O hartă din marmură a Romei Antice, care nu a mai fost expusă de aproape 100 de ani, va avea propriul muzeu în apropierea Colosseumului, informează Reuters, scrie Agerpres.
Muzeul Forma Urbis, aflat în perimetrul unui nou parc arheologic amenajat pe una dintre cele şapte coline ale Romei, și-a deschis porţile vineri şi va deveni cea mai recentă atracţie turistică în acest oraş asaltat de un aflux impresionant de vizitatori.
„E o zi frumoasă. Inaugurăm un parc arheologic într-o zonă extraordinară a oraşului şi un nou muzeu care prezintă o capodoperă ce nu a mai fost vizibilă de aproximativ un secol”, a declarat primarul Romei, Roberto Gualtieri.
„Ne dorim un oraş în care muzeele şi oraşele sunt interconectate, iar oamenii, atunci când se plimbă, pot aprecia pe deplin şi se pot bucura de frumuseţe, dar pot de asemenea să înţeleagă mai bine modul în care oraşul nostru s-a transformat”, a adăugat el, conform sursei citate.
Forma Urbis a fost o hartă din marmură, extrem de detaliată a Romei Antice, realizată în timpul domniei împăratului Septimius Severus, între anii 203 şi 211 d.Hr., gravată pe 150 de lespezi şi măsurând 18 metri lungime şi 13 metri lăţime.
A fost expusă pe un zid din oraşul vechi, dar, de-a lungul secolelor, s-a dezintegrat, iar localnicii au folosit o parte din lespezi la alte construcţii.
În timpul unor excavări din 1562, au fost recuperate fragmente, iar cercetătorii estimează că circa 10% din întreaga hartă a supravieţuit, inclusiv secţiunile care reprezintă Colosseumul şi Circus Maximus, precum şi planuri care înfăţişează băi, temple şi reşedinţe private.
Această imensă sculptură s-a dovedit o resursă preţioasă pentru a înţelege felul în care arăta Roma Antică, însă elementele care s-au păstrat nu au mai fost expuse împreună din 1924, notează Agerpres.
În noul şi inovatorul său cadru, fragmentele au fost dispuse peste o reproducere a unei hărţi celebre a Romei, creată în secolul al XVIII-lea de topograful Giovanni Battista Nolli, căruia îi este atribuit primul plan stradal fidel al Romei.
Bucăţile de marmură sunt dispuse deasupra hărţii lui Nolli pentru a arăta relaţia lor cu oraşul aflat în plină dezvoltare în timpul Renaşterii.
În exteriorul muzeului, într-un parc în aer liber situat pe o parte a colinei Caelian, arheologii au amenajat alei mărginite de lespezi de morminte şi coloane de marmură descoperite în urma excavărilor realizate în diferite locuri din oraş în ultimele decenii.
„Colina Caelian, una din cele şapte coline ale Romei Antice, a rămas în umbră, necunoscută şi inaccesibilă pentru o perioadă mare de timp. Astăzi, o redăm în sfârşit oraşului”, a spus Claudio Parisi Presicce, care se ocupă de administrarea moştenirii culturale a Romei, potrivit aceleiași surse.
„Colina are o importanţă specială întrucât uneşte zona monumentală a Forumurilor Imperiale, Forumul Roman, Colosseumul şi zona Appia Antica”, a spus el.
Proiectul, care a costat 5 milioane de euro, face parte dintr-un plan mai larg de reamenajare a Romei, oraş cuprins de un boom turistic după încheierea pandemiei de COVID-19 şi care, potrivit estimărilor, ar putea fi copleşit de turişti în 2025, când se va celebra Jubileul Bisericii Catolice.
Diana Ghimiși
Raluca Pantazi
Ramona Florea
