Puțin peste 18% din populația cu vârste cuprinse între 15-64 de ani a terminat doar gimnaziul, potrivit datelor aferente anului 2023, iar 3,9% doar clasele primare sau nici pe acelea, ceea ce indică o creștere față de 2022 – procente mai mari comparativ cu anul 2022-2023, arată raportul Ministerului Educației și Cercetării privind starea învățământului preuniversitar. În același timp, cei mai mulți din această categorie de vârstă sunt absolvenți de liceu (43%, procent mai scăzut față de cel din 2022), mai arată raportul.
- Același raport arată că peste 7.300 dintre elevii care începeau clasa a VIII-a în 2022 nu s-au mai înscris în clasa a IX-a în anul școlar 2023-2024: adică 4,2% dintre elevi au abandonat studiile după ce au finalizat gimnaziul, față de 3,9% – adică circa 6.000 de elevi – în 2022-2023.
În anul 2023, peste 18% din populația cu vârste cuprinse între 15-64 de ani a terminat doar gimnaziul (o creștere cu 1,1 puncte procentual față de anul anterior).
Tot acum doi ani, conform acelorași date analizate de Edupedu.ro, 3,9% din populație fie nu avea clasele primare fie absolvise doar clasele primare (o creștere 0,5 puncte procentuale față de 2022).
În schimb, scade ponderea celor din aceeași categorie de vârstă, 15-64 de ani, care au absolvit liceul dar și care au studii superioare.
În această categorie de vârstă cei mai mulți sunt absolvenții de liceu, puțin peste 43% în 2023, adică cu 0,6 puncte procentuale mai puțini decât în 2022.
16,1% aveau studii superioare în 2023, în scădere cu un punct procentual față de anul anterior, dintre care majoritatea din mediul urban, 25%.
Diferența dintre cei din mediul urban și din mediul rural este amplă în cazul celor care au terminat liceul și au studii superioare, se remarcă în raport: „un sfert din populația de 15-64 ani din urban (25,6%) a absolvit învățământul superior, comparativ cu numai 5,7% în mediul rural”.
Datele din raportul privind starea învățământului preuniversitar 2023-2024
La nivelul anului 2023, distribuția populației de 15-64 de ani pe niveluri de învățământ înregistrează valori similare cu cele din anul precedent:
- O pondere de 16,1% din populația de 15-64 de ani are, în 2023, studii superioare, valoare în scădere cu 1 punct procentual față de anul anterior. Diferențele pe medii de rezidență sunt ample: un sfert din populația de 15-64 ani din urban (25,6%) a absolvit învățământul superior, comparativ cu numai 5,7% în mediul rural. Se constată un ușor avantaj al populației feminine (17,9%) față de cea masculină (14,2%).
- La nivelul populației de 15-64 de ani, absolvenții de liceu sunt cei mai numeroși (43,3% în 2023, cu 0,6 puncte procentuale mai puțini decât în 2022). Ponderea absolvenților de liceu din mediul urban (46,8%) este mai amplă decât ponderea absolvenților din mediul rural (39,5%); față de anul anterior se constată reducerea cu 1,2 punct procentual a valorii indicatorului pentru populația din mediul rural, fapt ce crește diferența valorii indicatorului pe medii în favoarea mediului urban. Pe sexe, se constată un ușor avantaj al populației feminine de 15-64 de ani absolvente de liceu, în raport cu populația masculină (cu 1,6 p.p.).
- 15,5% din populația de 15-64 de ani este absolventă de învățământ profesional la nivelul anului 2023, cu 0,2 p.p. mai mult decât în anul școlar anterior. Diferența pe sexe este considerabilă în favoarea populației masculine, însă diferența s-a redus ușor față de anul anterior (19,8% masculin, 11,1% feminin). Diferențe ale ponderii absolvenților de învățământ profesional se înregistrează și pe medii de rezidență, în favoarea mediului rural (19,2% rural, 12,1% urban, valori relativ constante față de anul anterior).
- Se păstrează procente ridicate de populație care a absolvit doar învățământul gimnazial (18,4%), valoarea indicatorului fiind în creștere față de anul anterior cu 1,1 p.p. Ponderea populației de 15-64 de ani care a absolvit doar învățământ gimnazial este mult mai mare în mediul rural (28,4%), comparativ cu mediul urban (9,2%), ambele valori fiind în creștere față de anul precedent.
- Ponderea persoanelor care au absolvit doar învățământul primar sau sunt fără școală primară absolvită este de 3,9% în anul 2023, valoare în ușoară creștere față de anul anterior. Mediul rural înregistrează o pondere cu mult mai mare a absolvenților de învățământ primar sau fără școală de 15-64 de ani, decât în mediul urban (5,6% în rural, față de 2,3% în urban).
- Analiza datelor referitoare la populația de 15-64 de ani evidențiază, pentru anul 2023, o scădere a nivelului general de educație a populației apte de muncă, prin scăderea ponderii persoanelor absolvente de învățământ superior, postliceal, liceal concomitent cu o creștere a ponderii persoanelor cu nivel mai redus de educație (profesional, gimnazial, primar sau fără școală primară absolvită).
Informații de context
Potrivit legislației în vigoare, învățământul în România este obligatoriu 12 ani sau 11 ani în cazul școlilor profesionale.
După ce termină gimnaziul, elevii sunt repartizați computerizat la un liceu sau un traseu profesional, în funcție de media de la Evaluarea Națională, la care automat ar trebui să fie înscriși toți elevii care termină clasa a VIII-a.
De asemenea, legea Educației prevede sancțiuni pentru părinții și aparținătorii legali ai elevilor care nu asigură participarea elevului la cursuri. Potrivit articolului 14 din legea Educației, „părinții sau reprezentantul legal au obligația să asigure participarea la cursuri a beneficiarului primar minor pe întreaga perioadă a învățământului obligatoriu. Nerespectarea prezentei obligații constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei.
Citește și:
Peste 7.300 de elevi care începeau clasa a VIII-a în 2022 nu s-au mai înscris în clasa a IX-a în 2023 – echivalentul a 295 de clase de liceu, arată datele Ministerului Educației și Cercetării / Numărul elevilor care au abandonat școala este mai mare decât cel din anul anterior
Roxana Mînzatu
Ioana Nicolescu
R.P.
Raluca Pantazi
