilor de a aplica cunoștințele în situații de viață reală:

„Am introdus în testările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a nu doar itemi din programă, ci și itemi prin care acele cunoștințe sunt utilizate în viața de zi cu zi, extinzând inclusiv posibilitatea de a testa mai multe competențe. În final, acestea trebuie să ajute școala și elevii pentru o educație cât mai personalizată și eficientă”, a declarat ministrul Educației, Daniel David, pe această temă.

Un alt obiectiv declarat al noii metodologii este întărirea rolului formativ al evaluărilor. Ca și până acum, teoretic, rezultatele vor fi comunicate nu doar profesorilor, ci și părinților, pentru a sprijini educația personalizată la nivelul fiecărui copil.

„Extinderea competențelor evaluate în direcția noii logici a învățării – aplicare, transfer în contexte noi, rezolvare de situații-problemă, gândire critică – va furniza date obiective atât profesorilor, cât și unităților de învățământ, fundamentând feedbackul personalizat către elev, părinte și comunitatea educațională”, precizează MEC.

Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a au fost introduse în România prin legea 1/2011, dar cu aplicare generalizată din 2013. Mircea Miclea, cel care le-a introdus în lege, a explicat care ar trebui să fie rolul lor.

Niciodată, pe parcursul celor 12 ani de aplicare, rezultatele EN II, IV, VI nu au fost folosite de Ministerul Educației pentru susținerea, fundamentarea sau ajustarea vreunei măsuri de politică educațională. Practic, an de an circa 400.000 de elevi susțin aceste evalăuri și rezultatele sunt publicate după circa 6 luni în niște rapoarte care până în prezent nu au ffost explicate, prezentate, promovate în niciun fel de niciun ministrul al Educației din 2013 încoace.

În martie 2024, OCDE semnala în raportul de analiză a reformelor din România că „spre deosebire de majoritatea țărilor din OCDE și UE, România nu dispune de date fiabile privind măsura în care elevii ating standardele naționale privind competențele dobândite la diferite niveluri de învățământ. Deși se fac trei evaluări naționale ale întregii populații școlare, la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, administrarea lor pe suport de hârtie, întârzierile mari în raportare și lipsa unei notări standardizate nu corespund scopurilor acestor evaluări, și anume de a sprijini planurile individuale de învățare ale elevilor și de a monitoriza în timp performanța sistemului”.

„Legea învățământului preuniversitar clarifică scopurile evaluărilor naționale. Pe lângă monitorizarea calității sistemului și sprijinirea cadrelor didactice în elaborarea planurilor individualizate de învățare pentru fiecare elev, Legea prevede că evaluările vor fi folosite pentru a evalua personalul didactic și calitatea școlilor. Această activitate va fi condusă de CNCE”, mai arăta OCDE.

Publicăm comunicatul integral:

„Evaluările la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, adaptate pentru a dezvolta abilitățile curriculare și competențele pentru viață

„Metodologia de organizare și desfășurare a evaluărilor naționale de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a pentru anul școlar 2025 – 2026, aprobată prin Ordinul de ministru nr. 6.405/23.09.2025 (transmis spre publicare în Monitorul Oficial), aduce două inovații în beneficiul copiilor.

Elementele de noutate în raport cu anii anteriori sunt reprezentate de:

(1) cerința ca sarcinile de evaluare/itemii testelor ce vor fi administrate elevilor aflați la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a să vizeze mai accentuat aspecte concrete (cunoștințe, deprinderi, atitudini, valori), aplicabile, conectate la viața de zi cu zi a elevilor;

(2) posibilitatea de a extinde competențele evaluate pentru o relevanță curriculară mai mare.

De asemenea, s-a accentuat rolul formativ al acestor evaluări prin impactul asupra școlii și asupra educației personalizate la nivelul fiecărui copil (inclusiv cu implicarea părinților în asimilarea comprehensivă a rezultatelor).

Astfel, în anul școlar 2025 – 2026, în cadrul acestor evaluări (EN II – IV – VI), în vederea realizării cerințelor vizând aplicabilitatea în viața de zi cu zi a elevilor, se pilotează itemi care vizează competențe de alfabetizare funcțională cu aplicații practice, inclusiv din alte arii curriculare. În acest mod, evaluările vor reflecta noua abordare curriculară prin care subiectele vizează și aspectele concrete ale aplicării în viața elevilor de zi cu zi a cunoștințelor, deprinderilor, atitudinilor și valorilor construite în procesul de învățare. Extinderea, prin evaluare/testare a competențelor evaluate, în direcția noii logici a învățării, cu focalizare pe aplicare și transfer în contexte noi a cunoștințelor, pe mobilizarea cunoștințelor pentru rezolvare de situații-problemă, pe formulare de opinii și argumentare ca antrenare a gândirii critice aplicate și dincolo de disciplinele școlare, în învățarea pentru viață, va furniza date, informații obiective atât profesorilor de la clasă, cât și unității de învățământ, fundamentând feedbackul personalizat către elev, către părinte și către comunitatea educațională.

Această abordare sistematică, graduală, adaptată nivelului de vârstă al elevilor, țintește nu doar rezultate și o mai bună performanță sistemică la studiile comparative internaționale la care participă România (de ex.: OECD-PISA, IEA-TIMSS, IEA-PIRLS etc.), ci și concentrarea programatică pe responsabilizarea pentru propria învățare, pe conștientizarea punctelor tari și a celor ce necesită efort pentru propria dezvoltare, pentru atingerea propriului potențial, pe internalizarea principiului învățării pe tot parcursul vieții, pe orientarea către o carieră și o viață împlinită.

Calendarul de administrare a evaluărilor naționale de la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a în anul școlar 2025 – 2026 este disponibil mai sus”.