Nerespectarea obligațiilor legale privind bugetul educației, pe tot parcursul ultimului deceniu, arată că aceasta „nu reprezintă o prioritate pentru conducerea statului român” – Analiza Alianței organizațiilor studențești în baza alocărilor bugetare pentru educație în 2015-2024

Bugetul alocat educației rămâne departe de țintele stabilite prin lege în ultimii zece ani, fie că este vorba despre 6% din PIB, fie de 15% din bugetul general consolidat, ceea ce înseamnă că respectarea acestor obligații legale privind finanțarea educației „nu reprezintă o prioritate pentru conducerea statului român”, apreciază Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). Aceasta a realizat o analiză a evoluției bugetului alocat educației în ultimul deceniu și apreciază, în baza datelor adunate, că atitudinea autorităților, în acest moment, este un „aspect îngrijorător, având în vedere provocările cu care ne confruntăm”.

• Edupedu.ro a semnalat în mod repetat faptul că diversele guverne de la București au ignorat sistematic obligațiile legale privind finanțarea Educației – vezi între altele ultima analiză, din august 2025 pe baza datelor Eurostat, ce arată că Niciun Guvern din ultimii 30 de ani nu a reușit să atingă ținta de 6% din PIB

În analiza sa, ANOSR arată că situația se menține în pofida faptului că „produsul intern brut a crescut anual și aceeași tendință o vedem și în ceea ce privește bugetul general consolidat”.

Redăm integral analiza transmisă vineri de ANOSR:

„România se află printre țările care investesc cel mai puțin în educație

În 2022, cel mai ridicat nivel al cheltuielilor publice pentru educație în raport cu produsul intern brut dintre țările UE a fost observat în Suedia (6,9 %), urmată de Belgia (6,2%), Finlanda (6,0%) și Danemarca (5,9%). România se află pe ultimele poziții, înregistrând printre cele mai scăzute cheltuieli publice pentru educație în raport cu PIB (2,9%), conform datelor eurostat.

Produsul intern brut (PIB) al României a avut o creștere constantă de-a lungul anilor, având o valoare de 712.658.500.000 (712 miliarde) de lei în 2015 și depășind 1.000 de miliarde de lei în 2020.

Fig. 1 – Evoluția PIB în România

Până în anul 2023, când a fost adoptată Legea învățământului superior nr. 199/2023, în legea anterioară, adoptată în anul 2011, Legea educației naționale nr. 1/2011, era reglementat faptul că educației i se alocă de la bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut, iar în ceea ce privește cercetarea, minimum 1% anual.

Totuși, bugetul alocat educației nu a atins niciodată procentul de 6% din produsul intern brut, existând anual alocări care nu par să respecte o regulă sau să urmeze o strategie de atingere a procentului respectiv.

Fig. 2 – Evoluția bugetului Ministerului Educației

Din datele existente în spațiul public, respectiv execuțiile bugetare ale Ministerului Educației, observăm că procentul maxim atins în perioada 2015 – 2024 în ceea ce privește valoarea bugetului alocat a fost de 3,3% din PIB în anul 2024.    

Fig. 3 – Valoarea bugetului ME în raport cu PIB

După ce a fost adoptată Legea învățământului superior nr. 199/2023, prevederea legată de 6% din produsul intern brut a fost eliminată, fiind adăugat un articol cu același scop, de a exista o regulă în ceea ce privește finanțarea educației. 

Este vorba despre articolul 147 din Legea învățământului superior nr. 199/2023, care prevede faptul că 15% din cheltuielile bugetului general consolidat reprezintă anual valoarea finanțării cheltuielilor din învățământul preuniversitar și superior, cu toate componentele. 

Articolul a fost prorogat pentru anul 2026 în urma adoptării ordonanței trenuleț, O.U.G. 156/2024, aceeași ordonanță în urma căreia transportul studenților a fost limitat pe ruta domiciliu – centru universitar.

Fig. 4 – Evoluția anuală a bugetului general consolidat

Deși bugetul general consolidat a menținut un trend crescător, asemănător produsului intern brut, semnalăm același aspect menționat și în analizele anterioare, creșterea finanțării acordate educației a fost la latitudinea curentului politic, respectarea legii reprezentând de fapt o țintă opțională, care nu se află pe agenda tuturor decidenților.

Fig. 5 – Evoluția bugetului ME, bugetul general consolidat și PIB

În 2024, România a fost printre regiunile din UE cu cele mai scăzute ponderi ale ratei de absolvire a învățământului terțiar în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani. În ceea ce privește acest aspect, ținând cont de tendința pe termen lung din 2014, rata a crescut în aproape toate țările și cu peste 7,2 puncte procentuale la nivelul UE. Excepțiile sunt România, Ungaria și Finlanda, unde s-a înregistrat o scădere în perioada 2014-2023. Se așteaptă ca tendințele pozitive în ceea ce privește numărul de noi admiși (studenți înscriși pentru prima dată în învățământul terțiar) să susțină această creștere și să ajute UE să își atingă obiectivul pentru 2030 de cel puțin 45%, dar care este acum la doar 1,9 puncte procentuale distanță.

Așadar, deși datele din domeniul educației nu sunt îmbucurătoare, iar produsul intern brut a crescut anual și aceeași tendință o vedem și în ceea ce privește bugetul general consolidat, observăm cum cu toate acestea, respectarea obligației legale de a acorda educației finanțarea asumată deja printr-o a doua lege nu reprezintă o prioritate pentru conducerea statului român, aspect îngrijorător, având în vedere provocările cu care ne confruntăm.”

Foto: © Tero Vesalainen – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.