Apel lansat de 12 decani ai facultăților filologice și umaniste din București, Cluj, Brașov, Sibiu, Timișoara și Craiova: Limba și literatura română trebuie să fie probă distinctă la Bacalaureat, în proiectul legii educației

11.679 de vizualizări
Foto: Pixabay.com
Decanii a 12 facultăți filologice și umaniste au trimis la Ministerul Educației apelul ca autoritatea să introducă în proiectul de lege a educației un examen distinct la Limba și literatura română, ca parte a viitorului Bacalaureat. “Insistăm asupra necesității de a evalua absolvenții de liceu la materia Limba și literatura română, prin intermediul unor subiecte compatibile cu programele de predare-învățare, care poziționează între obiectivele prioritare dezvoltarea unor competențe de receptare și de producere de text”, spun profesorii care conduc facultăți de profil în universitățile din București, Cluj, Brașov, Sibiu, Timișoara și Craiova.

“Împărtășim punctul de vedere formulat de Asociația profesorilor de limba și literatura română “Ioana Em. Petrescu” (ANPRO) și considerăm că o astfel de nivelare și devalorizare a disciplinelor supuse examinării (nu numai Limba și literatura română, ci toate celelalte au de pierdut în formula aceasta comasată) aruncă în derizoriu învățământul liceal și va avea consecințe dramatice în privința calității viitorilor studenți. O asemenea reorganizare trebuie să urmeze unui proces reflexiv consistent și amplu, nu să fie decisă printr-o măsură grăbită, de tip autoritar”, atrag atenția decanii celor 12 facultăți. 

  • Amintim că Sorin Cîmpeanu a anunțat în urmă cu 2 săptămâni că Limba română va avea examen separat la Bacalaureatul din anul 2027 și va atinge și partea de gramatică: „Este foarte probabil ca varianta finală a proiectului de lege care să ajungă în guvern să cuprindă un examen de Bacalaureat 2027 la care proba de limba și literatura română, inclusiv gramatică, să fie probă scrisă de sine stătătoare” – detalii aici.
Textul integral al Apelului depus la Ministerul Educației:

Punct de vedere al mai multor facultăți filologice și umaniste din România, privind desfășurarea examenului de bacalaureat, prevăzută în proiectul de Lege a Învățământului preuniversitar România educată, aflat în dezbatere publică

Mai multe instituții de învățământ superior din România atrag atenția asupra inoportunității modalității de restructurare a examenului de bacalaureat, prevăzută în actualul proiect de Lege a Învățământului preuniversitar, sub următoarele aspecte:

  1. Considerăm că pentru materia Limba și literatura română trebuie asigurată o probă distinctă. Limba și literatura română este o materie fundamentală, atât în ceea ce privește formarea competențelor de comunicare pentru cetățenii români, vitale în viața profesională și personală, cât și pentru modelarea conștiinței identitare, a gândirii critice, a raționalității, empatiei și capacității de a înțelege diversitatea individuală și culturală, aspecte cruciale pentru funcționarea diverselor colectivități în lumea atomizată de astăzi.
  • Insistăm asupra necesității de a evalua absolvenții de liceu la materia Limba și literatura română, prin intermediul unor subiecte compatibile cu programele de predare-învățare, care poziționează între obiectivele prioritare dezvoltarea unor competențe de receptare și de producere de text, indispensabile pentru „societatea cunoașterii”, ce definește orientările actuale globale.
  • Reafirmăm convingerea că studiul limbii și literaturii române reprezintă o componentă esențială pentru formarea personalității intelectuale și morale a elevilor, drept care solicităm prezența distinctă în continuare a acestui subdomeniu, în cadrul examenului de bacalaureat, prin sarcini de lucru adecvate specificului său.
  • Împărtășim punctul de vedere formulat de Asociația profesorilor de limba și literatura română “Ioana Em. Petrescu” (ANPRO) și considerăm că o astfel de nivelare și devalorizare a disciplinelor supuse examinării (nu numai Limba și literatura română, ci toate celelalte au de pierdut în formula aceasta comasată) aruncă în derizoriu învățământul liceal și va avea consecințe dramatice în privința calității viitorilor studenți. O asemenea reorganizare trebuie să urmeze unui proces reflexiv consistent și amplu, nu să fie decisă printr-o măsură grăbită, de tip autoritar. 

Semnatari:

Facultăți filologice:

Conf. dr. Cristina BOGDAN
Decan, Facultatea de Litere
Universitatea din București

Conf. dr. Laura SITARU
Decan, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine
Universitatea din București

Conf. dr. Ioan Rareș MOLDOVAN
Decan, Facultatea de Litere
Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj

Conf. dr. Adrian LĂCĂTUȘ
Decan, Facultatea de Litere
Universitatea Transilvania din Brașov

Conf. dr. Dragoș VARGA
Decan, Facultatea de Litere și Arte
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu

Prof. dr. Loredana PUNGĂ
Decan, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie
Universitatea de Vest din Timișoara

Conf. dr. Anamaria Magdalena PREDA
Decan, Facultatea de Litere
Universitatea din Craiova

Facultăți umaniste:

Conf. dr. Florentina NIȚU
Decan, Facultatea de Istorie
Universitatea din București

Conf. dr. Antonio MOMOC
Decan, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării
Universitatea din București

Prof. dr. Cristian PREDA
Decan, Facultatea de Științe Politice
Universitatea din București

Pr. Prof. dr. Wilhelm DANCĂ
Decan, Facultatea de Teologie Catolică
Universitatea din București

Prof. dr. Daniel DEJICA-CARȚIȘ
Decan, Facultatea de Științe ale Comunicării
Universitatea Politehnică Timișoara”

Informații de context

Potrivit propunerilor din noua Lege a Educației, elevii care încep clasa a IX-a în anul școlar 2023-2024 ar urma să susțină Examenul de Bacalaureat diferit, dacă se aprobă legile în această variantă. Astfel, elevii de clasa a XII-a ar susține o singură probă ce conține verificarea competențelor pe mai multe materii, ar fi două probe de limbi străine, proba de competențe digitale, iar cea specifică profilului ar fi facultativă.

Vezi mai jos propunerea de structură a bacalaureatului, potrivit proiectului legii Educației:

Potrivit propunerilor din noua Lege a Educației, proba facultativă ar urma să se susțină astfel:

  • a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, o probă scrisă din matematică și informatică cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
  • b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, o probă scrisă din fizică, chimie și biologie cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
  • c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, o probă scrisă din istorie și științe socio-umane, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
  • d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională studiate, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
  • e) pentru filiera profesională, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire;
  • f) pentru filiera vocațională, o probă specifică profilului sau specializării.

Amintim că Edupedu.ro a scris că, potrivit Asociației Profesorilor de Limba Română, includerea limbii române alături de alte discipline într-o singură probă de Bacalaureat “reduce considerabil importanța formativă a limbii și a literaturii naționale”.

Ce a spus secretarul de stat Bogdan Cristescu într-o recentă dezbatere organizată de Coaliția pentru Educație:

“Ponderea de limba română acum are o pondere de 30%, este o probă din trei. În Bacalaureat așa cum este văzut, are o pondere mai mare de atât, mai ales dacă adăugăm și Istoria României și Geografia României. Deci este o abordare patriotică, poate, dar cu care eu nu sunt de acord. În niciun caz Limba română nu are o pondere mai mică decât acum. Doi: de ce este disciplină separată la minorități? Nu cred că puteam să băgăm itemii de minorități în proba pentru toți elevii din România. Deci nu are nicio motivație abracadabrantă, este o motivație tehnică. E normal ca Limba română să fie aceeași pentru toți cetățenii României care dau examenul de Bacalaureat, iar cei care vor să dea ceva în plus, cum sunt cei cu minoritatea, dau [probă de] limbă [maternă] cum dăm noi proba E.” 

Citește și:
Limba română ar urma să fie probă separată la BAC 2027, cu eliminarea „accentului pus pe învățarea mecanică”, printre modificările anunțate de Sorin Cîmpeanu în proiectul legii Educației / Proba facultativă ar urma să nu condiționeze promovarea examenului
Limba română “este foarte probabil” să fie probă separată, cu gramatică, la Bacalaureat 2027, anunță ministrul Sorin Cîmpeanu
Includerea limbii române alături de alte discipline într-o singură probă de Bacalaureat “reduce considerabil importanța formativă a limbii și a literaturii naționale”, spune Asociația Profesorilor de Limba Română / Secretarul de stat Bogdan Cristescu: Ponderea limbii române va fi mai mare în viitorul Bacalaureat, “mai ales dacă adăugăm și Istoria României și Geografia României”
VIDEO Vor fi 5 itemi de departajare, pentru nota maximă, la noul Bacalaureat din anul 2027, spune secretarul de stat Bogdan Cristescu într-un exemplu ilustrativ pentru examenul reformat propus în proiectul legii educației. Proba unică ar putea fi de maximum 4 ore, cu pauze
VIDEO Nu vom experimenta pe copii, spune secretarul de stat în Ministerul Educației Bogdan Cristescu, despre Bacalaureatul propus în proiectul legii Educației / Examenul va fi susținut pe o „platformă de învățare”, nu pe hârtie, va cuprinde itemi cu alegeri multiple și întrebări deschise, iar elevul va primi o singură notă pentru toate disciplinele

2 comments
  1. Dacă decanii facultăților de filologie consideră atât de importantă lim băși literatura, de ce nu organizează concurs de admitere în facultate la acest obiect de învățământ?!?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like

Reprezentanții studenților semnalează că universitățile au crescut tarifele pentru cămin cu peste 50% față de anul trecut, iar autoritățile nu au luat măsuri / „Este inacceptabil ca statul să presupună faptul că un student se poate hrăni din 18 lei pe zi”, potrivit ANOSR

„Multe universități au crescut, la începutului acestui an universitar, tarifele pentru regia de cămin, aceasta situându-se, în medie, între 150 și 450 RON/lună, existând majorări chiar și de peste 50%…
Vezi articolul

Universitatea Cuza din Iași plănuiește proiecte comune cu Universitatea din Kazan, Rusia / Rectorul Tudorel Toader și alți profesori au participat la sesiuni organizate de ruși pe tema „Pregătirea profesorului-educator în secolul XXI”

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) anunță că intenționează să încheie un parteneriat cu Universitatea Federală din Kazan, Rusia, pentru derularea de proiecte de cercetare comune și înființarea unui…
Vezi articolul