Programa școlară pentru disciplina obligatorie pentru clasa a XII-a și a XIII-a (seral) a fost publicată în Monitorul Oficial, joi, 19 decembrie. Aceasta conține competențele pe care un elev trebuie să le dobândească prin studierea disciplinei, dar și idei de activități la școală și extrașcolare. „Programa are un caracter inter- și transdisciplinar, încurajând creativitatea și adaptarea strategiilor didactice la particularitățile de vârstă și cognitive ale elevilor”, potrivit documentului.
- Prezentarea programei în spațiul public a avut loc cu 4 zile înainte, pe 16 decembrie, la 35 de ani de la declanșarea Revoluției. Disciplina va fi obligatorie din 2025-2026, iar planurile-cadru de liceu au fost deja modificate.
- Lansarea programei a avut loc luni dimineață, la Universitatea din București, fără ca evenimentul să fie anunțat public, nici pe site-ul Facultății de Litere (gazdă), ori ca jurnaliștii acreditați să fie invitați.
Elevii de clasa a XII-a și a XIII-a (seral) vor învăța obligatoriu de anul viitor școlar disciplina Istoria comunismului din România. Programa școlară publicată joi în Monitorul Oficial propune idei de activități și materiale didactice pentru a încuraja gândirea critică a elevilor.
De asemenea, elevii pot face investigații pe grupe privind anumite teme din perioada comunismului și împreună cu profesorul de la clasă să consulte biblioteci online, articole de presă, filme și alte resurse.
E vorba de „metode interactive precum dezbaterea, jocul de rol, învățarea prin descoperire, brainstormingul, portofoliul, proiectul, jurnalul cu dublă intrare, turul galeriei, investigația, diagrama Venn, pălăriile gânditoare, metoda Chatt, biblioteca vie, dar și aplicații de e-learning”, scrie în programă.
Sunt propuse vizite la muzee și memoriale ale victimelor comunismului ca și activități extrașcolare.
„Strategiile didactice pot include vizionarea unor filme documentare și artistice, sincron sau asincron, analizarea unor reportaje și articole apărute în presa scrisă, materiale de propagandă specifice epocii sau creații literar-artistice.
Studiul disciplinei Istoria comunismului din România poate include și activități extracurriculare (vizite la muzee, case memoriale, expoziții tematice, dezbateri, ateliere deschise etc.), invitații adresate unor persoane care au activat în perioada comunistă în diverse domenii (cultură, economie, învățământ, nomenclatură etc.) sau inițierea unor proiecte atractive (realizarea unui film, reportaj, unei piese de teatru etc.) care să contribuie la înțelegerea și aprofundarea perioadei regimului totalitar comunist din România.
Profesorii sunt încurajați să practice și activități online și sunt date ca exemple aplicații pentru prezentări digitale sau exersarea gândirii critice.
Se recomandă abordarea transdisciplinară a conținuturilor.
Conținuturile sunt structurate pe 13 domenii, organizate în baza criteriului cronologic, dar și tematic, cuprinzând o introducere în studiul regimurilor comuniste”.
Programa școlară Istoria Comunismului din România respectă structura standard a curriculumului național, conform Ordinului ministrului educației nr. 6.731/2023 privind aprobarea Profilului de formare al absolventului.
Potrivit Ministerului Educației, „disciplina contribuie la profilul de formare al absolventului de liceu, elevul fiind capabil:
— să analizeze critic și să interpretează o varietate de mesaje receptate în diverse situații de comunicare, inclusiv cele specifice diverselor domenii de cunoaștere, prin diverse tipuri de media;
— să participe activ, în calitate de cetățean responsabil, la luarea deciziilor care îl privesc, la activități și proiecte care promovează valorile general-umane și dezvoltarea democratică a societății;
— să formuleze întrebări și posibile răspunsuri bazate pe argumente simple, cu privire la probleme personale, de grup sau ale comunității școlare;
— să analizeze fenomenele și procesele sociale, juridice, economice, inclusiv rolul îndeplinit de mass-media și realizarea unor proiecții simple privind evoluțiile acestora;
— să se raporteze critic la fenomene și procese economice și sociale, inclusiv la rolul și funcțiile mass-media într-o societate democratică, pentru a putea lua decizii pe bază de argumente, pentru a înțelege complexitatea și interacțiunea dintre fenomene și procese, pentru a proiecta soluții durabile.
Programa are un caracter inter- și transdisciplinar, încurajând creativitatea și adaptarea strategiilor didactice la particularitățile de vârstă și cognitive ale elevilor. Prin urmare, acest document curricular presupune abordări diverse, care trebuie să se concretizeze în forme specifice de învățare, pentru fiecare elev sau colectiv de elevi.
Competențe generale
1. Utilizarea adecvată a limbajului de specialitate în analizarea faptelor istorice
2. Examinarea critică și responsabilă a informațiilor oferite de diverse surse pentru investigarea unor fapte istorice
3. Dezvoltarea unei atitudini critice și a unei conduite proactive față de o lume în continuă schimbare, prin valorificarea experiențelor trecutului
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Utilizarea informației din surse istorice referitoare la concepte istorice și coordonate de timp și spațiu, în diverse situații de comunicare
— realizarea de organizatoare grafice cuprinzând informații selectate din diverse surse, în funcție de criteriile spațiu, timp, concepte etc.;
— elaborarea unor prezentări/realizarea unor expoziții care evidențiază sau ilustrează conceptele/aspectele specifice perioadei comuniste;
— realizarea unui portofoliu folosind criterii de spațiu-timp și concepte specifice.
Exprimarea orală și în scris a ideilor și a opiniilor, referitoare la fapte din istoria recentă a românilor, folosind limbajul de specialitate
— organizarea unor discuții de tip panel referitoare la diferite practici politice din România comunistă;
— realizarea unei biblioteci online a comunismului din România, prin valorificarea elementelor de istorie locală, surse scrise, audio, video (de exemplu: interviuri, fotografii, presă etc.);
— realizarea de prezentări tematice utilizând termeni și concepte specifice diferitelor domenii de activitate (economic, social, politic și cultural).
- Analizarea modelului economic, social, politic și cultural al regimului comunist din România
— crearea de prezentări multimodale care să redea diferite aspecte ale societății românești din timpul regimului comunist;
— realizarea unor interviuri cu persoane din familie/comunitatea locală care au activat în diverse domenii în perioada comunistă;
— organizarea de expoziții în școală sau în mediul virtual, cu obiecte, fotografii, documente personale și oficiale etc., în scopul înțelegerii specificului perioadei comuniste.
- Compararea, în sursele de informare, a perspectivelor multiple referitoare la fapte și diferite aspecte ale regimului comunist
— utilizarea de hărți comparative care să reflecte evoluția economică, socială, arhitecturală în plan local, regional, național; — realizarea unui portofoliu digital care conține diverse puncte de vedere referitoare la economie, societate, politică și
cultură, folosind informații extrase din diferite surse;
— elaborarea unor fișe de lucru conținând perspective multiple din surse de informare cu privire la perioada comunistă, în funcție de un criteriu (documente oficiale, arhive personale, interviuri etc.).
- Explicarea cauzalității, a continuității și a schimbării în istoria recentă a românilor, folosind argumente din sursele de informare
— exerciții de stabilire, pe baza surselor de informare, a relației de cauzalitate/cauzalității pentru diverse acțiuni, atitudini, opinii, la nivel individual și colectiv;
— organizarea de dezbateri privind legăturile de cauzalitate între deciziile politice și impactul acestora asupra societății și individului;
— investigarea unor aspecte ale vieții cotidiene (publice și private), care implică membri ai comunității locale, care au activat în diferite domenii în perioada comunistă.
- Formularea unor opinii argumentate referitoare la fapte, personalități din istoria recentă a românilor
— redactarea unui eseu folosind argumente și informații relevante din diverse surse istorice;
— realizarea unei investigații prin care se susțin/se combat puncte de vedere privind fapte și personalități din perioada comunistă, folosind resurse multimedia;
— consemnarea într-un jurnal a faptelor, a opiniilor, a reflecțiilor personale etc., din perspectiva unui membru/susținător al rezistenței, respectiv al disidenței.
- Demonstrarea unei atitudini critice față de impactul evenimentelor/proceselor istorice asupra individului și a comunității
— realizarea unui proiect referitor la o inițiativă comunitară pornind de la perspectiva regimului comunist, respectiv postcomunist, pentru a încuraja participarea la procesul decizional (școală, comunitate locală);
— organizarea unor campanii de strângere a unor obiecte diverse din perioada regimului comunist;
— elaborarea unor pliante, afișe, discursuri, prezentări video etc., prin care să se promoveze atitudini și comportamente bazate pe valorile democratice.
Sugestii metodologice
„Prin competențele generale și specifice, conținuturile și activitățile de învățare propuse, programa disciplinei școlare Istoria comunismului din România contribuie la atingerea descriptorilor specifici din profilul de formare al absolventului, la dezvoltarea principalelor competențe-cheie, dar și la recuperarea memoriei individuale și colective cu privire la fapte și evenimente importante din a doua jumătate a secolului al XX-lea și la o mai bună comunicare între generații. De asemenea, coroborarea relatărilor contemporanilor cu izvoarele istorice edite sau inedite și acceptarea perspectivelor multiple asupra evenimentelor și faptelor din perioada regimului comunist din România au rolul de a dezvolta și anumite operații ale gândirii (analiza, sinteza, comparația, abordarea critică), dar și competențele de cercetare istorică, de cultivare a toleranței, a respectului pentru demnitatea umană, pentru drepturile omului și ale minorităților.
Prin compararea faptelor istorice din perioada regimului comunist cu cele din perioada interbelică sau postdecembristă, elevii vor înțelege în mod nuanțat diferențele dintre regimul totalitar și cel democratic, astfel încât să conștientizeze importanța implicării civice pentru a nu mai fi posibilă instaurarea unui regim totalitar.
Un alt obiectiv al studierii acestei discipline este înțelegerea motivelor de ordin economic, social, politic, cultural, psihologic care generează unele nostalgii față de un regim de tip totalitar, care a anihilat orice formă de opoziție, a curmat destinul mai multor generații și a încălcat în mod brutal demnitatea umană.
Conținuturile sunt structurate pe 13 domenii, organizate în baza criteriului cronologic, dar și tematic, cuprinzând o introducere în studiul regimurilor comuniste, urmată de temele în care sunt abordate noțiuni referitoare la sistemul politic din România (instituții de stat și de partid, politici represive și forme de opoziție și contestare), relații internaționale, aspecte privitoare la economie, structuri sociale și politici din domeniul educației, sănătății, culturii, Revoluția din decembrie 1989, memoria regimului comunist. Ordinea temelor din programă nu reprezintă o succesiune obligatorie de proiectare a activității didactice, utilizarea lor fiind determinată de logica demersului didactic individual, de adecvarea la competențele vizate, dar și de particularitățile cognitive și nivelul de pregătire a elevilor.
Se recomandă abordarea transdisciplinară a conținuturilor, dar și din perspectiva dezvoltării personale, astfel încât să contribuie la educația pentru valorile democratice, la formarea unor atitudini și conduite civice, în vederea consolidării statului de drept.
Competențele generale și specifice prevăzute de această programă sunt în concordanță cu recomandările formulate de Consiliul Europei în 2018, asigurând contribuția disciplinei Istoria comunismului din România la atingerea competențelor-cheie europene. Fiecare competență specifică prevăzută în programă poate fi dezvoltată în cadrul mai multor teme, prin diverse activități de învățare, utilizând strategii didactice centrate pe elev, care să determine înțelegerea faptelor istorice studiate.
În raport cu setul de competențe ce trebuie dezvoltate, dar mai ales cu valorile și atitudinile vizate, profesorul poate alege forme de activitate variate (frontală, pe grupe, individuală, independentă), mijloace de învățământ atractive pentru elevi (preponderent audio-vizuale), metode diferite, clasice și moderne. Astfel, pot fi utilizate metode interactive precum dezbaterea, jocul de rol, învățarea prin descoperire, brainstormingul, portofoliul, proiectul, jurnalul cu dublă intrare, turul galeriei, investigația, diagrama Venn, pălăriile gânditoare, metoda Chatt, biblioteca vie, dar și aplicații de e-learning.
Pentru realizarea activităților online se pot utiliza următoarele aplicații:
• Google Forms — destinat evaluării;
• Livresq (https://livresq.com/) — lecții interactive;
• Kahoot! (https://kahoot.it/) — învățare bazată pe joc;
• Padlet (https://padlet.com/) — aviziere virtuale;
• LucidChart (https://www.lucidchart. com/) și
• MindMeister (https://www.mindmeister.com/) — crearea unor hărți conceptuale;
• Genially (https://app.genially.com/) — exersarea gândirii critice;
• Book Creator (https://bookcreator.com/) — cărți digitale;
• Canva (https://www.canva.com) — afișe/postere/prezentări digitale;
• Nearpod (https://nearpod.com/) — lecții interactive;
• Wordwall (https://wordwall.net/) — lecții interactive;
• Socrative (https://www.socrative.com/) — evaluare etc.
Strategiile didactice pot include vizionarea unor filme documentare și artistice, sincron sau asincron, analizarea unor reportaje și articole apărute în presa scrisă, materiale de propagandă specifice epocii sau creații literar-artistice.
Studiul disciplinei Istoria comunismului din România poate include și activități extracurriculare (vizite la muzee, case memoriale, expoziții tematice, dezbateri, ateliere deschise etc.), invitații adresate unor persoane care au activat în perioada comunistă în diverse domenii (cultură, economie, învățământ, nomenclatură etc.) sau inițierea unor proiecte atractive (realizarea unui film, reportaj, unei piese de teatru etc.) care să contribuie la înțelegerea și aprofundarea perioadei regimului totalitar comunist din România.
Evaluarea trebuie concepută cu scopul de a verifica gradul de atingere a competențelor, respectiv nivelul de achiziții dobândite. Astfel, evaluarea constituie o ocazie de validare a secvențelor educative, a componentelor procesului didactic și un mijloc de delimitare, fixare și intervenție asupra conținuturilor și obiectivelor educaționale. Sunt necesare diversificarea formelor de evaluare și creșterea gradului de adecvare a acestora la situații didactice concrete, extinderea folosirii testului docimologic, a proiectelor având caracter de sinteză, a modalităților complementare/alternative de evaluare (referate, interviuri, portofolii etc.), punerea la punct a unor metode de evaluare a achizițiilor practice prin prezentarea criteriilor de evaluare și notare. Elevul trebuie să devină un partener autentic al profesorului în actul de evaluare, prin autoevaluare și interevaluare. Evaluarea formativă se poate realiza și prin teste care conțin itemi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi, proiectați în baza competențelor specifice.
Exemplu de activitate de învățare în vederea formării, dezvoltării și evaluării CS 2.1
Competența specifică 2.1
Analizarea modelului economic, social, politic și cultural al regimului comunist din România, derivată din competența generală
2. Examinarea critică și responsabilă a informațiilor oferite de diverse surse pentru investigarea unor fapte istorice, poate fi dezvoltată în cadrul unității de învățare Economia, printr-o activitate didactică în care elevii să creeze prezentări multimodale referitoare la ocupații, categorii sociale, crizele economiei centralizate sau alte aspecte privitoare la istoria locală. Gândită ca o activitate de consolidare și evaluare, metoda didactică utilizată poate fi investigația deoarece, prin intermediul acesteia, profesorul poate evalua atât procesul învățării, cât și atitudinea elevului, creativitatea, lucrul în echipă, perseverența și alte trăsături de personalitate, iar elevii, manifestând curiozitate, pot descoperi documente inedite, pot intra în dialog cu persoane care au trăit în perioada comunistă, explorând astfel istoria locală a comunității.
Forma de activitate recomandată este cea pe grupe, fiecare dintre acestea urmând să realizeze o investigație referitoare la una dintre subtemele din programă, ilustrând comparativ perioada stalinistă, cea a relativei liberalizări și cea a regimului Nicolae Ceaușescu. Activitatea se poate desfășura atât în format clasic, cât și blended learning sau exclusiv online utilizând diverse platforme, precum Zoom, Microsoft Office Teams, Google Meet, care permit activarea întregii clase, dar și posibilitatea creării unor grupe/echipe prin activarea opțiunilor de break-out rooms.
Această abordare le permite elevilor să perceapă faptul că regimul comunist a parcurs mai multe etape, cu caracteristici diferite, că anumite categorii socioprofesionale au fost avantajate pe termen scurt, dar că această situație a generat tensiuni în societate și involuție generală și, nu în ultimul rând, să înțeleagă mentalitatea nostalgicului față de acest regim și motivele subiective ale gândirii sale.
În vederea atingerii competenței vizate, activitatea de învățare propusă trebuie să parcurgă patru etape, prima fiind cea în care profesorul prezintă clasei toate detaliile organizatorice și temele investigației, fiecărei grupe revenindu-i una dintre acestea:
• grupa 1 — tema Satul: țărănime, colectivizare, sistematizare, cu următoarele subteme:
• Condiția țăranului în perioada comunistă;
• Colectivizare — cauze, etape, consecințe;
• Sistematizarea satelor — cauze, desfășurare, consecințe;
• grupa 2 — tema Orașul: proletariat, industrializare, urbanizare, cu următoarele subteme:
• Evoluția proletariatului în perioada comunistă;
• Industrializare — cauze; industria grea — industria bunurilor de consum; consecințe;
• Urbanizarea — cauze, evoluție, consecințe;
• grupa 3 — tema Crizele economiei de comandă: raționalizarea alimentară, penuria bunurilor de consum, comerțul paralel, corupția, cu următoarele subteme:
• Evoluția economiei în perioada comunistă;
• Raționalizarea alimentară și penuria bunurilor de consum; • Comerțul paralel, corupția;
• grupa 4 — tema Structuri socioeconomice în comunitatea locală, cu următoarele subteme:
• Specificul economiei locale — agricultură, industrializare, turism;
• Reconstituirea universului agroalimentar al localității: alimentară, aprozar, gostat;
• O zi din viața unui țăran/muncitor în România comunistă.
În cea de-a doua etapă, elevii, sub coordonarea profesorului, realizează planul de lucru al investigației și etapele aferente, stabilesc posibilitățile de documentare și criteriile de evaluare a produselor finale.
Ulterior, în cea de-a treia etapă, a investigației propriu-zise, elevii colectează date/informații din surse istorice privitoare la subtema repartizată, apoi analizează și le selectează pe cele relevante.
În timpul investigației, care se poate desfășura pe parcursul orelor de curs, dar mai ales în afara acestora, rolul profesorului este de a ghida activitatea independentă prin feedback oferit constant elevilor, constând în sugestii de rezolvare a unor probleme ce apar pe parcursul demersului investigativ, dar și prin răspunsuri la întrebările suplimentare. Pot fi recomandate elevilor pentru activitățile de documentare referitoare la această unitate de învățare documente istorice edite sau inedite, legislația vremii, materiale preluate din mass-media, texte literare pe teme istorice etc.
Surse importante de documentare se găsesc în mediul online: „Satul românesc în comunism” sau referințe despre filmul „Străinul” pe site-ul Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (https://www.iiccmer.ro/), „Au băgat marfă la Gostat” — Muzeul Amintirilor din Comunism (https://madc.ro/), „România comunistă: aspecte ale vieții cotidiene” — Muzeul Național de Istorie a României (https://www.comunismulinromania.ro/).
Materiale foarte interesante și utile, inclusiv pentru activitatea didactică, au fost realizate și de către Televiziunea Română, în cadrul unor emisiuni precum 5 minute de istorie („Colectivizarea”, „Povestea cincinalelor”, „Urbanizarea”, „Istoria alimentară a poporului român”), Memorialul durerii („Colectivizarea din Vrancea”, „Așezări care s-au opus comunismului”), Moștenirea clandestină („Economia comunistă din România”), Adevăruri despre trecut („Accidente și corupție la canalul Dunăre-Marea Neagră).
Documente istorice utile pot fi identificate pe site-urile Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (http://www.cnsas.ro/), Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței (https://www.memorialsighet.ro/), Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului (http://www.condamnareacomunismului.ro/), Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului (https://totalitarism.ro/), Memorialului Închisoarea Pitești (https://www.pitestiprison.org/), Institutului Român de Istorie Recentă (http://irir.ro/wp/).
De asemenea, pot fi utilizate și cercetări de tip istorie locală orală, elevii realizând interviuri cu persoane care au trăit sau au activat în diverse domenii, adunând materiale reprezentative și/sau fotografiind anumite zone, în vederea ilustrării/documentării unor aspecte care țin de sistematizarea satelor, urbanizare, industrializare, elemente de viață privată etc. Folosind surse istorice diverse, elevul prelucrează în mod critic și reflexiv informațiile, identifică relațiile de cauzalitate dintre anumite fapte istorice, conștientizează anumite prejudecăți, erori, generalizări și formulează opinii bazate pe sursele istorice.
Ultima etapă este cea în care elevii își redactează prezentarea, alegând cele mai relevante informații și modalitatea de prezentare, care poate fi sub forma unei expuneri orale, utilizând aplicații și platforme digitale, a unui referat/eseu/articol de presă sau chiar a unui joc de rol. În final, elevii formulează concluziile, fiecare grupă ilustrând unul sau mai multe aspecte ale problemei formulate, invitând colegii la reflecție.
Pentru evaluarea produselor finale, cadrul didactic prezintă elevilor, la începutul activității de investigație, criteriile de notare, cu punctajele aferente, privitoare la corectitudinea conținutului științific, relevanță, diversitatea surselor istorice, structurarea informației, utilizarea limbajul istoric, originalitatea prezentării. Aceasta va avea în vedere corectitudinea informației istorice adusă în atenție, dar și experiența de care grupul a avut parte în timpul investigației.
De asemenea, pentru evaluare pot fi utilizate aplicațiile Google Forms, Quizizz, Wordwall, Whiteboard, care permit fie realizarea diferitelor tipuri de teste, cu itemi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi, a activităților interactive, fie redactarea unor scurte eseuri, de către fiecare elev în parte, într-o perioadă limitată de timp.
Strategiile didactice pe care profesorul decide să le utilizeze pentru formarea competențelor specifice trebuie să asigure nu doar înțelegerea evenimentelor din istoria recentă a României, ci și dezvoltarea abilității de a evalua critic ideologiile politice, de a conștientiza importanța respectării drepturilor omului, a responsabilității cetățenilor și a valorilor democratice. De asemenea, este important ca elevii să înțeleagă necesitatea existenței locurilor memoriei rezistenței și a luptei împotriva regimului comunist din România, a utilității instituțiilor muzeale ca spații de învățare, pentru reconstituirea istoriei recente, respectiv formarea unei educații istorice”.
DESCARCA Programa școlară pentru disciplina obligatorie Istoria comunismului din România:
Matei Pop
Raluca Pantazi
Ștefan Lefter
Redacția