Cazuri de hărțuire sexuală la 22 de universități de stat și private, în ultimii 13 ani – analiză a Consiliul de Etică și Management Universitar / Universitatea din București în top cu cele mai multe sesizări depuse, urmată de Universitatea Transilvania din Brașov și Universitatea Babeș Bolyai Cluj-Napoca

În 22 de universități de stat și private din România au fost cazuri de hărțuire sexuală, potrivit analizei cazurilor de hărțuire sexuală în universitățile din România realizată de Biroul Consiliului de Etică și Management Universitar (CEMU) la solicitarea Ministerului Educației. Documentul a fost publicat luni pe site-ul Ministerului. Toate cele 22 de universități au înregistrat cazurile după ce a intrat în vigoare legea Educației nr.1/ 2011, se mai precizează în document. Amintim, în urmă cu câteva luni, Ministerul Educației a cerut CEMU să verifice modul în care au fost soluționate cazurile de hărțuire sexuală la nivelul comisiilor de etică universitară și măsurile luate. Asta după ce, în acest an, mai multe cazuri de profesori acuzați de abuz de studente au ieșit la iveală. Raportul detaliat poate fi consultat la finalul articolului.

• Victimele au fost cu preponderență de genul feminin, provenind atât din rândul studentelor, cât și din personalul didactic, mai scrie în analiza CEMU.

Au fost analizate date din 76 de universități de stat și private din țară. Universitatea București a avut cele mai multe sesizări înregistrate și discutate în Comisia De Etică. De menționat, numărul mare de sesizări se referă la număr de plângeri depuse.

Pe următoarele două locuri se află Universitatea Transilvania din Brașov cu 12 sesizări și Universitatea Babeș Bolyai din Cluj- Napoca cu 7 plângeri depuse pe perioada analizei CEMU.

„Ca urmare a adresei ME nr. 771/GP/31.07.2024, care cuprindea cererea de analiză a cazurilor de hărțuire sexuală în universitățile din România, Biroul Consiliului de Etică și Management Universitar a hotărât și transmis adresa nr. CEMU 110/05.08.2024 si două e-mailuri de revenire la adresă, prin care s-au cerut date concrete privind cazurile de hărţuire sexuală. Pe baza răspunsurilor primite de la aproape toate universitățile se constată următoarele:

• Din 76 de universități (52 de stat şi 24 private) care au trimis note-explicative – la 22 de universități au existat cazuri de hărţuire sexuală;

• Din cele 22 de universități care au avut cazuri, toate acestea au avut loc după aparitia Legii 1/2011. Răspunsurile au avut în vedere doar situația de după apariția Legii 1/2011 (sau chiar perioade mai recente), deci toate cazurile semnalate de cele 22 de universități au avut loc după data apariției acestei legi.

• Victimele au fost cu preponderență de genul feminin, provenind atât din rândul studentelor, cât și din personalul didactic”.

Potrivit raportului CEMU, Universitatea din București a avut cele mai multe sesizări în discuția încălcat Comisiei de Etică, 66, dintre care 6 cazuri de hărțuire sexuală, din care 3 care au elemente Codul de etică universitară. (CEMU 187/ 10.09.2024) „Statistica priveşte toate cazurile care au vizat de hărțuire sau alte aspecte ce pot fi asimilate acesteia (utilizarea unui limbaj Etică ofensator, a Universității bullying etc.), aferente perioadei 2017-2024, soluţionate de către Comisia de din Bucureşti sau de către instanțele judecătoreşti.

„Universitatea Transilvania din Brașov – (CEMU 172/09.09.2024) a avut 12 sesizări admise – 9 avertismente, 1 desfacere a contractului de muncă, 1 exmatriculare, 1 destituire din functia didactică”, potrivit documentului.

Pe locul al treilea se află Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca cu 7 sesizări depuse.

„Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca – (CEMU 148/05.09.2024) – 7 cazuri – Înaintea mandatului actualei conduceri, în 2013, a existat un caz de hărțuire sexuală în relațiile dintre 2 colegi, care nu s-a putut proba. În mandatul actualului rector, în 2021, a existat o singură sesizare de hărtuire sexuală în relatia profesor-student, caz în care cadrul didactic asociat reclamat și-a dat imediat demisia și a fost sesizată politia.

Alte sesizări care se referă la relația profesor-student au avut ca obiect elemente de comportament inadecvat al profesorului – limbaj nepotrivit sau ofensator. „Aceste sesizări au fost soluționate prin aplicarea următoarelor sancțiuni: – interdicția de a ocupa funcții de conducere si excluderea din comisii de evaluare (o sesizare din 2021), un avertisment scris (o sesizare din 2022), reducerea salariului și interdictia de avansare (o sesizare din 2022).

S-a mai primit o sesizare care a vizat un caz de hărţuire psihică între studenți în mediul online (2023), pentru care sancțiunea a fost un avertisment scris adresat studentului care a comis fapta. A mai existat un caz similar de interacțiuni inadecvate între studenți, pentru care a fost sesizată politia (2024), la fel ca pentru unele cazuri ce se referă la relația dintre profesori (2023)”.

De remarcat, în unele situații la diverse universități sesizările nu au putut fi soluționate din lipsă de dovezi. În alte cazuri plângerile au ajuns în instanță. Au fost și situații în care reclamații de hărțuire au fost și între studenți, unele soluționându-se cu exmatricularea studentului considerat agresor.

În alte situații au fost date sancțiuni cadrelor didactice universitare, cum ar fi diminuarea salariului.

Raportul complet privind cazurile de hărțuire sexuală la nivel de universități

Informații de context

Ministerul Educației a cerut în vară Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU) vsă inițieze verificări la nivelul instituțiilor de învățământ superior cu privire la cazurile care au vizat elemente de hărțuire sexuală (sau fapte asimilate), modul în care acestea au fost gestionate la nivelul comisiilor de etică universitară și rezultatele acțiunilor întreprinse la nivel instituțional, inclusiv prin raportarea la măsuri de prevenție. 

În luna august, după consultări desfășurate în ultimele zile pe tema hărțuirii sexuale în mediul universitar, Ministerul Educației a ajuns la concluzia că este nevoie de „promovarea unei reglementări generale, care să se aplice deopotrivă instituțiilor de învățământ public și privat, adică întregului sistem național de educație, precum și tuturor instituțiilor publice”. Instituția propune instituirea câtorva reguli privind reclamațiile – inclusiv cele anonime, în cazul hărțuirii și agresiunilor sexuale – și anunță, totodată, o dezbatere privind armonizarea legislației și măsurile de prevenție în cazul abuzurilor.

Printre propunerile concrete, Ministerul menționează „examinarea și soluționarea sesizării care nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact sau semnătura petentului, în măsura în care aceasta conține indicii referitoare la comportamente neconforme, respectiv hărțuire/agresiune sexuală”.

Premierul Marcel Ciolacu îi ceruse ministrului Ligia Deca să vină cu propuneri de completare și modificare a Legislației, pentru ca legea să protejeze în mod real victimele iar agresorii să fie dați rapid pe mâna justiției. Asta după ce Marcel Ciolacu a declarat pentru Edupedu.ro că va modifica radical legislația privind sesizările anonime pentru hărțuire sexuală, astfel încât petițiile anonime depuse pentru fapte din Codul Penal să fie trimise către parchete și poliție.

Reclamațiile anonime ale studenților hărțuiți sexual au fost blocate în toate universitățile din România printr-o Hotărâre a Guvernului Ciolacu, elaborată anul acesta de ministrul Ligia Deca. Codul-cadru de etică realizat de ministrul liberal al educației interzice legal un instrument-cheie pentru combaterea abuzurilor.

În ultimele săptămâni, au fost semnalate public mai multe cazuri de hărțuire sexuală în universități: cel al profesorului Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie de la SNSPA, cel al lui Marius Pieleanu, precum și al lui Dorin Ștefan Adam, profesor de la Arhitectură din cadrul Universității „Ion Mincu”.

Amintim că Ordonanța ce reglementează regimul petițiilor prevede din 2002 că instituțiile pot înregistra doar sesizările care nu sunt anonime. Sursele din domeniul juridic consultate de Edupedu.ro au precizat, însă, că universitățile își puteau începe propriile anchete dacă primeau mai multe acuzații anonime cu privire la abuzuri sexuale comise de un același profesor, pe baza ordinului ministrului Educației, dacă voiau să descurajeze fenomenul hărțuirii sexuale în universități. „Invocarea regimului petițiilor era doar o acoperire”, au precizat sursele Edupedu.ro.

Citește și

Propunerile Ministerului Educației privind cazurile de hărțuire sexuală din mediul universitar: câteva reguli pentru reclamații, inclusiv pentru sesizările anonime, o dezbatere, plus planuri pentru o viitoare „reglementare generală” pentru toate instituțiile de educație și toate instituțiile publice

DOCUMENT Hărțuirea sexuală în universități. Încurajarea sesizărilor cu protejarea confidențialității, recomandată timp de 20 de ani universităților din România: Care era procedura de soluționare a cazurilor de hărțuire, pe modelul Princeton University, trimisă tuturor universităților în 2005 de ministrul Mircea Miclea, ca model de cod-etic universitar