Ordinul privind aprobarea Metodologiei de alocare a fondurilor bugetare pentru finanțarea de bază și finanțarea suplimentară a instituțiilor de învățământ superior de stat din România, pentru anul 2026 a fost publicat în Monitorul Oficial pe 30 decembrie. Acesta folosește în continuare modelul finanțării per student folosit în ultimele decenii, care a stârnit în ultima perioadă o serie de discuții în mediul academic.
- Ordinul pentru 2026 este datat 22 decembrie 2025, adică data la care ministrul Daniel David și-a anunțat demisia.
Modelul ales este relevant în condițiile în care, pe fondul demisiei ministrului Daniel David, s-au intensificat, potrivit surselor Edupedu.ro, discuțiile cu privire la o intenție a premierului Ilie Bolojan legată de posibile tăieri ale cifrei de școlarizare în învățământul superior și, pe cale de consecință, a banilor de la buget primiți de universitățile românești – citește mai mult aici.
O schimbare față de anul trecut este scăderea bursei doctorale și implicit a valorii grantului anual pentru studenții doctoranzi, prevăzută în Anexa 2 la metodologie. Bursa doctorală anuală scade de la 48.600 la 44.400, cât era în vechea metodologie, Valoarea totală în lei se modifică, implicit, astfel astfel:
- Pentru domeniul de finanțare D1 – 74.400 (în scădere de la 78.600 în ultimul an)
- Pentru domeniul de finanțare D2 – 77.900 (în scădere de la 82.100)
- Pentru domeniile de finanțare D3 și D4 – 82.400 (În scădere de la 86.600).
Context:
Formula de finanțare a universităților este de mult timp amplu disputată în mediul academic, iar cea mai recentă poziție este cea a prorectorului SNSPA, Mihai Păunescu.
Acesta a semnalat faptul că formula de finanțare a învățământului superior din România „este un rezultat eminamente politic” și că „menține un raport dezechilibrat de putere” între universități, într-un mediu unde „politica alianțelor universitare este strâns legată de politica de partid”.
Ca până acum, metodologia pentru 2026 prevede, la Art. 5, că finanțarea de bază se alocă proporțional cu numărul de studenți, raportat la o serie de coeficienți:
- „Sumele atribuite fiecărei instituții de învățământ superior pentru finanțarea de bază, pentru studenții înmatriculați pe baza cifrelor de școlarizare primite de instituția de învățământ superior, într-un program de studii universitare de licență și de master, se alocă proporțional cu numărul de studenți echivalenți unitari ai acestora. Numărul de studenți echivalenți unitari ai instituției de învățământ superior se determină prin ponderarea numărului fizic de studenți ai acesteia cu coeficienții de echivalare și de cost”.
Potrivit lui Mihai Păunescu, „’noua’ veche metodologie (…) consacră un principiu valabil încă din 1999, acela al finanțării pe student, finanțarea fiind astfel orientată în funcție de serviciile educaționale prestate de universități și nu neapărat de costurile pe care le incumbă funcționarea acestora”. Și explică:
- „Formula de finanțare este în esență bazată pe echivalarea studenților fizic înmatriculați în universități, folosind anumiți coeficienți de cost ce ar trebui să reflecte raporturile de costuri între domenii de studii. De pildă, un student fizic înmatriculat la învățământul tehnic reprezintă, aproximativ, echivalentul a doi studenți fizic înmatriculați la învățământul în științe sociale. Pe baza acestei formule, alocarea financiară pe care o primește o instituție de învățământ superior tehnic este cu aproximativ 75% mai mare față de una pe care o primește o instituție de învățământ superior în științe sociale, la același număr de studenți înmatriculați.”
Prorectorul SNSPA afirmă că formula este „originală și nu se folosește aproape nicăieri în lume”. Și susține, în articolul publicat pe Contributors.ro: „Formula de finanțare folosită în cazul nostru este un rezultat eminamente politic și nu unul tehnic (ca în UK de pildă). Ea reflectă puterea diferențiată, obținută în timp, de anumite universități și conducătorii lor în raport cu alte universități.”
Amintim că schimbarea modelului de finanțare a universităților de stat este solicitată de mai multă vreme de către Consorțiul Universitaria, ce reunește principalele universități generaliste din țară. În primăvară, acestea cereau revizuirea modelului pe baza unui „cost real per student” și o finanțare diferențiată în urma evaluării și clasificării universităților în funcție de activitățile de cercetare. Noua clasificare a universităților românești în universități de educație, de educație și cercetare, respectiv de cercetare avansată este valabilă din iunie 2025, dar nu este luată în calcul în actualul proiect de metodologie.
Consorțiul Universitaria – din care face parte și Universitatea Babeș-Bolyai, al cărei rector autosuspendat este Daniel David, actualul ministru al Educației și Cercetării – cere de mulți ani această revizuire, fără rezultat.
Iar în vara acestui an Marian Preda, rectorul Universității din București, aprecia pentru Edupedu.ro că „ce nu merge bine în România, în general – și de aceea vedeți acele clasamente – este finanțarea sau stimularea performanței”.