Noul președinte al ARACIP este vechiul președinte al ARACIP Mariana Dogaru / Consiliul nou al agenției care acreditează și autorizează școlile și grădinițele a fost numit în liniște, fără vreo evaluare de mandat sau vreun anunț public, pentru următorii 4 ani

Ministrul Educației Mihai Dimian a numit, prin ordin semnat pe 9 martie 2026, noul Consiliu al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, instituția care propune autorizarea, acreditarea și retragerea acreditării pentru școli și grădinițe. Două zile mai târziu, în prima ședință a noului Consiliu, organizată pe 11 martie 2026, Mariana Dogaru a fost aleasă din nou președinte al Consiliului ARACIP pentru un mandat de patru ani, 2026–2030. Procesul-verbal al ședinței arată că vechiul mandat al Consiliului, numit în 2022, a fost declarat încheiat, că noul Consiliu a fost constituit în baza ordinului ministerial și că Dogaru a fost votată cu 13 voturi pentru și o abținere, în prezența a 14 din cei 15 membri ai noului Consiliu. 

Hotărârea Consiliului ARACIP din 11 martie confirmă atât constituirea noului Consiliu, cât și numirea Marianei Dogaru în funcția de președinte. Documentul o indică explicit pe Dogaru drept reprezentant al Ministerului Educației și Cercetării și, totodată, președinte al Consiliului ARACIP. În aceeași hotărâre apare întreaga componență a noului Consiliu, inclusiv cei șase experți din Direcția generală pentru asigurarea calității din interiorul ARACIP, reprezentanții ministerului, cei ai altor instituții și reprezentantul Asociației Școlilor Particulare.   

Ordinul de ministru nr. 3387 din 9 martie 2026, transmis ulterior de Ministerul Educației, arată că noul Consiliu este format din 15 membri permanenți cu drept de vot și 4 membri observatori fără drept de vot. Ce sare imediat în ochi este structura voturilor: 6 membri sunt „experți în cadrul Direcției generale pentru asigurarea calității”, adică vin din aparatul ARACIP, iar alți 5 sunt reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării. Cu alte cuvinte, 11 din cele 15 voturi aparțin unui bloc format din oameni din interiorul agenției sau din ministerul care o coordonează. Din Consiliu mai fac parte câte un reprezentant al MAI, MApN, ARACIS și Asociației Școlilor Particulare. 

Noul Consiliu ARACIP, numit prin ordinul ministrului educației din 9 martie 2026, este format din 15 membri cu drept de vot:

Din cadrul Direcției generale pentru asigurarea calității din ARACIP (6 membri):

• Cobzariu Simona Mihaela – rămasă din vechiul consiliu
• Forăscu Adriana Constanța (nouă)
• Nicoară Alexandru (nou)
• Vasile Alina Aurelia (nouă)
• Avram Denisa Georgiana (nouă)
• Dudu Andrei (nou)

Reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării (5 membri):

• Gabriela Marilena Letcai (CNRED – rămasă din vechiul consiliu)
• Mariana Dogaru (fosta președintă ARACIP și actuala președintă ARACIP)
• Georgescu Daniel (nou)
• Drăguț Cosmin Marius (nou)
• Nagy Enikő

Reprezentanți ai altor instituții:

• Irina Delia Moldovan – Ministerul Afacerilor Interne (nouă)
• Bădicu Paul – Ministerul Apărării Naționale

Reprezentant al învățământului privat:

• Christian Eneil Comșa – Asociația Școlilor Particulare

Reprezentant ARACIS:

• Marilena Dobre – Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (nouă)

Consiliul are și 4 membri observatori, fără drept de vot:

• Constantin Muntean – Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” (nou)
• Ion Zoican – Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (nou)
• Mihnea-Adrian Haiduc – Consiliul Național al Elevilor (nou)
• Ioan Călărași – Federația Națională a Părinților EDUPART (nou)

Regulamentul de organizare al ARACIP, aprobat prin HG 155/2022, spune că instituția se află în coordonarea Ministerului Educației și că acest Consiliu este organul colectiv de conducere al ARACIP. Același regulament fixează și componența Consiliului: 6 experți din Direcția generală pentru asigurarea calității, 5 reprezentanți ai Ministerului Educației, 2 reprezentanți ai altor autorități cu responsabilități în educație, 1 reprezentant al Asociației Școlilor Particulare și 1 reprezentant ARACIS. Regulamentul mai spune că membrii sunt nominalizați de entitățile pe care le reprezintă, la solicitarea ministrului educației, iar dacă există mai mult de un candidat pentru aceeași poziție, selecția o face ministrul „pe baza profilului profesional”. În plus, președintele este ales prin votul a două treimi din numărul total al membrilor cu drept de vot și trebuie să aibă experiență didactică de minimum 10 ani. 

Edupedu.ro a solicitat Ministerului Educației și Cercetării să spună care au fost procedurile și criteriile care au stat la baza selecției celor șase membri ai Consiliului proveniți din Direcția generală pentru asigurarea calității. Ministerul Educației a răspuns că „la baza selecției celor 6 membri ai Consiliului ARACIP a stat principiul continuității”, invocând art. 7 alin. 3 din HG 155/2022, care prevede că membrii permanenți sunt numiți pentru un mandat de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii pentru încă patru ani. Răspunsul ministerului nu precizează însă cine a propus concret reînnoirea acestor mandate, dacă a existat o evaluare profesională, dacă au existat mai multe opțiuni pentru aceste locuri și de ce au fost aleși exact acești șase experți. Or, regulamentul vorbește expres despre nominalizare și, dacă este cazul, despre selecție pe baza profilului profesional. Invocarea „continuității” explică doar că reînnoirea este posibilă în lege, nu și cum s-a făcut efectiv selecția.

Însă doar Cobzariu Simona Mihaela a rămas dintre vechii membri, iar faptul că ministerul nu a explicat cum au fost selectați sau reînnoiți, dincolo de formula generală a „continuității” care nu se potrivește din moment ce 5 din 6 membri au fost schimbați.

Acești șase membri cântăresc 40% din totalul voturilor din Consiliu. În combinație cu cei cinci reprezentanți ai ministerului, rezultă o majoritate de 11 din 15, adică 73% din voturi, suficientă pentru a controla în practică deciziile importante.

Referitor la cine a propus fiecare membru al noului Consiliu, Ministerul a transmis la solicitarea Edupedu.ro doar o listă generală de instituții: Ministerul Educației și Cercetării, ARACIP, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Asociația Școlilor Particulare, ARACIS, federațiile sindicale, Consiliul Național al Elevilor și Federația EDUPART.

Ministerul a mai transmis că evaluează activitatea președintelui Consiliului ARACIP conform HG 155/2022 și că, până în prezent, activitatea președintelui Consiliului ARACIP „a fost apreciată cu calificativul «Foarte bine»”. Însă nu a pus la dispoziție documentele care au stat la baza acestui calificativ și nici nu a explicat în ce constă evaluarea. Asta este relevant și pentru că regulamentul prevede că președintele Consiliului își desfășoară activitatea în baza unui contract de management încheiat cu ministrul educației și că prezintă anual ministrului un raport de activitate al ARACIP. Cu toate acestea, când a fost întrebat dacă ministerul a făcut rapoarte de evaluare privind activitatea Consiliului ARACIP în mandatul 2022–2026, răspunsul a fost negativ: „Nu. Rapoartele de activitate le întocmește ARACIP, nu MEC, iar sintagma «rapoarte de evaluare instituțională» nu există în legislație.” Cu alte cuvinte, ministerul care coordonează ARACIP spune că nu realizează evaluări ale activității Consiliului și că singurele rapoarte sunt întocmite chiar de agenție.

ARACIP este o instituție publică de interes național aflată în coordonarea Ministerului Educației. Una foarte importantă în sistemul de Educație pentru că are atribuții care merg direct în centrul sistemului de autorizare și acreditare a școlilor și grădinițelor: propune acordarea sau retragerea autorizației și acreditării, aprobă rapoartele de autorizare și acreditare, aprobă standarde și metodologii, aprobă taxele și chiar numește comisia de cercetare disciplinară. Cu toate acestea, ministerul susține că nu face evaluări ale activității acestui Consiliu, iar controlul pare să se reducă la rapoarte întocmite chiar de ARACIP și la evaluarea președintelui, făcută tot de minister, fără documente publice comunicate până acum. Practic, Consiliul care decide asupra autorizării și acreditării școlilor funcționează cu un control extern foarte slab și cu o autoevaluare internă dominantă, conform răspunsurilor primite. Atenție, în urma autorizării școlile de stat primesc finanțarea per elev, iar școlile private primesc aceeași finanțare per elev în urma acreditării. Deci este o miză mare legată de banii publici aici.

Ministerul a mai afirmat, atât în primul răspuns, cât și într-o completare ulterioară solicitată de redacție, că „nu au existat acțiuni de cercetare disciplinară sau administrativă față de conducerea ARACIP”.

Asta deși în ultimii ani au existat controverse în jurul conducerii agenției, au existat critici publice, sesizări și acuzații venite din interiorul instituției sau din spațiul public, dar ministerul spune oficial că nu a existat nicio procedură de cercetare disciplinară sau administrativă față de conducerea ARACIP.

În același registru, întrebat despre reguli sau proceduri interne privind gestionarea potențialelor conflicte de interese în activitatea Consiliului ARACIP, inclusiv în situațiile în care membrii Consiliului au activități profesionale sau contractuale în domeniul educației sau consultanței pentru unități de învățământ, ministerul a răspuns doar că „la nivelul conducerii ARACIP nu există informații din care să rezulte că membrii Consiliului ARACIP s-ar afla în situații de acest tip”.

Răspunsul nu indică nicio procedură concretă, niciun cod aplicabil și nicio regulă de gestionare a incompatibilităților sau conflictelor de interese, deși regulamentul spune că membrii Consiliului au obligația respectării principiilor de etică și că instituția funcționează independent de ingerințe de orice natură.

Realegerea Marianei Dogaru ca președintă a Consiliului ARACIP este, la rândul său, controversată. Dogaru a mai condus Consiliul ARACIP din 2022 până în 2026, iar perioada mandatului anterior a fost însoțită de controverse și critici publice privind numirile, modul de conducere și influența unor rețele de apropiați în interiorul agenției. Republica Dolj în ARACIP – analiza Edupedu.ro arăta în 2022 modul în care mai multe persoane cu legături personale și profesionale în județul Dolj au ajuns în poziții-cheie în ARACIP, instituția responsabilă de acreditarea și evaluarea școlilor din România, în perioada în care Mariana Dogaru conducea Consiliul agenției.

Textul arată că în conducerea ARACIP au fost numite persoane apropiate președintei, inclusiv foști colegi de liceu sau colaboratori din sistemul educațional din Dolj. Un exemplu central era cel al secretarului general al instituției, fostă colegă de liceu cu Dogaru. Articolul descria existența unei rețele de relații personale și profesionale care a influențat numirile din interiorul agenției.

De asemenea, prezentam atunci traseele profesionale ale mai multor persoane ajunse în funcții importante, cu accent pe legăturile lor comune (liceu, inspectorat școlar, colaborări anterioare), ceea ce ridica întrebări privind criteriile de selecție și eventuale favorizări.

Publicăm ordinul de ministru 3387/2026 cu noua componență ARACIP: