OFICIAL Creditele profesionale transferabile pentru profesori sunt validate de Consiliul de Administrație al școlii. Dispare responsabilul cu dezvoltarea resursei umane. Dosarul cu adeverințe poate fi depus până pe 15 noiembrie

Creditele profesionale transferabile pentru profesori sunt validate de Consiliul de Administrație al școlii, după evaluarea dosarului de către comisia de credite. Aceasta este una dintre modificările pe care le aduce noua metodologie de recunoaștere și echivalare a creditelor profesionale transferabile pentru cadrele didactice. Este vorba despre Ordinul nr. 5.967 din 6 noiembrie 2020, publicat în Monitorul Oficial.

Noul termen de depunere a dosarului cu adeverințe, atestate și diplome la școală este 15 noiembrie, până acum acesta putând fi depus doar în perioada 1-15 septembrie. Termenul de analiză a dosarelor de credite pentru profesori s-a modificat – acesta fiind între 15 noiembrie și 15 ianuarie, în loc de 15-30 septembrie cum era până acum.

De asemenea, o alta modificare nortabilă este dispariția, din comisia specială de credite constituită în fiecare școală, a responsabilului cu dezvoltarea resursei umane. Acesta este înlocuit de un profesor titular.

Cele mai importante modificări aduse de actul normativ sunt:

Fiecare cadru didactic trebuie să solicite unității de învățământ în care este încadrat o adeverință din care să rezulte că în ultimul interval consecutiv de 5 ani școlari de activitate didactică la catedră, considerat de la data promovării examenului de definitivare în învățământ, fără a lua în calcul perioadele de suspendare a contractului individual de muncă, în condițiile legii, îndeplinește condiția de formare continuă privind acumularea a minimum 90 de credite profesionale transferabile. În vechea formă a metodologiei, această obligație de a solicita adeverința nu era specificată.

Totodată, pe lângă obligație, solicitarea adeverinței de credite este și un drept al cadrului didactic.

„În situația în care a acumulat numărul minim de credite profesionale transferabile, cadrul didactic are dreptul să solicite eliberarea de către unitatea de învățământ în care este încadrat a unei adeverințe privind echivalarea/recunoașterea creditelor profesionale transferabile”, prevede ordinul.

În condițiile de formare continuă pentru care se acordă 90 de credite, a fost introdusă și cea pentru „obținerea, în intervalul respectiv, a unei alte specializări, care atestă obținerea de competențe de predare a unei alte discipline, în învățământul preuniversitar”. Înainte, în vechea metodologie, această opțiune era doar pentru o specializare din domeniul licenței, acum e pentru orice altă disciplină din preuniversitar.

Cum suna formularea veche: „obţinerea, în intervalul respectiv, a unei alte specializări, care atestă obţinerea de competenţe de predare a unei alte discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diploma de licenţă”

Dacă în metodologia veche studiile postuniversitare erau echivalate cu fix „60 de credite, în cea nouă este vorba despre „un număr variind între 30 și 60 de credite profesionale transferabile”.

Formula de acumulare a creditelor a rămas una simplificată:

„Se pot acumula minimum 90 de credite profesionale transferabile din programe de formare continuă acreditate de Ministerul Educației și Cercetării, după formula: cel puțin 50% credite profesionale transferabile din programe în domeniul specialității sau Științe ale educației și cel mult 50% credite profesionale transferabile din programe din alte domenii didactice”.

Dispare clasificarea pe categorii a programelor de formare continuă

În vechiul ordin era prevăzută și o formulă mai complexă care prevedea „Diferenţa până la cele minimum 90 de credite profesionale transferabile se obţine prin participarea la programe de formare continuă acreditate, după formula: cel puţin 50% credite profesionale transferabile din programe de categoriile 1 şi 2 şi cel mult 50% credite profesionale transferabile din programe de categoriile 3 şi 4, conform Metodologiei de acreditare şi evaluare periodică a furnizorilor de programe şi a programelor oferite de aceştia”.

Astfel, din noua metodologie dispare această clasificare pe categorii a programelor de formare, acest ordin nemaiavând nicio anexă.

Comisia de credite are în componență tot 3 persoane, dar responsabilul pentru dezvoltarea profesională dispare și este înlocuit cu un cadru didactic titular.

„Comisia prevăzută la art. 11 are următoarea componență:

• a) directorul unității de învățământ;
• b) un cadru didactic titular;
• c) un profesor metodist de la casa corpului didactic.

Responsabilul cu dezvoltarea profesională dispare o dată cu dispariția din ROFUIP (regulamentul de funcționare a școlilor) a comisie de formare.

„După finalizarea analizării dosarelor, rezultatele evaluării sunt validate de consiliul de administrație al unității de învățământ” – aceasta este o prevedere nouă, în vechea reglementare rezultatele evaluării acestei comisii erau anunțate direct, fără nicio validare.

Consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, în funcție de mărimea școlii. De exemplu, în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 

• 3 cadre didactice, inclusiv directorul,
• 2 reprezentanţi ai părinţilor,
• primarul sau un reprezentant al primarului,
• un reprezentant al consiliului local. 

În consiliile de administraţie ale unităţilor şcolare, din cota rezervată părinţilor un loc este repartizat, cu drept de vot, unui reprezentant al elevilor, care a împlinit 18 ani.

În unităţile de învăţământ care organizează învăţământ profesional şi tehnic, consiliile de administraţie se pot mări cu 2 membri desemnaţi de operatori economici parteneri, asociaţii profesionale partenere, consorţii partenere. 

Comisia aceasta de evaluare a dosarelor de credite își poate desfășura activitatea în sistem online, în situația limitării sau suspendării activităților didactice, în perioada stării de alertă/urgență.

Legea definește formarea continuă și ca un drept, dar și ca o obligație, în care cadrul didactic are obligația de a acumula în perioade a câte 5 ani (după data promovării examenului de definitivat în cazul primului ciclu) 90 de credite transferabile.

Această incertitudine lasă mult loc de interpretat la cum exact ar trebui să se desfășoare formarea continuă, și toată responsabilitatea este pusă pe umerii cadrelor didactice. În lipsa unei îndrumări sau coduri de bună practică, formarea continuă se face după preferințele personale ale cadrului didactic, care vizează de multe ori reducerea efortului obținerii acestor credite și nu creșterea competențelor didactice, potrivit unei analize CivicLabs, care cataloga acest sistem de credite drept un blocaj în formarea profesională în Educație.

Cele 90 de credite pot fi obținute din multiple surse, câteodată participând la cursuri cu relevanță scăzută pentru procesul educativ sau al dezvoltării personale. Faptul că este și drept și obligație duce la o situație în care, cursurile se țin, dar participarea există doar pe hârtie, profesorii termina un curs de 8 ore în 2. 

În decembrie 2018, revista Scoala9 a trimis un chestionar de evaluare a programului de formare continuă a profesorilor care a fost completat de aproximativ 250 de profesori. Majoritatea profesorilor în acestea au spus că “procesul de acumulare a creditelor este unul pur formal, fără o utilitate în procesul lor de învățare. Pe de altă parte, atunci când își doresc să afle lucruri noi și să se pună la curent cu tendințele din educație, cei mai mulți preferă să apeleze la cursuri realizate de ONG-uri sau universități, și nu la Casele Corpului Didactic (CCD), principalii furnizori de cursuri de formare conform legislației din educație. Peste 56% dintre profesorii care au completat formularul au urmat cursuri organizate de CCD, iar mare parte din ei le consideră prea formale și fără aplicabilitate la ore.”

În 2017, studiul făcut de OECD arată că:

„În România, cadrele didactice din învățământul gimnazial acumulează, în medie, mai multe zile de formare continuă (24) și sunt expuse unui număr mai mare de teme (7) decât media europeană (10 zile și 5 teme). Cu toate acestea, profesorii suportă majoritatea costurilor formării lor continue și sunt stimulați să participe mai degrabă la cursuri acreditate care le permit să acumuleze credite ce le asigură evoluția în carieră didactică și siguranța locului de muncă decât la cele care le-ar răspunde propriilor nevoi de învățare profesională.”

Foto: © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.