VIDEO Nu vom experimenta pe copii, spune secretarul de stat în Ministerul Educației Bogdan Cristescu, despre Bacalaureatul propus în proiectul legii Educației / Examenul va fi susținut pe o „platformă de învățare”, nu pe hârtie, va cuprinde itemi cu alegeri multiple și întrebări deschise, iar elevul va primi o singură notă pentru toate disciplinele

Bacalaureatul ca probă de cultură generală, susținut într-o singură zi la toate disciplinele din trunchiul comun, prevăzut de proiectul legii educației, nu va fi „un experiment pe copii”, susține secretarul de stat din Ministerul Educației Bogdan Cristescu. Acesta a declarat la o dezbatere online organizată de Coaliția pentru Educație, că elevii vor avea în fiecare an, începând cu cei care intră în clasa a IX-a în septembrie 2023, simulări, modele de subiecte pentru a fi deja obișnuiți cu tipul de subiecte în momentul în care vor ajunge să susțină Bacalaureatul nou, în 2027.

Bacalaureatul propus în proiectul de lege „se va da pe o platformă de învățare”, mai spune Cristescu. Acesta adaugă faptul că elevii vor avea „într-o oarecare măsură” itemi cu alegeri multiple și întrebări deschise, iar punctajul obținut va fi o singură notă, nu va fi un punctaj defalcat pe discipline.

„În fiecare an vor exista modele, în fiecare an vor exista simulări pentru fiecare clasă pe măsură ce treci, pe acest principiu, în fiecare an vor exista pilotări de itemi”, a mai anunțat oficialul.

Despre proba facultativă, singura care reflectă cunoștințele și competențele create de specializarea pe care a urmat-o liceanul, aceasta „nu va mai cuprinde itemi de la pragurile de doi, de trei, de cinci, cum sunt acum, ci va cuprinde itemi specializați cu un anumit grad de dificultate”, spune Cristescu. Acesta crede că chiar dacă această probă e facultativă, „atât timp cât ea – plecăm de la ideea că va fi mai dificilă, poate – dar atâta timp cât ea nu va condiționa promovarea Bacalaureatului mie mi-e greu să văd un copil care nu va da această probă ca măcar să vadă unde este”.

• La examenul de Bacalaureat din 2027, elevii vor susține o probă de verificare a competențelor dintr-un trunchi comun de materii, indiferent de profil și de specializare, iar diferența va fi făcută de câțiva itemi de departajare pentru a obține nota maximă, spune secretarul de stat din Ministerul Educației, Bogdan Cristescu, într-un interviu video din seria “Legile Școlii”. Explicația oficialului: “trebuie să avem un examen care să certifice achizițiile minimale pe care noi le avem pentru profilul absolventului de liceu”. 

Redăm mai jos declarațiile lui Cristescu:

“Cum va arăta examenul în 2027. Este important să spunem că, odată cu standardele de notare, pentru ca elevul să știe unde este, apare o bază de date cu instrumente de evaluare și cu standarde pe care elevul sau părintele le pot accesa tot pe site-ul CNPEE sau cum se va numi el Centrul Național de Evaluare și Curriculum… va fi o platformă în care fiecare elev va putea să dea, bineînțeles online, să rezolve câțiva itemi cu alegeri multiple și să aibă un răspuns direct, individualizat, pentru el, cam unde este din punctul de vedere al unor standarde curriculare de învățare la o numită unitate de învățare.

Revenim la examenul de bacalaureat: faptul că se va da pe o platformă de învățare, faptul că va cuprinde într-o oarecare măsură itemi cu alegeri multiple, faptul că va cuprinde itemi cu răspuns deschis unde toate lucrurile care se formează trans vor fi evaluate din punct de vedere al tuturor disciplinelor. Gândiți-vă la cauză efect, pe care o am la istorie, matematică, la fizică. Gândiți-vă la argumentare pe care o am la matematică, la română, la geografie, la istorie.

Toate aceste lucruri vor fi interpretate exact din perspectiva competențelor având disciplinarul văzut ca un instrument de transport. Deci acel punctaj, dincolo de punctajul pe care îl va primi elevul pentru a promova sau nu examenul de bacalaureat, vor fi niște informații din punct de vedere al datelor extrem de relevante despre sistem. Sigur, nu va fi un punctaj defalcat pe discipline, tocmai pentru că ideea este să nu mai gândim disciplinar.

Din acest motiv, și apropo de această probă facultativă, atât timp cât ea – plecăm de la ideea că va fi mai dificilă, poate – dar atâta timp cât ea nu va condiționa promovarea Bacalaureatului mie mi-e greu să văd un copil care nu va da această probă ca măcar să vadă unde este. Avantajul acestei probe este că nu va mai cuprinde itemi de la pragurile de doi, de trei, de cinci cum sunt acum, ci va cuprinde item specializați cu un anumit grad de dificultate.

Altă întrebare la care răspund: Dacă acele competențe trans vor fi prinse? Așa cum am mai declarat-o, dar iarăși eu vă spun cum este bacalaureatul gândit, sigur el nu este definitiv așa. (…) Va fi un număr de itemi, între 5 și 7% pentru ceea ce se numește HOT, high order thinking, cu probleme deschise care vor pune în valoare și capacitatea elevilor de a asuma, de a transfera cunoștințe, de a explora situații noi de rezolvare, așa cum este și normal. Pe de altă parte, din nou, această probă unii au caracterizat-o „banal de ușoară” pentru că „furnizăm carne de tun fabricilor de diplome”, alții au caracterizat-o ca îngrozitor de grea, n-o s-o ia nimeni. Vă dați seama, câte bordeie, atâtea obiceie.

Faptul este că în fiecare an vor exista modele, în fiecare an vor exista simulări pentru fiecare clasă pe măsură ce treci, pe acest principiu, în fiecare an vor exista pilotări de itemi. Chiar dacă proba – așa cum este normal la o evaluare care să poate să facă comparație intergenerațională – va avea itemii secreți, vom avea acești itemi calibrați și elevii vor avea ocazia să se antreneze pe acest tip de itemi în fiecare an. (…)

Acest bacalaureat va fi implementat pentru un într-un sistem pregătit pentru acest lucru, cu planul cadru noi, cu programe noi, cu formarea profesorilor pentru că avem inclusiv prin PNRR prevăzut aproape 100 de mii de profesori, există deja o abilitare curriculară, acel ordin CRED, care, Doamne-ajută, poate au și ore la liceu și oricum prin PROF există formarea cadrelor didactice. Deci nu vom experimenta pe copii, clar nu vom experimenta pe copii. În aceeași măsură, dacă noi gândim un examen de bacalaureat total nou, nu-l putem gândi stând în papucii acestui bacalaureat, trebuie să-l gândim într-o noua paradigmă”.

Potrivit propunerilor din noua Lege a Educației, elevii care încep clasa a IX-a în anul școlar 2023-2024 vor susține Examenul de Bacalaureat astfel:

A – proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările; aceasta constă într-o probă unică, prin care se evaluează competențele generale formate pe parcursul ciclului liceal la limba și literatura română, matematică, științe, istoria și geografia României și Europei și științe socio-umane.

B – două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență corespunzător Cadrului european comun de referință pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere internațională pentru certificarea competențelor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoașterea și echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere;

C – proba de evaluare a competențelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competență, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învățământului preuniversitar, examene cu recunoaștere europeană pentru certificarea competențelor digitale au dreptul la recunoașterea și la echivalarea rezultatelor obținute la aceste examene, la cerere;

D – probă scrisă la Limba și literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale;

E – probe scrise, facultative, specifice profilului sau specializării, la alegerea candidatului, după cum urmează:

• a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, o probă scrisă din matematică și informatică cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
• b) pentru profilul real, specializarea științele-naturii, din filiera teoretică, o probă scrisă din fizică, chimie și biologie cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
• c) pentru profilul umanist, specializarea științe sociale, din filiera teoretică, o probă scrisă din istorie și științe socio-umane, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
• d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică o probă scrisă din limba și literatura română și limba și literatura unei limbi de circulație internațională studiate, cu accent pe competențele dezvoltate în cadrul acestei specializări;
• e) pentru filiera profesională, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire;
• f) pentru filiera vocațională, o probă specifică profilului sau specializării.

Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

• a) au susţinut proba de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională și proba de evaluare a competențelor digitale și au obținut cel puțin nivelul „independent”;
• b) au susţinut proba scrisă de evaluare a competențelor la disciplinele cuprinse în trunchiul comun şi au obţinut cel puţin nota 6;
• c) au susţinut probă scrisă la Limba și literatura maternă şi au obţinut cel puţin nota 6;

Absolvenţii care au susţinut proba de de evaluare a competențelor lingvistice și proba de evaluare a competențelor digitale li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală.

Eliberarea acestor certificate nu este condiționată de promovarea probelor scrise și practice. Proba scrisă, facultativă, specifică profilului sau specializării nu condiționează promovarea examenului de bacalaureat.

“Proba la alegere a candidatului are rolul de a-l ajuta în dezvoltarea lui ulterioară. Ea nu va condiționa promovarea bacalaureatului. Asta pentru a încuraja elevii să se prezinte la bacalaureat, pentru a demonstra nivelul de excelență, fiind singura probă care este direcționată în acest mod în examenul de bacalaureat. Restul probelor, subliniez, verifică competențele de bază”, a spus ministrul Educației în conferința de presă.

Citește despre modificările aduse legii învățământului preuniversitar privind admiterea la liceu în 2024, schimbările legate de Bac 2027, titularizarea profesorilor, desființarea inspectoratelor școlare, înlocuirea notelor cu calificative și portofoliul educațional obligatoriu de la grădiniță.