Nici președintele Nicușor Dan, nici premierul Ilie Bolojan n-au transmis niciun mesaj de Ziua Internațională a Profesorului, deși recent au marcat astfel de momente simbolice

Președintele României, Nicușor Dan, și premierul Ilie Bolojan nu au transmis niciun mesaj public – nici video, nici scris – de Ziua Internațională a Profesorului, duminică, 5 octombrie 2025. De altfel, amândoi au marcat, prin mesaje oficiale, Ziua Învățătorului, pe 5 iunie, când Dan era recent ales președinte, iar Bolojan – fost președinte interimar, președinte al Senatului, în discuții pentru a prelua funcția de prim-ministru.

Lipsa acestor mesaje din 5 octombrie contrastează puternic cu tonul solemn și empatic al mesajelor din vară. Atunci, atât președintele, cât și actualul premier vorbeau despre respectul datorat profesorilo și despre rolul esențial al educației în formarea societății. Patru luni mai târziu, niciunul dintre ei nu a revenit public asupra aceleiași teme, deși școala traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimii ani, marcată de tăieri bugetare, comasări și proteste masive ale profesorilor.

Absența oricărui gest simbolic de Ziua Internațională a Profesorului semnalează o posibilă schimbare de ton la vârful statului: discursul despre respectul față de profesori a fost înlocuit de tăcere, într-un moment în care sistemul de învățământ este direct afectat de deciziile guvernului numit chiar de președinte.

Pe 5 iunie, Nicușor Dan transmitea:

• „Educația pune bazele societății de mâine. Iar în acest proces, cadrul didactic are un rol complex, care înseamnă nu doar competență, ci și echilibru, răbdare și viziune. Pentru ca această misiune să poată fi îndeplinită cu succes, statul are obligația de a asigura toate condițiile necesare: resurse adecvate, stabilitate și predictibilitate. Nu putem cere performanță fără a oferi respectul cuvenit și susținerea concretă pe care această nobilă vocație le merită.”

În aceeași zi, Ilie Bolojan, pe atunci președinte al Senatului, scria:

• „Astăzi, cu ocazia Zilei Învățătorului, le mulțumim celor care, prin dedicare și responsabilitate, formează primele generații de elevi. A fi învățător înseamnă a construi, pas cu pas, baza pe care se sprijină întreaga educație. Avem nevoie de dascăli bine pregătiți, pentru a putea crește generații solide, echilibrate și libere în gândire. Respect tuturor învățătorilor care își fac meseria cu responsabilitate și consecvență.”

Niciun semnal public de Ziua Internațională a Profesorului 2025, în plină criză a școlii

La patru luni distanță, cei doi nu au mai avut nicio reacție publică de Ziua Internațională a Profesorului, într-un moment de tensiune maximă în sistemul de învățământ. Atât școala, cât și universitățile au început anul 2025-2026 pe fondul protestelor profesorilor și sindicatelor, declanșate de măsurile adoptate de guvernul Bolojan.

Nemulțumirile s-au acutizat odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 141/2025, care aduce modificări majore în organizarea școlilor sub Guvernul Bolojan, girat de președintele Nicușor Dan: creșterea normei didactice cu 2-4 ore, comasarea a sute de unități de învățământ, majorarea numărului de elevi la clasă și reducerea sumei la plata cu ora (PCO). Măsurile au fost catalogate de sindicate drept „abuzive” și „dăunătoare calității educației”.

Protestele au culminat în prima zi de școală, 8 septembrie, când aproximativ 20.000 de cadre didactice au manifestat în București, cerând demisia ministrului Educației și abrogarea noilor măsuri. Sindicaliștii au avertizat că „greva generală nu este exclusă”. În replică, ministrul Daniel David a calificat cererile drept „puțin neinspirate” și a afirmat că școala „se desfășoară normal” începând cu 9 septembrie.

14.000 de posturi de profesori eliminate în plină criză educațională

Pe 4 octombrie, cu o zi înainte de Ziua Internațională a Profesorului, Edupedu.ro a relatat, într-o analiză semnată de Mihai Peticilă, că peste 14.000 de posturi de profesori vor fi desființate potrivit unui proiect de hotărâre al Guvernului Bolojan, publicat de Ministerul Educației pe 2 octombrie.

Documentul reduce numărul total de posturi din învățământul preuniversitar de stat de la 307.900 la 293.852 – toate fiind posturi din școli, nu din universități sau inspectorate.

Ministerul Educației nu a publicat însă detalii privind distribuția acestor posturi, nici dacă sunt ocupate sau vacante. În discursul public, premierul Ilie Bolojan și ministrul Daniel David au justificat tăierile prin eliminarea posturilor „ale suplinitorilor”, sugerând că aceștia ar fi mai puțin calificați – deși, în realitate, suplinitorii sunt în marea lor majoritate profesori calificați, diferența fiind doar contractuală: pe perioadă determinată, nu nedeterminată.

• Școala a fost prima și singura țintă a Guvernului Bolojan doborâtă imediat după ce a fost anunțată în lupta cu deficitul bugetar. Restul sistemului public încă așteaptă „acordul politic”. Pe larg – aici

Președintele nu are consilier pentru educație

În timp ce profesorii protestează, Nicușor Dan a anunțat chiar luni, 6 octombrie, componența noii echipe prezidențiale. Din lista celor 17 consilieri prezidențiali și de stat, lipsește domeniul educației și al cercetării – o absență remarcată în contextul în care președintele este el însuși matematician și cercetător.

Educația a fost una dintre temele centrale din campania sa electorală, când afirma că „analfabetismul funcțional este o problemă de securitate națională”. Totuși, la aproape cinci luni de la preluarea mandatului, șeful statului nu are nici consilier pe educație, nici problema educației introdusă în CSAT.

Într-un interviu acordat Euronews România pe 30 septembrie, Nicușor Dan a menționat educația abia printre ultimele obiective de final de mandat:

• „Pentru tot mandatul, imediat ce stabilizăm lucrurile astea, putem să ne uităm și la alte lucruri, care sunt de asemenea foarte importante și foarte complicate: cum să facem un învățământ eficient pe toate nivelurile, cum să facem un sistem de sănătate care să fie eficient.”

Fără prezențe la deschideri de an școlar sau universitar

Atât președintele, cât și premierul au lipsit complet de la festivitățile de deschidere a anului școlar și universitar. Nicușor Dan și-a dus fiica la școală, potrivit imaginilor transmise de televiziuni luni, 8 septembrie, dar nu a participat la nicio ceremonie publică.

Un contrast cu promisiunile din campanie

Deși în campanie vorbea despre „un stat care trebuie să respecte educația”, primul președinte olimpic internațional și cercetător matematician pare să amâne – cel puțin pentru începutul mandatului – direcția pe care o considera strategică:

• „Sunt de acord cu ministrul Educației că rata de analfabetism funcțional e problemă de securitate națională. Și analfabetism funcțional înseamnă incapacitatea de a te descurca într-o lume complexă, care are componente financiare, care are componente de informație, componente culturale”, declara Nicușor Dan pe 12 mai, între cele două tururi de alegeri.

La cinci luni de la acele declarații, Educația rămâne fără mesaj, fără consilier și fără sprijin public din partea celor care, în iunie, promiteau că respectul pentru profesori este „fundamentul unei societăți sănătoase”.

Daniel David, mesaj politic de 5 octombrie 2025

Discursul festiv a fost transformat într-o pledoarie politică pentru propriile măsuri fiscal-bugetare de către ministrul Educației, Daniel David, în mesajul transmis de Ziua Internațională a Profesorului, pe 5 octombrie. Pe un ton grav, ministrul a descris anul 2025 drept „cel mai periculos an pentru țară după Revoluția din 1989”, invocând războiul de la graniță, crizele economice și „atacurile hibride asupra țării”, pentru a justifica schimbările impuse sistemului de educație.

• „Am acceptat implementarea măsurilor fiscal-bugetare în educație-cercetare, nedorite, dar necesare pentru a ne salva salariile și bursele”, afirmă Daniel David, care mai scrie că acestea au fost luate „doar în limitele principiului raționalității și ale principiului decenței.”

Formularea, aparent academică – „doar în limitele principiului raționalității și ale principiului decenței” – ascunde, de fapt, două justificări pentru austeritatea aplicată educației. „Principiul raționalității” este expresia prin care ministrul prezintă frecvent tăierile și comasările de școli drept măsuri „științific fundamentate” și compatibile cu practici europene, chiar dacă nu există analize de impact independente care să le susțină. Reamintim că analiza Institutului de Științe ale Educației privind aceste măsuri a fost cenzurată, iar ministrul a oferit doar un document cu răspunsuri politice la o solicitare de presă. În paralel, „principiul decenței” redefinește limita morală a finanțării drept un simplu prag fiscal – adică atât cât își permite țara acum, nu cât ar fi echitabil pentru profesori și elevi.

În realitate, cele două „principii” funcționează ca un cadru retoric menit să transforme austeritatea în raționalitate și resemnarea în virtute.

Foto: © LCVA | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.