Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a cerut statelor și companiilor tehnologice să adopte măsuri mai ferme pentru protejarea copiilor în mediul online. Acesta a avertizat, într-un mesaj pe 29 mai, că interdicțiile generale privind accesul minorilor la rețelele sociale nu reprezintă o soluție suficientă pentru problemele cu care se confruntă aceștia pe internet.
Mesajul a fost transmis odată cu publicarea de către Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) a documentului „Getting Children’s Safety Online Right”, un set de recomandări care propune o abordare bazată pe drepturile copilului și pe responsabilizarea platformelor digitale.
„Lumea digitală care conectează copiii la învățare, comunitate și creativitate îi expune în același timp unor riscuri reale pentru siguranța, viața privată și bunăstarea lor”, a declarat Volker Türk. Potrivit acestuia, efectele negative ale mediului online nu sunt inevitabile, ci sunt adesea rezultatul unor decizii de design și al unor modele de afaceri construite pentru a menține utilizatorii conectați cât mai mult timp.
Reprezentantul ONU indică explicit funcții precum infinite scroll (derularea nesfârșită a conținutului), autoplay (redarea automată a videoclipurilor) și notificările permanente drept exemple de mecanisme care pot contribui la utilizarea excesivă a platformelor și la dezvoltarea unor comportamente compulsive.
Poziția ONU vine într-un context în care tot mai multe guverne încearcă să limiteze accesul copiilor la rețelele sociale. Australia a adoptat la sfârșitul anului 2025 o lege care restricționează accesul la platformele sociale pentru persoanele sub 16 ani, iar măsuri similare sunt implementate sau analizate în țări precum Indonezia și Malaezia. Alte state discută introducerea unor limite de vârstă pentru utilizarea rețelelor sociale.
În acest context, ONU atrage atenția că simpla interzicere a accesului nu rezolvă cauzele profunde ale problemei. Potrivit organizației, copiii pot găsi modalități de a evita restricțiile, iar platformele rămân în continuare nesigure atât pentru cei care ocolesc interdicțiile, cât și pentru restul utilizatorilor.
Mesajul integral al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk:
„Lumea digitală care îi conectează pe copii la învățare, comunitate și creativitate îi expune, în același timp, unor riscuri reale la adresa siguranței, vieții private și bunăstării lor. Efectele negative ale mediului online asupra siguranței, confidențialității și bunăstării copiilor nu sunt înnăscute și nici inevitabile; ele sunt rezultatul unor alegeri de design și al unor practici comerciale care subminează siguranța, inclusiv prin funcționalități concepute pentru a crea dependență, precum derularea infinită a conținutului (infinite scroll), redarea automată a materialelor (autoplay) și notificările persistente ale aplicațiilor.
Consolidarea protecției copiilor în mediul online reprezintă o prioritate urgentă și trebuie să ne asigurăm nu doar că acest lucru se întâmplă, ci și că este făcut corect.
Pentru a ne asigura că abordările acestor probleme complexe sunt fundamentate pe drepturile omului, Oficiul nostru a elaborat un set de orientări menite să sporească siguranța copiilor online și să le protejeze drepturile.
Interdicțiile generale privind utilizarea rețelelor sociale nu reprezintă o soluție universală pentru o problemă cu multiple fațete. Simpla limitare a accesului la platforme care rămân nesigure nu poate constitui obiectivul final al unei protecții eficiente a copiilor.
Avem nevoie de acțiuni mult mai ample – atât din partea guvernelor, cât și a companiilor – pentru a ne asigura că platformele în sine sunt concepute astfel încât să fie mai sigure, că datele sunt protejate, că cei responsabili pentru producerea unor prejudicii pot fi trași la răspundere și că drepturile și nevoile copiilor sunt respectate pe deplin în toate etapele.
Statele trebuie să oblige companiile din domeniul tehnologiei să integreze siguranța în designul platformelor lor, în loc să transfere această responsabilitate asupra părinților și copiilor.
Indiferent de reglementările adoptate, este esențial să evităm producerea unor efecte negative suplimentare, fără intenție. De exemplu, sistemele de verificare a vârstei implementate necorespunzător pot să nu își atingă scopul și, în același timp, să pună în pericol confidențialitatea atât a copiilor, cât și a adulților.
Protecția copiilor în mediul online trebuie realizată corect”.
Documentul OHCHR propune zece direcții principale de acțiune.
Prima recomandare vizează modificarea modului în care sunt construite platformele digitale. ONU susține că siguranța trebuie integrată în designul produselor încă de la început și că responsabilitatea nu poate fi transferată exclusiv asupra copiilor și părinților. Organizația cere limitarea elementelor considerate dependente și reglementarea strictă a marketingului online adresat copiilor.
Un exemplu îl reprezintă algoritmii care recomandă în mod continuu conținut pe baza comportamentului utilizatorului. În prezent, platforme precum TikTok, Instagram, YouTube sau Facebook folosesc sisteme automate care personalizează fluxurile de conținut. ONU consideră că aceste sisteme trebuie evaluate și modificate atunci când produc efecte negative asupra copiilor.
A doua recomandare este ca toate reglementările să fie construite pornind de la drepturile copilului. ONU amintește că drepturile la informare, exprimare, participare și dezvoltare se aplică și în mediul digital.
Documentul acordă o atenție deosebită protecției datelor personale. ONU solicită ca nivelul maxim de confidențialitate să fie setarea implicită pentru conturile copiilor și cere interzicerea micro-targetării comerciale. Prin micro-targetare, companiile folosesc informații detaliate despre comportamentul și interesele utilizatorilor pentru a le afișa reclame personalizate.
Exemple de astfel de practici includ promovarea unor produse către copii pe baza istoricului de navigare, a videoclipurilor urmărite sau a interacțiunilor de pe platforme. ONU consideră că asemenea metode nu ar trebui să fie permise în cazul minorilor.
Un alt punct important vizează obligarea companiilor să efectueze evaluări regulate privind impactul produselor lor asupra copiilor. Aceste analize ar trebui realizate înainte de lansarea unor funcții noi și ar trebui să fie însoțite de rapoarte publice.
Organizația propune și reguli stricte pentru sistemele de verificare a vârstei. Deși multe state văd aceste sisteme drept o soluție pentru limitarea accesului copiilor la anumite servicii, ONU avertizează că implementarea lor poate genera alte probleme, inclusiv colectarea excesivă de date personale și riscuri pentru viața privată.
În practică, unele sisteme de verificare solicită fotografii ale documentelor de identitate, recunoaștere facială sau alte informații sensibile. ONU susține că orice astfel de soluție trebuie să fie transparentă, proporțională și să respecte drepturile omului.
OHCHR recomandă și utilizarea restricțiilor de vârstă doar pentru riscuri clar definite. Organizația oferă ca exemple pornografia și jocurile de noroc, domenii în care restricțiile există deja în multe state. În viitor, aceeași abordare ar putea fi aplicată anumitor funcții bazate pe inteligență artificială sau unor mecanisme considerate deosebit de nocive pentru copii.
Un element mai puțin obișnuit al documentului este recomandarea ca minorii să fie consultați atunci când sunt elaborate politici și reglementări care îi afectează. Potrivit ONU, copiii au dreptul să fie ascultați și să participe la deciziile privind mediul digital în care își petrec o parte importantă din viață.
De asemenea, organizația solicită o transparență mai mare din partea companiilor tehnologice. Platformele ar trebui să ofere informații despre modul în care funcționează algoritmii de recomandare, despre practicile de moderare a conținutului și despre utilizarea datelor personale.
ONU cere și mecanisme independente de supraveghere și sancțiuni eficiente pentru companiile care nu respectă regulile. Potrivit documentului, fără controale și consecințe reale, măsurile de protecție riscă să rămână doar recomandări.
În final, OHCHR subliniază că reglementarea mediului digital trebuie să se bazeze pe cercetare și dovezi, nu pe reacții politice sau emoționale. Companiile ar trebui să permită accesul cercetătorilor independenți la date relevante pentru evaluarea impactului platformelor asupra copiilor și adolescenților.
Mesajul central al ONU este că siguranța copiilor online nu poate fi obținută doar prin blocarea accesului la anumite platforme. Organizația susține că adevărata soluție constă în transformarea mediului digital prin reguli mai stricte, protecția datelor, transparență, responsabilitate și platforme construite astfel încât să reducă riscurile încă din faza de proiectare.
