EXCLUSIV Mircea Miclea: Rezultatele de la Evaluarea Națională reflectă o funcționare cosmetizată a sistemului, oglindesc efortul părinților de a asigura meditații și ocolesc deficitele din ultimii 2 ani. Ce nu au putut cosmetiza este diferența mult prea mare dintre mediul rural și mediul urban. Copiii din rural au obținut de 3 ori mai multe medii sub 5 decât cei din urban

23.895 de vizualizări
Foto: Captura On Campus Podcast
Rezultatele obținute de elevi la Evaluarea Națională 2022, cu un procent al mediilor peste 5 care a ajuns pentru prima dată peste nivelul dinaintea introducerii camerelor de luat vederi în sălile de examen, după doi ani școlari afectați masiv de pandemie, “reflectă o funcționare cosmetizată a sistemului”, spune profesorul Mircea Miclea, fost ministru al Educației. Într-o analiză pentru Edupedu.ro, Mircea Miclea declară că “ce nu au putut cosmetiza rezultatele de la Evaluarea Națională este o diferență mult prea mare, care nu poate fi ascunsă oricât ai calibra subiectele, și anume diferența dintre mediul rural și mediul urban. Copiii din mediul rural au obținut de 3 ori mai multe medii sub 5 decât cei din urban”.
  • Peste 82% dintre elevii care au susțiunut Evaluarea Națională în 2022 au luat medii peste 5. Ponderea copiilor din mediul rural care au luat medii sub 5 la Evaluarea Națională este de aproape trei ori mai mare decât în cazul elevilor din mediul urban, în timp ce elevii din orașe au luat de zece ori mai multe medii de 10 față de copiii de la sate (sursa și detalii)

Contactat de Edupedu.ro, fostul ministru Mircea Miclea a afirmat că dacă rezultatele obținute la examen de absolvenții claselor a VIII-a reflectă funcționarea reală a sistemului, “atunci sistemul funcționează, conform acestor rezultate, mai bine în acest an decât în toți cei 11 ani din urmă. Or toată lumea știe, inclusiv ministrul a recunoscut că mai ales din cauza pandemiei calitatea predării și învățării în educație s-a deteriorat substanțial în ultimii ani (…). Ca atare, nu putem spune că rezultatele reflectă funcționarea reală, din moment ce cu toții știm că funcționarea reală a sistemului a fost foarte slabă în ultimii ani”.

“Atunci avem a doua alternativă: și anume, să spunem că rezultatele reflectă o funcționare cosmetizată a sistemului; iar această alternativă e mult mai validă. Parțial a fost prezentată probabil indirect și de ministru, care a spus că subiectele au fost bine calibrate, adică au fost făcute în așa fel încât să se obțină rezultate bune fără a reflecta deficitele din ultimii 2 ani din sistemul educațional”, a afirmat Miclea.

În ceea ce privește discrepanța între rezultatele copiilor de la sat și ale celor din oraș, “cauza este determinată de lipsa de oportunități pentru cei din mediul rural, față de cei din urban; oportunități de a avea profesori buni și părinți care să își permită să îi susțină pe copii la meditații. Așadar, cred că diagnosticul sistemului trebuie pus mai degrabă uitându-ne la ce face efectiv sistemul, nu părinții cu resursele lor suplimentare”, a atras atenția fostul ministru Mircea Miclea.

Acesta a declarat că o soluție este ca banii “să fie dirijați în primul rând spre mediul rural, la nivel primar și gimnazial, în diverse forme, nu numai ca logistică (nu doar că punem table interactive), ci poate prin suplimentarea salariilor profesorilor, prin bonusuri pentru profesori, pentru a crea mai multe oportunități în mediul rural”.

Declarațiile integrale acordate de profesorul Mircea Miclea pentru Edupedu.ro, cu privire la rezultatele înregistrate la Evaluarea Națională 2022:

“Trebuie să felicităm elevii care au învățat și profesorii care i-au ajutat să învețe și să obțină rezultatele dorite, iar apoi principala problemă pe care trebuie să ne-o adresăm este: ce reflectă aceste rezultate?

Există 2 alternative: rezultatele reflectă funcționarea reală a sistemului. Dacă este așa, atunci sistemul funcționează, conform acestor rezultate, mai bine în acest an decât în toți cei 11 ani din urmă. Or toată lumea știe, inclusiv ministrul a recunoscut că mai ales din cauza pandemiei calitatea predării și învățării în educație s-a deteriorat substanțial în ultimii ani (detalii) și pentru că adesea au fost închise școli când nu era cazul. Să ne reamintim că deciziile au fost mai degrabă politice în închiderea școlilor, cu hotărâri legate mai mult de ciclurile electorale, decât de realitatea efectivă din școli. Ca atare, nu putem spune că rezultatele reflectă funcționarea reală, din moment ce cu toții știm că funcționarea reală a sistemului a fost foarte slabă în ultimii ani.

Atunci avem a doua alternativă: și anume, să spunem că rezultatele reflectă o funcționare cosmetizată a sistemului; iar această alternativă e mult mai validă. Parțial a fost prezentată probabil indirect și de ministru, care a spus că subiectele au fost bine calibrate, adică au fost făcute în așa fel încât să se obțină rezultate bune fără a reflecta deficitele din ultimii 2 ani din sistemul educațional.

În plus, rezultatele reflectă efortul făcut de părinți de a asigura meditații. Acolo unde părinții au avut resurse să susțină meditațiile, s-au obținut rezultate mai bune, vezi de pildă București, Cluj, județele din vestul țării, Prahova, județele bogate. Acolo însă unde nu au existat resurse sau au existat resurse mai puține pentru meditații, de pildă în Covasna, Harghita, județele din Câmpia Bărăganului, rezultatele au fost mai slabe. Și mai simplu spus: acolo unde sunt bani, sunt meditații, sunt rezultate mai bune. Acolo unde e sărăcie sunt meditații mai puține și rezultate mai slabe. Din păcate, banii fac diferența.

Ce nu au putut cosmetiza rezultatele de la Evaluarea Națională este o diferență mult prea mare, care nu poate fi ascunsă oricât ai calibra subiectele, și anume diferența dintre mediul rural și mediul urban. Copiii din mediul rural au obținut de 3 ori mai multe medii sub 5 decât cei din urban. Din nou, cauza este determinată de lipsa de oportunități pentru cei din mediul rural, față de cei din urban; oportunități de a avea profesori buni și părinți care să își permită să îi susțină pe copii la meditații.

Așadar, cred că diagnosticul sistemului trebuie pus mai degrabă uitându-ne la ce face efectiv sistemul, nu părinții cu resursele lor suplimentare; adică să ne uităm la rezultatele din mediul rural. Acolo s-a văzut impactul statului, impactul complet al sistemului de stat. Deci dacă ne uităm la ce face statul pentru educație, scoțând din ecuație părinții cu resursele lor, trebuie să ne uităm la rezultatele din rural. Acolo este exclusiv impactul statului.

Poate banii din PNRR – care deocamdată nu au fost accesați, deci esențialmente nu există în sistem efectiv – să fie dirijați în primul rând spre mediul rural, la nivel primar și gimnazial, în diverse forme, nu numai ca logistică (nu doar că punem table interactive), ci poate prin suplimentarea salariilor profesorilor, prin bonusuri pentru profesori, pentru a crea mai multe oportunități în mediul rural. Ce este clar este că dacă statul nu face nimic, din păcate în mediul rural nu există resurse din familii ca să facă restul. Acolo trebuie dirijat efortul masiv.

Funcția esențială a sistemului de educație este de a egaliza șansele celor care sunt educați, adică ale copiilor, oferindu-le oportunități de învățare similare. Din păcate, sistemul de educație din România nu funcționează ca un egalizator de șanse, ci dimpotrivă, ca un diferențiator de șanse. Șansele copiilor din mediul rural sunt reduse de sistem, în loc să fie apropiate de cele ale copiilor din mediul urban. Deci statul nu funcționează, prin sistemul de educație, ca un egalizator de șanse, ci ca un factor de inegalitate. Practic, sporește inegalitatea de șanse.

Conform Constituției, tu ca stat trebuie să oferi egalitate de șanse cetățenilor. Funcția este ca statul să aibă grijă de toți, prin crearea de egalitate de oportunități. Asta este funcția esențială pe care statul și-o asumă prin Constituție, pe care însă nu o realizează prin sistemul de educație”.

Citește și:
ANALIZĂ Procentul mediilor peste 5 la Evaluarea Națională 2022 a ajuns pentru prima dată peste nivelul dinaintea introducerii camerelor de luat vederi în sălile de examen / Cîmpeanu: Subiectele au fost extrem de bine formulate
Explicațiile ministrului Cîmpeanu pentru rezultatele mai bune la Evaluarea Națională 2022: Nu au fost întreruperi ale școlii, conținuturile au fost mai restrânse, fără teme predate când școlile au fost închise, ore remediale “mai eficiente”
World Vision România: Aproape unu din trei copii din mediul rural a luat sub 5 la examen, față de unul din 10 în urban / De zece ori mai multe medii de 10 la oraș, comparativ cu elevii de la sate
Județul Cluj are cele mai bune rezultate la Evaluarea Națională 2022 cu 92% medii peste 5 / Capitala e pe locul doi
Harta mediilor de 10 la Evaluarea Națională 2022. De două ori mai multe medii de zece în toată țara / București urcă de pe locul doi în 2021, pe primul loc, având cele mai multe medii de 10 în 2022
BREAKING Rezultate Evaluarea Națională 2022. Cîmpeanu: Peste 82% dintre elevi au luat peste 5 / La matematică avem 10 % peste media de anul trecut în cazul celor care au luat peste nota cinci


  1. Rural vs urban 1. Mentalitatea părinților 2. Cadre didactice care au același salariu deși rezultatele elevilor sunt mult mai slăbuțe 3. Lipsa susținerii familiei.

  2. Din majoritatea comentariilor,concluzia este clară profesorii se apără intre ei și singurii vinovați de rezultatele proaste sunt elevii.

    1. Ana,in ce calitate trageti astfel de concluzii (profesorii “se apără intre ei”, iar “elevii sunt vinovati”)?
      Probabil in calitate de părinte – Gica contra.
      Profesorii muncesc la clasa cu buna credinta si e normal sa nu cedeze insinuarilor lipsite de bun simt, indiferent din partea cui vin acestea.
      Cat despre elevi, este abuziv sa ii invinuiti, pe toti, adica inclusiv pe cei care chiar vin la scoala ca sa invete.
      Invinuiti-i cu familii cu tot pe cei care nu au ca prima preocupare invatatura.

      1. @ Alina Constantin, am exemplu de profesor care muncește la clasă dar ce te faci cu acest profesor care a fost supravegetor singur la EN matematică anul trecut și i-a deranjat pe copii în timpul examenului? A vorbit singur, i-a întrebat pe copii de unde și-au cumpărat hainele, a cotrobăit prin dulapuri.
        Când un copil “și-a permis” să îl roage să facă liniște în loc să se conformeze i-a atras atenția că nu are voie să vorbească și că oricum este copil de 10 și ce își face atâtea probleme. Rezultatul a fost că acel copil nu a mai putut să scrie nimic în ultimele 40 de minute și nu a reușit să obțină nota maximă așa cum ar fi meritat (a avut premii la olimpiadă județeană).

        1. Nu are voie sa fie supraveghetor singur. E contrar regulamentului de examen.
          Elevul putea solicita respectuos sa vina în sala președintele de comisie.

          1. @ Alexandru, înțeleg că tot copilul e de vină. Chiar credeți că un copil de 15 ani aflat în fața primului examen putea să aibă curajul necesar să facă ceea ce spuneți dvs.? A încercat să rezolve așa cum s-a priceput.

      2. Ce se mai vede ca sunteti cadru didactic.
        Sa ii invinuim cu familii cu tot pe cei care nu au ca prima preocupare invatatura!
        Asa nu?
        Dar pe cei fara familie?
        Pe orfani?
        Pe cei din familii dezorganizate?
        Pe cei cu parintii plecati la munca in strainatate?
        Pe cei ai caror parinti muncesc 10-12 ore pe zi?
        Pe cei cu parintii de la tara, semi analfabeti care se uita ca curca-n lemne la caietele copilului?
        Daca sunteti cadru didactic sper sa aveti peste 60 de ani si sa va pensionati repede!

        1. Normal este să nu îi învinuim pe cei din asemenea familii, dar nici să nu considerăm că profesorii sunt unicii responsabili.
          Cum ar putea să aibă vreodată, în lumea asta, un copil de la casa de copii, sau cu părinții plecați în lumea largă, aceleași șanse cu un copil ai cărui părinți sunt educați, grijulii? Părinții ar trebui să îi asigure copilului cel puțin stabilitatea emoțională, să îl însoțească în viață. Profesorii nu îi pot înlocui pe părinți în privința asta, nicăieri în lume. În asemenea cazuri ar trebui să intervină statul, Protecția copilului. Dar nu intervine.

        2. Ștefan, asa cum presupui tu ca eu as fi cadru didactic, asa presupun si eu ca esti un parinte care nu se preocupa de educatia propriilor copii. Nu trebuie sa fii ca parinte tobă de carte ca sa verifici temele copilului. Este suficient sa discuti cu copilul încă de cand intra la scoala si sa ii explici cat de important este ca el sa fie atent la orele de curs si sa invete, sa isi faca temele. Si sa fii mereu atent acasa daca nu cumva copiluil sta ore intregi pe jocuri la computer sau pe telefon, sau pe retele de socializare. Nu faci copil si apoi il abandonezi… 70% din parintii copiilor sunt divorțați. Asta nu inseamna ca parintii nu mai sunt responsabili de educatis si liniștea interioara a copilului lor.
          Cat despre parintii plecați peste hotare si care si-au plasat copilul la rudele din tara sau despre parintii care au infiat serviciul si au uitat de copil… Se poate ocupa Protectia Copilului de astfel de cazuri. Nu este scoala mai reponsabila de copii decat parintii acestora.

  3. Cu toată stima, ce înseamnă să faci o ora de matematica atractiva?! Intr un final tot exercițiul îl face pe maestru iar exercițiul presupune efort și sacrificiu… Aceștia sunt termenii pe care trebuie sa i folosim mai des dacă vrem sa vorbim și despre performanta. Nu atracție si metode prin joc. Problema începe de la faptul ca incepem sa ne mințim pe noi de dragul de a repeta sloganuri “cool”..
    Toate cele bune!

  4. Dar mare lucru s-a schimbat din anii 70 încoace, când aveai la română calupul de comentarii dat de meditator, pe care trebuia să-l înveți de parcă te pregăteai pentru actorie. Când un părinte emigrat cu copilul în Finlanda a arătat profesorului caietul de comentarii, acesta s-a luat cu mâinile de cap: “La noi astea se fac la facultate!” Ei, dar ce știu ei! Noi știm mai bine, că noi suntem buricul târgului!

  5. Toată lumea a fost de acord să se țină cont de perioada de pandemie și să se “calibreze” subiectele. Știam cu toții că asta înseamnă să fie mai puțin dificile. Acum strigăm că au fost prea simple. Câtă ipocrizie!
    Diferențe între urban și rural sunt dintotdeauna, erau și când a fost domnul Miclea ministru. Ca ministru nu a fost capabil să remedieze problema, dar e foarte priceput la a face observații.
    Anul acesta sunt rezultate mai bune decât în ultimii 11 ani. Am putea, pe lângă critici, să îi lăudăm puțin pe copii, nu? Cred că se simt minunat când adulții responsabili cu organizarea acestei evaluări le transmit că, de fapt, rezultatele lor sunt bune nu pentru că ar fi ei deștepți, ci pentru că au fost prea ușoare subiectele. Ce ar trebui să înțeleagă copiii? Că adulții stabilesc ierarhiile, independent de valoarea reală a copiilor. Că trăiesc într-o societate ipocrită, în care reușită lor este determinată de toanele celor aflați la cârmă.

  6. Cata verme cadrele didactice din medul rural sunt suplinitor necalificat, angajati doar pentru a tine elevii din acest mediu supravegheati, nu vom diminua aceste diferente dinre urban i rural. Cata vreme elevii din rural sunt obligati sa parcurga kilometri pentru a ajunge la scoala, indiferent de vreme si acolo vor da de niste ,,mutre,, triste ale cadrelor didactice plictisite, bucuroae doar pentru ca au un salariu pentru o perioada limitata, gandindu-se la ce vor face anul viitor, rezultatele nu se vor imbunatati. Iar in mediul urban, daca nu se va face o selectie reala a cadrelor didactice, indiferent de nivelul educational, daca nu se vor utiliza metode moderne de predare care sa faca orele mai atractive pentru elevi, nici aici nu se vor imbunatati rezultatele.

    1. Există microbuze școlare. Există profesori calificați în mediul rural care vor să facă pregătire cu elevii pentru evaluarea națională.
      Ergo, argumentele dvs. sunt false. Și dacă elevul nu este interesat de materie, ca profesor nu prea ai ce face.

      1. Just. Altele sunt motivele esecului scolar la elevul din rural si nu au nicio legatura cu disponibilitatea sau pregatirea cadrului didactic. Elevii au microbuze scolare, li se acorda N facilitati ca elevi de rural doar sa vina uneori la scoala, elevii beneficiaza de meditatie gratuita in cadrul scolii la discipline de examen, dar nici nu se prezinta. Elevii din rural sunt angrenati in munci agricole gospodaresti sau platite sezonier si lipsesc de la scoala mult, pierzand materie. Elevii din rural sunt copiii fostilor elevi din rural, uneori asistati social, neimplicati in nicio activitate remunerata, care nu dau doi bani pe scoala si educatie. Elevii din rural nu beneficiaza de sprijin si consiliere din partea parintilor, acestia fiind incapabili de acest lucru, fiind de cele mai multe ori analfabeti sau analfabeti functionali care nu cred in rolul educatiei. Elevul din rural a vazut toata viata ca tata face bani din ciobanie si intentioneaza sa-i preia indeletncirea si toti stim ca la oi nu ai nevoie de Eminescu. Asta e realitatea, nu cea expusa artificial pe aici de unii. Concluzia? Elevii din rural beneficiaza uneori chiar de mai mult ajutor, dar nu vor sa invete. Ganditi-va ca un elev din Bucuresti se epuizeaza poate deja psihic prin sapte metrouri, tramvaie, autobuze, pe cand, cel din rural , fie sta aproape de scoala, fie este adus de acasa cu un microbuz scolar, neavand grija asta in plus. Si inca ceva, ca sa va dau dreptate: marea majoritate a scolilor din rural au cadre calificate. Daca exista, razlet, cadre necalificate pe disciplina, e pentru completare legala de norma titular sau oameni care au trecut totusi un examen in toamna. Un cadru necalificat participa intai la un examen in care materia este aceeasi si el demonstreaza ca, in ciuda lipsei studiilor corespunzatoare, are totusi cunostintele necesare pentru predare de minim 5. (Prin studiu individual sau prin ce vrea el, ideea e ca le are, nu ia ministerul niste oameni de pe strada si ii trimite sa educe elevi de rural).Dupa care, in scoala, acestia evolueaza si sunt supusi acelorasi cerinte si evaluari ca si cei calificati: teste psihologice anuale, perfectionari, evaluari etc .

  7. Profesorii universitari lucreaza cu studenții, care si-a ales fiecare domeniul de studiu si evident, sunt interesați.
    Domnul Miclea, cu dispretul lui binecunoscut in raport cu profesorii din gimnaziu si din licee, nu stie ca nu toți copiii vin la scoala cu intenția de a învăța carte. Unii(si nu putini) vin la scoasla pentru partea de socializare, stand in timpul orelor de curs cu telefoanele pe sub banca, pe jocuri si pe retele de socializare. Ghinionul profesorilor este ca Ministerul Educatiei este de decenii condus numai de ministri din universitar, care sunt “atotcunoscatori” a ceea ce se intampla in preuniversitar. Si anume, profesorii sunt incapabili sau lenesi, parintii baga carte in copii prin meditatii si tot asa. In realitate, elevii care nu imvata la scoala, nici la meditații nu sint atenți si tot de note mici sunt.
    Cei care invata la scoala, sunt atenți si la meditații,vin si la orele suplimentare neplatite nici macar de școală(șmecherește au fost introduse, ca si corectarea duminica la olimpiade, in fișa postului).
    Asa ca puneti un ministru profesor din preuniversitar, ca acela nu va bate câmpii.

    1. Dacă rezultatele erau slabe era evident și de necontestat vina profesorului de la clasă. Dacă au fost mai bune , se datorează părinților grijulii. A naibii treabă este asta!

      1. Mihaela, prostimea spune ca de greseste un elev la matematica, e vina profesorului de la clasa, iar daca elevul face corect la matematica, e meritul meditatorului PLĂTIT DE PARINTI,deci e meritul parintilor.
        Prostimea ca prostimea, dar ca un ministru sau un fost ministru al Educatiei sa spuna asa ceva, este grețos.

  8. Distributia notelor va arata ca Gauss n-a avut dreptate: curba lui Gauss este un miraj, in universul notelor la examenele nationale.
    Sau, poate, curba lui Gauss exista, dar varful a fost mutat cat mai mult spre nota maxima, ceea ce arata ca dificultatea a fost substantial diminuata, pentru a da frumos pe hartie. Realitatea (numita analfabetism functional) este, insa, de acord cu Gauss.

  9. Sistemul e putred din temelii. În primul rând că evaluarea națională nu e… examen!!! E o evaluare!!! Există și în Finlanda, dar nu e un capăt de țară. Te poate repartiza oriunde, pentru că toate unitățile de învățământ din Finlanda au același nivel calitativ. Ceea ce nu se întâmplă în România, unde evaluarea se transformă în examen neoficial de admitere.
    În plus mai e și modul greșit în care e percepută evaluarea. Evaluarea testează O MEDIE. Capcanele – de care vorba dl. ministru – nu au ce căuta aici, și nici elitismele. Sistemul românesc este însă axat pe VÂRFURI, nu pe MEDIE. În timp ce finlandezii sunt preocupați de o societate armonioasă, în care să ai și cercetători, dar și instalatori, sistemul românesc e preocupat de elevi “buni”, care oricum pleacă din țară când se văd cu parchetul umflat de apă, pentru că – ce să vezi! – dacă nu ai instalatori buni n-o să ai nici cercetători. Finlandezii știu secretul, știu că o societate nu se poate construi doar cu elite, că nu mai ai cine să-ți repare chiuveta. La noi e goana după olimpici, după vârfuri, după nume. Pe noi nu ne preocupă societatea în ansamblul ei, ci individul, care oricum pleacă în țări cu un învățământ coerent și cu societăți funcționale.

    1. Pai in Romania, viitorul instalator sta pe telefon pe sub banca in timpul orelor fe curs,ca nu il interesează sa invete.
      Ce sa faca profesorii, sa ii neglijeze pe elevii care vin la scoala sa invete si sa puna fundițe si desene drăguțe pe tabla ca să ii atraga pe lenesi, pe răsfățați si pe chiulangii?
      Lasati Finlanda, ca acolo educatia primita în familie o include si inocularea convingerii copilului ca la scoala mergi sa înveți, ca acolo e datoria ta de elev, acolo este “serviciul” tau.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

You May Also Like
locuri în cămine - Studenția online

Cele mai bune universități din România, în 2020: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Politehnica București sunt top 3 în clasamentul universităților anunțat de Ad Astra

Cele mai bune universități din România anului 2020 sunt Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea Politehnica din București. Clasamentul Universităților din România 2020 publicat în această dimineață…
Vezi articolul