19% dintre universitățile de stat din România fie nu au adoptat, fie nu au publicat pe site Codul drepturilor și obligațiilor studentului, se arată într-un raport național privind drepturile și obligațiile studenților. Doar 5,4% dintre drepturile garantate se regăsesc în toate codurile universitare ale universităților care au adoptat un Cod, însă în ceea ce privește preluarea obligațiilor studenților, 25% din obligațiile stipulate la nivel național au fost integrate. De asemenea, în ceea ce privește respectarea drepturilor elevilor, rezultatele Raportului privind implementarea Statutului Elevului la nivel național pentru anul școlar 2020-2021 relevă faptul că peste o treime din respondenți (38,1%) nu au auzit până acum de Statutul Elevului.
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Consiliul Național al Elevilor (CNE) au lansat miercuri, cu ocazia Zilei Internaționale a Elevului și a Studentului, Raportul național privind respectarea Codului drepturilor și obligațiilor studentului în instituțiile de învățământ superior de stat din țară, corespunzător anului universitar 2020 – 2021, respectiv Raportul privind implementarea Statutului Elevului la nivel național, corespunzător anului școlar 2020 – 2021, se anunță într-un comunicat de presă comun al celor două organizații reprezentative.
Raportul de la CNE mai arată că aproape jumătate dintre elevii (40%) afirmă că nu și-au putut alege materiile opționale.
„Deși Statutul Elevului, primul document ce reglementează distinct drepturile și obligațiile beneficiarilor direcți ai educației a fost adoptat în anul 2016, ne lovim în continuare de comunități școlare în care discuțiile despre acest act normativ lipsesc cu desăvârșire. Până să ajungem la sistemul educațional pe care cu toții ni-l dorim, acel sistem în care toate deciziile sunt bazate pe interesul superior al elevilor, este nevoie ca toți actorii implicați în educație să conștientizeze că drepturile beneficiarilor direcți ai educației nu trebuie să treacă niciodată în plan secund”, a declarat Silviu Morcan, președintele Consiliul Național al Elevilor.
La rândul său, președintele ANOSR, Horia Onița, a declarat: „Faptul că la 9 ani de la adoptarea Codului drepturilor și obligațiilor studentului încă există universități care nici măcar nu s-au sinchisit să adopte un cod propriu al drepturilor și obligațiilor studentului, așa cum cere legea, demonstrează imensă diferență între așa-zisul interes pentru studenți și realitate. Doar 2,54% din drepturile prevăzute de Statutul Studentului sunt preluate de toate cele 43 de universități de stat care au adoptat un Cod propriu. Desigur, fără să ne surprindă, în contrast, majoritatea universităților au preluat toate obligațiile studentului. Deși s-au înregistrat mici progrese, situația este dezolantă și ne punem întrebarea câți ani trebuie să treacă pentru ca niște gesturi minime de respect să se realizeze”.
Mai jos, comunicatul ANOSR și CNE:
„În continuare, la mai bine de 9 ani de la adoptarea Codului drepturilor și obligațiilor studentului la nivel național, există instituții de învățământ superior de stat care nu își îndeplinesc obligația de a adopta și de a afișa public un Cod propriu al drepturilor și obligațiilor studentului la nivel universitar. Astfel, 19% dintre universitățile de stat din România fie nu au adoptat, fie nu au publicat pe site Codul la nivel universitar, determinând în mod cert lipsa de reglementare sau informare a studenților cu privire la documentul esențial ce le stipulează drepturile și obligațiile în raport cu instituția de învățământ superior.
Doar 5,4% dintre drepturile garantate de OMECTS 3666/2012 se regăsesc în toate codurile universitare ale universităților care au adoptat un Cod, însă în ceea ce privește preluarea obligațiilor studenților, 25% din obligațiile stipulate la nivel național au fost integrate.
OMECTS nr. 3666 din 30 martie 2012 privind aprobarea Codului drepturilor și obligațiilor studentului (deopotrivă cunoscut sub denumirea de Statutul Studentului) a fost emis la propunerea ANOSR, în urma unor procese de negociere îndelungate, reprezentând astăzi actul normativ care stabilește toate drepturile și obligațiile corelative ale studenților înmatriculați în cadrul instituțiilor de învățământ superior din România.
În privința adaptării spațiilor de studiu ale universității, reprezentanții organizațiilor studențești ne aduc la cunoștință faptul că doar 13% dintre universitățile analizate prin intermediul chestionarului lansat dispun de toate spațiile de studiu din universitate adaptate cel puțin într-o măsură pentru studenții cu dizabilități.
De asemenea, referindu-ne la proporția în care este satisfăcută cererea de cazare a studenților în căminele universității, respondenții declară că 41% dintre respondenți declară că universitățile în care activează acoperă cererea de cazare între 50% și 70%, 32% consideră că acoperirea cererii de cazare variază între 70% și 80%, iar 19% apreciază că cererea de cazare este satisfăcută în proporție de 90 – 100%. Totuși, 60% dintre universitățile analizate nu acordă subvenție de cazare studenților care nu locuiesc într-un cămin studențesc al instituției, potrivit răspunsurilor primite de la reprezentanții studenților.
În încercarea de a observa în ce măsură universitățile respectă prevederea conform căreia bursa socială trebuie să acopere cel puțin cheltuielile de cazare și masă, răspunsurile la întrebare au fost: în 6% dintre cazuri bursa socială acoperă integral cheltuielile specificate, în 41% acoperă în mare măsură cheltuielile, în 43% dintre cazuri le acoperă în mică măsură, iar în 11% este departe de a veni în sprijinul studenților în acest sens.
De asemenea, dintre universitățile analizate, observăm că în doar 32% se poate afirma că studenții primesc în mod gratuit suport de curs (de cel puțin 5 pagini) pentru parcurgerea tuturor cursurilor pe care le urmează și doar 68% asigură locuri de practică pentru cel puțin 30% dintre studenții înmatriculați, prin parteneriate proprii.
Printre problemele principale evidențiate de raport se numără:
- Codul drepturilor și obligațiilor studentului reprezintă încă, într-o serie de universități, un simplu simulacru de preluare a prevederilor naționale, fie fără a asigura adaptarea în concret a normelor naționale, fie preluarea lor eminamente formală;
- Centrele de Consiliere și Orientare în Carieră rămân și în analiza anului universitar 2020-2021 structuri care nu își pot îndeplini misiunea pentru care au fost înființate;
- Rapoartele cuprinzând evaluările cadrelor didactice nu sunt afișate în mod public, astfel că rezultatele așteptate ale acestui demers de evaluare întârzie să apară;
- Mecanismele de sesizare a abuzurilor în universități nu sunt promovate în rândul studenților, aceștia nefiind sub nicio formă încurajați să semnaleze abuzurile și neregulile pe care le observă în comunitate;
- Politizarea la nivelul conducerilor universitare este excesivă, iar tendința din ultimii ani a fost ascendentă;
- Planurile de studii fie nu se revizuiesc periodic, fie, dacă se revizuiesc, se întâmplă formal, fără implicarea sau cu implicarea strict formală a părților interesate;
Există numeroase cazuri raportate de discriminare în mediul universitar care nu sunt sesizate și sancționate, dar mai multe au fost aduse în atenția publică în pandemie prin înregistrarea cursurilor.
În ceea ce privește respectarea drepturilor elevilor, rezultatele Raportului privind implementarea Statutului elevului la nivel național pentru anul școlar 2020-2021 relevă faptul că peste o treime din respondenți (38,1%) nu au auzit până acum de Statutul Elevului, acest aspect având reale consecințe asupra modului în care dezinformările se propagă în cadrul unităților de învățământ preuniversitar. De asemenea, deși legislația în vigoare oferă elevilor posibilitatea de a oferi feedback semestrial anonim cadrelor didactice de la clasă, 34,7% din elevii care au participat la consultare ne-au transmis că nu și-au putut exercita acest drept, în ciuda faptului că, în luna iunie 2021, a fost aprobată metodologia de acordare a feedbackului, această activitate devenind obligatorie în unitățile de învățământ preuniversitar.
Mai mult decât atât, aflăm faptul că aproape jumătate dintre elevii (40%) afirmă că nu și-au putut alege materiile opționale, această practică care afectează participarea elevilor la procesele decizionale de la nivel școlar devenind din ce în ce mai răspândită în școlile din țara noastră, materiile din curriculumul la decizia școlii ajungând să fie stabilite în funcție de necesitatea de completare a normelor personalului didactic.”
Foto: © Dotshock | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Mihai Peticilă
Redacția
Diana Ghimiși
Ștefan Lefter
