O elevă de liceu de clasa a IX-a a spus într-o dezbatere la Parlament privind sănătatea mintală a tinerilor că nu se simte sprijinită de toți profesorii atunci când e nevoită să lipsească o săptămână de la școală pentru a participa la Olimpiada Națională: „Unii profesori mă susțin, dar alții mi-au spus să mă descurc singură și dacă am întrebări să folosesc inteligența artificială”, a spus eleva.
- Masa rotundă organizată marți, 26 mai, la Parlament, intitulată „Tinerii, educația și sănătatea mintală: o singură prioritate”, elevii au putut aduce în discuție probleme cu care se confruntă, pe marginea unui raport privind starea de bine și sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu din România, publicat de Ministerul Educației în septembrie 2025, care arată că elevii de gimnaziu nu se simt integrați, nu au încredere în ei înșiși sau nu își pot gestiona emoțiile și așteptările legate de performanță
La dezbatere au luat cuvântul mai mulți elevi de vârste diferite care au prezentat problemele cu care se confruntă aceștia legate de sănătatea mintală, frici și emoții la școală.
La masa rotundă au participat secretarul de stat Sorin Ion, reprezentanți ai elevilor, psihologi și organizații neguvernamentale.
O elevă de clasa a IX-a de la un liceu privat a spus că a fost nevoită să lipsească o săptămână de la școală pentru a participa la Olimpiada Națională de Natație. Unii profesori au sprijinit-o dar alții i-au spus că nu este treaba lor să o ajute să recupereze materia pierdut.
„Mi-au spus să mă duc la colegii mei să-mi iau lecțiile, să mă descurc singură dacă am întrebări, să folosesc inteligența artificială”, a spus eleva.
- În cadrul aceleiași dezbateri, o elevă de clasa a V-a s-a adresat ministrului Educației, care era atent mai mult pe telefon. Ea a semnalat că „voi ne interziceți telefoanele, dar nu ne învățați să le folosim corect. Am o profesoară de română care mi-a dat 27 de cărți de citit și nu am înțeles niciuna, nu îmi doresc teme și teste și să mi se spună că sunt zero”.
Redăm discursul elevei de clasa a IX-a
„Sunt elevă în clasa a IX-a. Eu fac sport de performanță. Anul trecut am participat la Festivalul OIimpic al Tineretului European, la notație, la înot. Am impresia că foarte mulți profesori ne susțin.
Toți suntem susținuți în a face sport, doar că există o parte din profesori care nu înțeleg neapărat latura de sport de performanță. Spre exemplu, în aprilie am avut naționalele și o săptămână a trebuit să fiu plecată. Pe mine personal m-au susținut profesorii știind rezultatele mele, doar că o parte din ei au zis că nu este treaba lor să mă ajute să recuperez materia pierdută și să mă duc la colegii mei să-mi iau lecțiile, să mă descurc singură dacă am întrebări, să folosesc inteligența artificială și să mă folosesc de ea pentru a recupera lecțiile pierdute”.
Informații de context
În anul școlar 2025-2026 sunt 3.539 de consilieri în școlile din România, iar unui consilier îi revin, în medie 756 de elevi, în loc de 500 de elevi, cum prevăd Legea învățământului preuniversitar și regulamentul CJRAE/CMBRAE. Datele apar transmise de ministerul Educației la o interpelare parlamentară. Practic, creșterea față de anul trecut este cu doar 44 de consilieri școlari.
Elevii de gimnaziu nu se simt integrați, nu au încredere în ei înșiși sau nu își pot gestiona emoțiile și așteptările legate de performanță, însă doar 17% dintre elevi au apelat la consilierul școlar în ultimul an, deși 91% declară că știu că acesta există în școală, conform unui raport privind starea de bine și sănătatea mintală a elevilor de gimnaziu din România, publicat de Ministerul Educației în septembrie 2025.
La dezbaterea de marți din Parlament, ministrul Educației Mihai Dimian a spus că „dacă doar 17% dintre elevi apelează la un consilier școlar nu înseamnă că nu sunt îndeajuns consilieri școlari, ci că nu reușim să-i convingem pe elevi de această oportunitate pe care o au„.
Ministrul a adăugat faptul că deși sunt mai puțini școlari decât prevede legea Educației, nu există nici interes pentru ocuparea unor posturi. Declarație similară susținută și de fostul ministru al Educației Daniel David.
„Chiar dacă nu sunt poate îndeajuns de multe (n. red locuri), dar iată că și cele care sunt nu sunt ocupate„, a spus ministrul care i-a îndemnat pe tinerii prezenți în sală să se îndrepte către această profesie.
„Voi, ca tineri, simțiți această misiune astfel încât indiferent de locul unde ne aflăm, este un sens al vieții noastre să-i ajutăm pe ceilalți? Poate fi un sens al vieții noastre. Haideți să ne înscriem la aceste posturi de consiliere”, a spus Dimian.
La rândul său secretarul de stat Sorin Ion, prezent și el la dezbatere, a spus că procentul de scăzut de 17% de elevi care apelează la consiliere nu înseamnă neapărat că „e de rău”.
„Cred că avem tendința să supraevaluăm rolul consilierului școlar. El nu face terapie și într-adevăr, ei nu sunt doar psihologi, au inclusiv asistență socială sau sociologie. Am să revin la cifre și pare că dacă doar 17% dintre elevi au apelat la serviciile unui consilier, asta ar fi de rău, din oficiu. N-aș spune asta. Să facem o socoteală cât înseamnă 17% din 800, cât îi revin în mediul unui consilier și vom constata că este în contact direct cu 100 și ceva de situații diferite, complicate și deja poate să însemne foarte mult.
Nu trebuie să ne facem niște indicatori de performanță din procentele de elevi care apelează la serviciile unui consilier”.
Sorin Ion a mai spus că sunt județe unde nu se ocupă deloc și niciodată posturile de consilieri școlari.
„Pe de altă parte, să ocupăm posturile neocupate pare ușor în teorie, dar vă spun din experiența anilor precedenți, chiar anul trecut, începuse anului școlar și aveam județe în care numărul acestora sau posturile puse la dispoziție de Ministerul Educației și Cercetării nu au fost ocupate și nu au fost ocupate niciodată, din simplul motiv că nu există personal calificat. În general, există o legătură între județele care sunt centre universitare și personalul disponibil. Nu vreau să dau exemple de județe, dar cel puțin prin sudul României aveam cele mai grave probleme de genul acesta. Deci, consilierul școlar și serviciile lui pot fi o parte soluție, dar să nu le vedem ca pe soluția, să nu vedem ca pe soluția absolută”.
Citește și:
Ministrul Educației Mihai Dimian: Dacă doar 17% dintre elevi folosesc servicii de consiliere nu înseamnă că nu sunt îndeajuns consilieri școlari, ci că nu reușim să-i convingem pe elevi de această oportunitate pe care o au
1 comment
Așa sunt unele profesoare de română, domnișoară, arogante și lipsite de simțul pedagogic. Ar fi trebuit să vă facă un plan de recuperare, chiar fără ajutorul vreunui consilier școlar. Ce înțeleg ele ce e acela un portofoliu de elev din 8 competențe europene, nu 2 cât vede îngustimea lor! Stați liniștită, o să vă accepte la studii sportive o universitate din US, acolo puteți recupera tot, da și bac, cu bursă integrală. România mai pierde un talent cu ajutorul unei profesoare, ce să zic?!
Foarte bine că ați avut voce!