Nobelul pentru Fizică, un pariu câștigat de laserul de la Măgurele. “Noi suntem cei care am demonstrat în lume că ideea lui Mourou merge” – Nicolae Zamfir

4.069 de vizualizări
Nobelul pentru Fizică
Nobelul pentru Fizică
Nobelul pentru Fizică – “Laserul de la Măgurele este exact aplicația pură a teoriei lui Mourou, pe care am ales-o în 2010-2011 ca soluție pentru cercetările” din România, a declarat pentru EduPedu.ro directorul celui mai mare proiect de cercetare a laserilor din lume, Nicolae Zamfir. Amintim că francezul Gérard Mourou, părintele științific al laserului de la Măgurele, a luat astăzi premiul Nobel pentru Fizică 2018. Contactat de EduPedu.ro, directorul laserului de la Măgurele a declarat: “Noi suntem cei care am demonstrat în lume că ideea lui Mourou merge la 1 PW”.

Francezul Gérard Mourou, părintele științific al laserului de la Măgurele, a luat premiul Nobel pentru Fizică 2018, alături de americanul Arthur Ashkin şi canadianca Donna Strickland, pentru “invenții inovatoare în domeniul fizicii laser”. Detalii aici

Nobelul pentru Fizică

Nicolae Zamfir, directorul proiectului Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele, a explicat pentru EduPedu.ro care a fost importanța centrului pe care îl conduce în Nobelul de astăzi:

Împreună cu Gérard Mourou, în urma unor discuții de acum 10 ani, am stabilit că în România să se construiască un centru în care să se unească cele două comunități: fizica laserilor cu fizica nucleară. Misiunea ELI-NP este să folosim mijloacele și tehnologiile fizicii nucleare în caracterizarea interacției laserului de mare putere cu materia. S-a construit pe această idee un întreg caz științific al centrului, care apoi a constituit argumentația prezentată la Comisia Europeană, pentru aprobarea centrului. Ideea de centru ELI-NP a venit în urma discuțiilor prijeluite de vizita lui Gerard Mourou la Măgurele. Deci este de fapt un fel de naș al proiectului.

Centrul de la Măgurele este exact aplicația descoperirii din 1985 a lui Gérard Mourou și a Donnei Strickland, numită Chirped Pulse Amplification (CPA). Pe scurt, teoria lui Gérard Mourou spune că, pentru a crește puterea laserului, te izbești de dificultăți tehnice pentru că prea multă lumină concentrată topește tot. Ideea lor a fost că întâi se lungește pulsul, se amplifică acel puls, se trece prin tot sistemul optic fără să-l distrugă și la sfârșit se compresează, se trece de la nanosecunde la femtosecunde. Deci se compresează numai la sfârșit, după ce trece prin tot sistemul și se folosește întreaga putere numai la final, când interacționează cu materia. 

Al doilea lucru făcut împreună cu Mourou: am construit cazul științific. Adică am stabilit ce experimente se pot face, atât cercetare fundamentală, cât și aplicativă. Prin aceasta, am demonstrat utilitatea acestei metode în fața Comisiei Europene.

În acest moment, la Măgurele se urcă puterea încet-încet, pentru a ajunge la 10 PW în primăvară. Puterea declarată din mai, 3 Peta Wati (PW), a fost organizata cu teste, cu comisie, cu validarea rezultatelor. Acum se urcă încet pe componente, nu sunt măsurători. În mai s-a demonstrat că laserul merge. Noi suntem cei care am demonstrat în lume că ideea lui Mourou merge la 1 PW. 

În domeniul laserilor, este cel mai mare proiect din lume.

Laserul de la Măgurele este exact aplicația pură a acestei idei a lui Mourou; teoria lui Mourou am ales-o în 2010-2011 ca fiind soluția pentru centrul de la Măgurele.

Informații de background

Amintim că Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP) este cel mai mare proiect de cercetare din lume pe laseri și face parte dintr-un proiect pan-european. Costul total al proiectului laserului de la Măgurele se ridică la 356,2 milioane de euro. 

Foștii miniștri Daniel Funeriu și Dragoș Ciuparu au avut o importanță majoră în luarea deciziei ca România să fie parte a acestui proiect, iar primele idei și contacte au fost făcute de Cristian Adomniței și Anton Anton. Decizia pentru alocarea fondurilor europene pentru construcția efectivă a laserului de la Măgurele a aparţinut lui Daniel Funeriu și Emil Boc, iar aplicația pentru finanțarea din fonduri UE a laserului a fost făcută în mandatul lui Funeriu.

Comisia Europeană a aprobat finanțarea proiectului ELI de la Măgurele în septembrie 2012, iar Nicolae Zamfir este directorul proiectului încă de la lansarea proiectului. 

Sursa foto: eli-np.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Verificări în desfășurare la Facultatea de Sociologie a Universității din București, după ce mai mulți studenți au primit pe adresa instituțională de e-mail invitații la o conferință AUR

Studenții Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București au fost rugați de conducerea acesteia să transmită, până miercuri, dacă au primit pe adresa instituțională de e-mail invitații…
Vezi articolul

Ministrul Educației anunță un program de 100 de milioane de lei pentru prevenirea abandonului universitar. David: Avem un procent atât de mic de absolvenți de studii superioare, 16% față de 30% media europeană. Nu trebuie să ne mirăm că impactul pseudoștiinței, pseudo-religiei, teoriilor conspirației este atât de puternic

Ministerul Educației pregătește un program pentru prevenirea abandonului universitar, în valoare de 100 de milioane de lei, a anunțat Daniel David. Oficialul a precizat că pregătește un ordin de ministru…
Vezi articolul

Este „inadmisibilă” posibilitatea renunțării la titlul de doctor, anunță peste 60 de profesori emeriți, profesori universitari și cercetători: Efectul poate fi devastator, reprezentând soluția „ideală pentru orice doctorand sau doctorandă care optează pentru un comportament fraudulos”

Peste 60 de cercetători, profesori universitari și profesori emeriți au luat poziție cu privire la „aspectele de etică și integritate abordate în proiectele Legilor învățământului supuse dezbaterii publice”. Aceștia au…
Vezi articolul

FOTO & HARTĂ Patru specii de păsări, observate pentru prima dată în București, anunță Societatea Ornitologică: crestețul pestriț, ciocîntors, lopătarul și sfrânciocul cu cap roșu

Anul acesta, lista speciilor de păsări observate în București s-a îmbogățit cu patru specii noi, cresteț pestriț (Porzana porzana), ciocîntors (Recurvirostra avosetta), lopătar (Platalea leucorodia) și sfrâncioc cu cap roșu…
Vezi articolul