A educa un copil astăzi înseamnă să formezi un adult democratic, inovativ și conștient de impactul său în lumea digitală, este de părere Silvia Bogdan, președinta Asociației Școala de Valori, inițiator proiect alături de Institutul Intercultural din Timișoara, Asociația Techsoup . Cum arată o școală în care elevii au o voce reală: povestea proiectului Școala Democratică. Ce s-a schimbat în sala de clasă și dincolo de ea?
- Răspund acestei întrebări două profesoare care au participat la proiect: Cristina Pricope Damian, profesoară de limba franceză la Școala „Al. I. Cuza” din Podu Iloaiei, județul Iași și Gabriela Ciolpan, directoare adjunctă la Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu” din Năvodari
Într-o școală din județul Iași, câțiva profesori și elevi stau față în față, însă nu ca să predea și să asculte, ci să dezbată împreună o serie de subiecte: Sunt notele unui elev influențate și de cât de cuminte este acesta la ore? Ar fi posibilă o școală fără teste? Cum ar putea fi evaluați elevii dacă nu ar mai exista note?
Schimbul de opinii argumentate are loc în cadrul unui atelier din Școala Democratică, un pilon al Incubatorului Civic Digital, proiect dezvoltat de 3 organizații neguvernamentale: Institutul Intercultural din Timișoara, Asociația Techsoup și Școala de Valori.
La baza proiectului Școala Democratică stă un model dezvoltat de cercetătoarele finlandeze Liisa Ilomäki și Minna Lakkala, ale căror studii se concentrează pe felul în care profesorii îi pot sprijini pe elevi să învețe colaborativ, folosind tehnologia. Acesta este construit pe șase piloni: viziunea școlii, leadership, practicile comunității didactice, practicile pedagogice, practicile de cunoaștere și resursele digitale.
„Le plac și elevilor aceste discuții, ne percep altfel, ne văd și ei altfel. Ajungând la discuții despre diverse problematici, înțeleg că ei poate nu vedeau problema pe toate fețele și după ce discutăm își dau seama că nu mai e doar așa cum văd ei”, spune Cristina Pricope Damian, profesoară de limba franceză la Școala „Al. I. Cuza” din Podu Iloaiei, județul Iași, participantă în program.
Aceasta este una dintre mizele proiectului Școala Democratică: să creeze un spațiu în care profesorii și elevii devin, pentru câteva ore, colegi de reflecție.
Modelul a fost adaptat cultural la nevoile școlii românești și este organizat în jurul a trei dimensiuni: dimensiunea democratică (elevii participă în mod concret la luarea deciziilor, nu sunt doar consultați formal, iar relațiile dintre profesori și elevi sunt bazate pe respect și dialog), dimensiunea inovativă (elevii învață prin realizarea de proiecte și prin rezolvarea unor probleme reale, iar profesorul devine designer de experiențe de învățare) și dimensiunea digitală și AI etică (tehnologia și inteligența artificială sunt instrumente de gândire și creație, folosite cu discernământ etic).
Metodologia de implementare este Whole School Approach (se implică școala ca sistem social – managementul, profesorii, elevii, părinții și comunitatea, în același timp).
„A educa un copil astăzi înseamnă mai mult decât transmiterea de informații… înseamnă formarea unui adult democratic, inovativ și conștient de impactul său în lumea digitală”, rezumă filosofia proiectului Silvia Bogdan, președinta Asociației Școala de Valori.
Între 2023 și 2025, la proiect au participat 38 de școli, 3.388 de elevi și 570 de profesori, în ateliere desfășurate atât online, cât și față în față, ținute în total de 84 de traineri.
Năvodari: Un cadru organizat în care ideile elevilor și profesorilor au putut fi ascultate și valorificate
Gabriela Ciolpan, directoare adjunctă la Liceul Tehnologic „Lazăr Edeleanu” din Năvodari, a intrat în proiectul Școala Democratică în primăvara anului 2025, alături de 15 colegi și o clasă de a X-a. Liceul are un profil variat (tehnologie, chimie industrială, turism și servicii, mecanică, electrică și școală profesională).
Evaluarea pe care au făcut-o la nivel de școală la începutul proiectului a scos la iveală o realitate familiară multor școli: puțini elevi se implicau în activități extrașcolare, iar profesorii erau reticenți în a folosi metode digitale la clasă ca o practică curentă.
După participarea în proiect, lucrurile au început, treptat, să se schimbe. Elevii au organizat o serie de campanii în școală și în comunitatea din Năvodari despre activism civic, siguranță digitală și fake news. Dacă înainte, se implicau în activitățile extrașcolare preponderent tinerii de la filiera teoretică, acum au început să se implice și tinerii de la filiera tehnologică.
De asemenea, profesorii cu abilități digitale au început să îi mentoreze pe colegii mai puțin familiarizați cu tehnologia, iar profesorii care fac parte din proiect construiesc acum un ghid pedagogic de bune practici cu planuri de lecții interdisciplinare, care poate fi folosit și de ceilalți colegi.
Un alt proiect pe care liceul îl plănuiește pe viitor vizează comunitatea locală. Școala își propune să organizeze, în parteneriat cu Centrul Social din Năvodari, o serie de ateliere digitale dedicate seniorilor, care să îi ajute să recunoască fraudele online și dezinformarea din mediul digital.
„Am lucrat la acest plan de schimbare al liceului și a fost foarte interesant pentru că ne-am dat seama că ai noștri colegi au idei foarte bune și nu avem ocazia să ne întâlnim să ni le expunem unii celorlalți într-un cadru atât de organizat. A fost o experiență cu o valoare adăugată”, spune Gabriela Ciolpan, directoarea adjunctă a Liceului Tehnologic „Lazăr Edeleanu” din Năvodari.
În continuare, aceasta își propune să creeze alături de directoarea școlii un document oficial, care să integreze toate ideile și proiectele care s-au născut în Școala Democratică, în planul de dezvoltare instituțională a liceului.
Podu Iloaiei, Iași: elevii au consiliu și club de teatru, iar profesorii au învățat leadershipul partajat
Cristina Pricope Damian, profesoară de limba franceză la Școala Gimnazială „Al.I.Cuza”, Podu Iloaiei din județul Iași, a intrat în proiect în anul școlar 2023-2024, alături de 15 profesori și 40 de elevi din școală.
Din chestionarele completate atât de elevi, cât și de profesorii școlii, a reieșit că majoritatea elevilor simțeau că vocea lor nu este auzită în procesul de luare a deciziilor la nivel de școală, care îi privesc și pe ei.
Pentru a răspunde acestei probleme, au înființat Consiliul Elevilor, în care tinerii dezbat și iau decizii, uneori cu sprijinul profesorilor. Într-una dintre întâlniri, au discutat dacă ar fi potrivit sau nu ca uniforma să fie obligatorie la nivel de școală. În urma consultărilor și a voturilor, școala a decis ca purtarea acesteia să rămână opțională.
În cadrul orelor de Educație socială de la o clasă de a VII-a, pe tema participării cetățenești și a procesului democratic de luare a deciziilor, elevii au parcurs etapele elaborării unei propuneri legislative: au identificat o nevoie, au formulat o inițiativă, au redactat proiectul și l-au susținut în fața colegilor, apoi în fața profesorilor și directorilor din școală.
Propunerea lor a fost introducerea unei pauze de 20 de minute în programul zilnic. Elevii au argumentat că acest interval contribuie la starea lor de bine și le oferă timp să socializeze și să se concentreze mai bine la orele următoare.
Proiectul a ajuns în fața Consiliului de Administrație, transformat pentru o zi în „Parlament”, unde a fost analizat și dezbătut. Concluzia a fost că inițiativa merită să devină realitate. Directorul școlii, în rolul simbolic de „Președinte”, a semnat aprobarea. Începând cu anul școlar actual, pauza de 20 de minute face parte din programul școlar. Pentru elevii care au luptat pentru ea, este o dovada că vocea lor contează.
O altă inițiativă pe care au creat-o în cadrul Școlii Digitale este Clubul de teatru, în care elevii lucrează alături de consilierul școlar pe texte cu tematică socială și interculturală. „Am și eu elevi în clasa la care sunt diriginte, care participă la clubul de teatru și e vinerea de la 2 la 3, dar nu i-am auzit niciodată să spună că nu se duc”, spune Cristina Pricope Damian.
„Cea mai mare satisfacție personală este că am închegat o echipă de cadre didactice și împreună încercăm să mutăm munții. Proiectul acesta a fost scânteia care ne-a aprins și ne-a activat ca o echipă și nu mai e cultura aceea pasivă, suntem mai activi și fiecare poate lua decizii pe bucățica lui. Deci nu doar directorii pot lua decizii. Eu, ca profesor, pot să vin cu ideile mele, pot să inițiez proiecte, pot să dezvolt activități și să le prezint conducerii. E un leadership partajat,” conchide profesoara.
Împărtășirea exemplelor de bună practică
În iulie 2026 va avea loc un congres în care profesori și elevi din toate școlile participante vor împărtăși experiențele acumulate și modul în care au aplicat modelele Incubatorului Civic Digital în instituțiile lor.
„Elevi care înainte de proiect abia interacționau în clasă încep acum să vorbească despre ceea ce simt, să exprime ce îi ajută și ce îi blochează în procesul de învățare”, descrie Silvia Bogdan, președinta Școlii de Valori, schimbarea pe care a observat-o la elevii care s-au implicat în proiect. Profesorii, la rândul lor, au ieșit din propriile tipare, spune aceasta. „Au devenit mai atenți la nevoile reale de învățare ale elevilor și au început să privească dincolo de etichetele puse generațiilor tinere. Treptat, a apărut o relație mai autentică, bazată pe înțelegere și complementaritate.”
Incubatorul Civic Digital este un proiect de cetățenie digitală creat și implementat de un consorțiu de 3 organizații neguvernamentale: Institutul Intercultural Timișoara, Asociația Techsoup și Școala de Valori. Proiectul susține educația pentru competențe democratice și cetățenia digitală prin pregătirea profesională gratuită a 4500 de profesori și învățători, profesori de educație socială și de informatică, TIC și nu numai, și intervenția transformatoare în 30 de școli.
