Programele școlare și celelalte documente care reglementează curriculumul național vor putea fi supuse unei revizuiri extraordinare, inclusiv atunci când rezultatele elevilor la evaluările naționale sau internaționale indică „disfuncționalități sistemice”, potrivit noii metodologii privind elaborarea, revizuirea și aprobarea documentelor care reglementează curriculumul național, publicată în Monitorul Oficial pe 9 septembrie.
- Măsurile propuse de Moldova, după rezultatele la PISA 2025: Pilotarea a 30 de minute de lectură zilnică în școli, examene revizuite pe modelul PISA la final de gimnaziu,
Noua metodologie privind revizuirea curriculumului apare în contextul în care rezultatele PISA 2025 indică scăderi pentru elevii din România la toate cele trei domenii evaluate. România a pierdut 16 puncte la Citire, comparativ cu PISA 2022, și a înregistrat scăderi și la Matematică și Științe, situându-se pe ultimele locuri în Uniunea Europeană și pe pozițiile 48-55 din 91 de țări participante, potrivit rezultatelor prezentate pe 8 septembrie.
România a depășit pragul de 50% al elevilor cu performanțe sub nivelul de bază la Matematică și se apropie de acest prag la Citire. În plus, 57% dintre elevii români de 15 ani au performanțe sub nivelul de bază la rezolvarea problemelor cu instrumente digitale, conform datelor PISA 2025.
Metodologia este adoptată însă după ce o parte importantă a reformei curriculare a fost deja realizată, după cum a semnalat Edupedu.ro. Cadrul de Referință al Curriculumului Național din România (CRCNR), prezentat drept reper strategic pentru construcția, actualizarea și evaluarea curriculumului, a fost aprobat de ministrul Educației, Mihai Dimian, pe 16 iunie 2026, după elaborarea planurilor-cadru, a programelor școlare și a standardelor de evaluare. „Este un document de viziune, nu de implementare”, explica ministrul pe 18 iunie.
Noua metodologie stabilește acum tocmai relația dintre aceste documente: planurile-cadru, programele școlare și standardele naționale de evaluare sunt documente obligatorii ale curriculumului, iar Cadrul de Referință trebuie să ofere „fundamentarea necesară proiectării, dezvoltării și aplicării curriculumului național” și să îi asigure coerența. Programele școlare trebuie, la rândul lor, elaborate în corelare cu planurile-cadru, iar competențele și conținuturile trebuie stabilite în concordanță inclusiv cu profilul absolventului și standardele naționale de evaluare.
Metodologia a fost aprobată prin Ordinul ministrului Educației și Cercetării nr. 4.617/2026 și înlocuiește metodologia din 2014.
Art. 1. — „Se aprobă Metodologia privind elaborarea/revizuirea și aprobarea documentelor de tip reglator ale curriculumului național, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.593/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea și aprobarea curriculumului școlar — planuri-cadru de învățământ și programe școlare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 2 iulie 2014.”
Revizuirea extraordinară poate fi declanșată și în cazul unor modificări legislative, al schimbărilor majore în Profilul de formare al absolventului sau al unor evoluții sociale ori economice semnificative.
În ordin se stabilește revizuirea periodică, de regulă la intervale de câțiva ani, iar pentru programele școlare perioada standard de valabilitate nu poate depăși 8 ani.
Noua metodologie stabilește regulile după care sunt elaborate și revizuite planurile-cadru, programele școlare și standardele naționale de evaluare, precum și modul în care Ministerul Educației și Cercetării monitorizează aplicarea curriculumului.
Revizuirea planurilor-cadru, programelor școlare și standardelor naționale de evaluare
Art. 47 – (1) Documentele de tip reglator ale curriculumului național sunt supuse unei revizuiri periodice, realizate, de regulă, la intervale de câțiva ani, în funcție de rezultatele procesului prevăzut la art. 45 din prezenta metodologie și a analizelor privind sistemul de educație.
(2) Procesul prevăzut la alin. (1) nu poate depăși perioada standard de valabilitate a programelor școlare, de 8 ani, calculată de la momentul în care prima generație de elevi parcurge integral programa școlară, într-un an de studiu.
(3) Revizuirea periodică se bazează pe:
a) date statistice și analize privind rezultatele elevilor;
b) rapoarte de monitorizare;
c) studii și cercetări relevante;
d) consultări cu actorii educaționali.
(4) Pe baza rezultatelor procesului prevăzut la art. 45 din prezenta metodologie, MEC comunică decizia de intervenție asupra documentelor de tip reglator ale curriculumului național către CNCE, în vederea inițierii etapelor procesului de elaborare/revizuire curriculară.
(5) Revizuirea periodică precizată la alin. (1) se realizează cu respectarea principiilor și standardelor generale de proiectare a curriculumului național, în condițiile prezentei metodologii.
Art. 48 – (1) Revizuirea extraordinară a documentelor de tip reglator ale curriculumului național poate fi inițiată în situații justificate, inclusiv în cazul:
a) modificărilor legislative relevante;
b) schimbărilor majore în Profilul de formare al absolventului;
c) rezultatelor evaluărilor naționale sau internaționale care indică disfuncționalități sistemice;
d) evoluțiilor sociale sau economice semnificative.
(2) Procesul prevăzut la alin. (1) este decis de MEC și se realizează cu respectarea principiilor și standardelor generale de proiectare a curriculumului național, în condițiile prezentei metodologii.
Planurile-cadru, programele și standardele de evaluare sunt documente obligatorii
Art. 1 – (1) Prezenta metodologie reglementează cadrul general al etapelor procesului de dezvoltare curriculară, cu privire la documentele de tip reglator ale curriculumului național din învățământul preuniversitar.
(2) Documentele de tip reglator ale curriculumului național sunt:
a) planurile-cadru de învățământ;
b) programele școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii;
c) programele școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire opționale incluse în oferta națională;
d) standardele naționale de evaluare asociate disciplinelor din trunchiul comun.
(3) Documentele prevăzute la alin. (2) au caracter obligatoriu în sistemul de învățământ preuniversitar.
(4) Prezenta metodologie stabilește principiile, standardele generale de proiectare curriculară și responsabilitățile instituționale aplicabile etapelor procesului de dezvoltare curriculară.
Elaborarea și revizuirea planurilor-cadru de învățământ
Art. 13 – (1) Elaborarea/revizuirea proiectelor de planuri-cadru de învățământ se inițiază de MEC, în baza:
a) modificărilor legislative;
b) evaluării implementării curriculumului național;
c) analizelor privind performanța sistemului de învățământ;
d) evoluțiilor sociale, economice și tehnologice;
e) altor priorități strategice asumate la nivel național, european și internațional.
(2) Procesul prevăzut la alin. (1) se desfășoară cu respectarea standardelor generale de proiectare curriculară prevăzute în prezenta metodologie.
(3) Etapele procesului de elaborare/revizuire sunt prezentate în Anexa nr. 1 la prezenta metodologie.
Elaborarea și revizuirea programelor școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii
Art. 19 – (1) Elaborarea/revizuirea programelor școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii se realizează în corelare cu planurile-cadru de învățământ în vigoare sau aflate în proces de aprobare.
(2) Procesul prevăzut la alin. (1) poate fi inițiat:
a) ca urmare a aprobării unor noi planuri-cadru de învățământ;
b) în cadrul procesului de revizuire curriculară;
c) în urma evaluării implementării programelor școlare în vigoare;
d) în contextul modificărilor legislative sau al evoluțiilor relevante în domeniul cunoașterii.
(3) Procesul prevăzut la alin. (1) se realizează cu respectarea standardelor generale prevăzute în prezenta metodologie.
(4) Etapele procesului de elaborare/revizuire a programelor școlare sunt prezentate în Anexa nr. 3 la prezenta metodologie.
Art. 21 – (1) Proiectele de programe școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii, care fac obiectul prezentei metodologii, au o structură unitară la nivel național și includ următoarele componente:
a) nota de prezentare;
b) competențe generale;
c) competențe specifice;
d) exemple de activități de învățare;
e) conținuturi;
f) sugestii metodologice.
(4) Formularea competențelor și selectarea conținuturilor din cadrul programelor școlare pentru disciplinele obligatorii se realizează în concordanță cu:
a) profilul de formare al absolventului;
b) competențele-cheie;
c) planul-cadru de învățământ;
d) standardele naționale de evaluare.
Prevederi despre Curriculumul pentru educația timpurie
Art. 22 (1) Curriculumul pentru educația timpurie are o structură integrată și cuprinde:
a) planul de învățământ pentru educația timpurie;
b) metodologia de aplicare a planului de învățământ;
c) programa pentru educația timpurie.
(2) Planul de învățământ pentru educația timpurie, ca document curricular reglator principal, cu caracter normativ și obligatoriu, stabilește: tipurile de activități de învățare; organizarea activităților pe intervale de vârstă; alocările temporale zilnice și săptămânale; cadrul general de organizare a procesului educațional.
(3) Metodologia de aplicare a planului de învățământ reglementează modul de organizare și desfășurare a activităților de învățare.
(4) Programa pentru educația timpurie fundamentează demersul didactic din perspectiva dezvoltării copilului și este structurată pe baza următoarelor elemente:
a) domenii de dezvoltare;
b) dimensiuni ale dezvoltării;
c) comportamente observabile;
d) contexte și experiențe de învățare.
(5) Curriculumul pentru educația timpurie reflectă specificul acestui nivel de învățământ și este caracterizat prin:
a) abordare integrată și nedisciplinară;
b) centrare dezvoltarea globală a copilului;
c) organizare a experiențelor de învățare pe joc și interacțiune.
Elaborarea/revizuirea standardelor naționale de evaluare asociate disciplinelor din trunchiul comun
Art. 28 – (1) Elaborarea/revizuirea standardelor naționale de evaluare asociate disciplinelor din trunchiul comun se realizează în corelare cu programele școlare în vigoare sau aflate în proces de elaborare/revizuire.
(2) Procesul prevăzut la alin. (1) poate fi inițiat:
a) ca urmare a elaborării sau revizuirii programelor școlare;
b) în cadrul proceselor de reformă curriculară;
c) ca măsură de politică educațională decisă în urma analizării rezultatelor obținute de elevi la evaluările naționale și internaționale;
d) în contextul modificărilor legislative sau al evoluțiilor relevante în domeniul evaluării educaționale.
(3) Procesul prevăzut la alin. (1) se realizează cu respectarea standardelor generale prevăzute în prezenta metodologie.
Monitorizarea implementării și revizuirea documentelor de tip reglator ale curriculumului național
Art. 45 – (1) Implementarea documentelor de tip reglator ale curriculumului național este monitorizată sistematic de MEC.
(2) Procesul prevăzut la alin. (1) are în vedere, cu prioritate:
a) aplicarea conformă a documentelor de tip reglator ale curriculumului național;
b) aspecte legate de implementare, semnalate de cadrele didactice;
c) corelarea cu rezultatele evaluărilor și examenelor naționale;
d) impactul asupra performanței elevilor;
e) respectarea echității educaționale.
(3) În situația opționalelor incluse în oferta națională, inspectoratele școlare centralizează date privind aplicarea acestora în unitățile de învățământ din rețeaua școlară proprie, cel puțin din perspectiva:
a) numărului de unități de învățământ la care se aplică fiecare opțional;
b) numărul de elevi care studiază fiecare tip de opțional, pe nivel de învățământ și clasă.
(4) MEC centralizează la nivel național și analizează datele furnizate de inspectoratele școlare, privind opționalele incluse în ofertă națională, în vederea fundamentării unor decizii privind curriculumul național.
(5) În baza analizei realizate de MEC, CNCE propune MEC direcțiile de dezvoltare a ofertei naționale pentru discipline opționale și, după caz, inițiază procesul de elaborare/revizuire a programelor școlare necesare.
(6) Pentru rapoarte și analize ale MEC, necesare determinării formării de competențe pe diferite arii/domenii/discipline/teme, inspectoratele școlare centralizează anual, la nivelul întregii rețele de învățământ, situația opționalelor ca disciplină nouă sau a celor integrate, parte a CDEOȘ, și organizate în unitățile de învățământ.
(7) În vederea centralizării datelor privind CDEOȘ, MEC stabilește instrumentele, modalitățile și termenele pentru procesul de completare a datelor menționate la alin. (3)-(6).
Structura programelor școlare pentru disciplinele obligatorii din învățământul primar, gimnazial și liceal
DOCUMENT Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.617/2026 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea/ revizuirea și aprobarea documentelor de tip reglator ale curriculumului național
