Pe 26 august 2026, un site local din Buzău, Reporter Buzoian, scria că Gina Manea, Felicia Boșcodeală și Liliana Șerbănică „ar urma să preia conducerea” Inspectoratului Școlar Județean. Publicația le dădea și culorile politice: primele două, liberale, a treia, de la USR. Mai scria că Gina Manea „a semnat deja acordul necesar instalării în funcția de inspector școlar general”. Șase zile mai târziu, pe 1 septembrie, ordinul ministrului Educației, Mihai Dimian, confirma exact aceste trei nume, pe exact aceste trei funcții.
Întrebat la o săptămână după numiri de unde vin propunerile pentru șefii inspectoratelor, ministrul a răspuns că sunt „propuneri venite de la partea de preuniversitar a ministerului”. „Nu mă apuc eu să fac propunerile acolo”, a adăugat. La întrebarea dacă sunt numiri politice, a pasat-o mai departe: „cei care fac aceste propuneri din zona de preuniversitar să răspundă la aceste întrebări”. Potrivit surselor Edupedu.ro, listele vin de la organizațiile județene ale partidelor de la guvernare. Nu e nicio necunoscută despre cum află presa locală ce propune direcția de preuniversitar din București cu aproape o săptămână înaintea ministrului care semnează. Doar că cei din minister se chinuie ce mai bine de o lună să găseaacă un răspuns la solicitarea Edupedu pe tema aceasta. Încă nu au găsit.
Am încercat să lămurim enigma pe cale oficială. Am luat de bun ce zice ministrul și am întrebat exact pe cei din „zona de preuniversitar” indicată de oficial. Pe 10 septembrie, Edupedu.ro a trimis Ministerului Educației o solicitare în baza Legii nr. 544/2001, cu zece întrebări. Cine a propus concret fiecare dintre inspectorii generali și adjuncții numiți în 2026. Cum ajunge un nume la direcția de preuniversitar. La ce dată a apărut pentru prima dată fiecare nume în documentele Ministerului și cine l-a introdus în circuit. Dacă Ministerul a primit propuneri de la organizațiile județene ale partidelor, de la parlamentari, prefecți sau aleși locali. Dacă partidele sunt consultate, formal sau informal, înaintea numirilor. Am cerut și documentele prin care au fost propuse persoanele numite. Legea obligă instituțiile să răspundă în 10 zile, termen care poate fi prelungit la cel mult 30 de zile. Au trecut 30 de zile. Ministerul nu a răspuns la nicio întrebare. Dacă numirile vin dintr-un circuit administrativ normal „zona de preuniversitar” ar fi putut descrie acel circuit într-o pagină.
Toată lumea e în pixul cuiva
La Edupedu.ro documentăm de ani de zile ceea ce am numit Pixiada. Ultimul concurs pentru șefii inspectoratelor școlare a avut loc în 2017. Mandatele au expirat în 2021. De atunci, patru miniștri au refuzat să organizeze altul, fiecare cu altă scuză și toți cu același rezultat. În locul concursului funcționează un lanț de pixuri: ministrul numește șefii inspectoratelor, aceștia își numesc inspectorii, inspectorii numesc directorii. Toți prin detașare „în interesul învățământului”, toți pe un an, toți revocabili oricând. Pe deciziile de detașate scrie clar: „Inspectorul școlar general își rezervă dreptul de a înceta detașarea la o dată ulterioară”.
Ce înseamnă asta: că fiecare ocupă funcția prin pixul altcuiva, nimeni nu răspunde în fața elevilor, a profesorilor sau a legii. Fiecare răspunde în fața celui care l-a numit. Inspectorul general răspunde în fața partidului care l-a propus. Directorul răspunde în fața inspectorului care l-a detașat și care îl poate „detașa” la fel de ușor înapoi la catedră. Când se schimbă majoritatea politică, se schimbă tot lanțul. Iar oamenii din lanț știu asta și se poartă ca atare. Iar paradoxul e că toată procedura aceasta se numește, din punct de vedere legal „detașare în interesul învățământului”, transformată de facto în „detașare în interesul partidului”
Răfuiala
Ce s-a întâmplat la Buzău e o răfuială politică. Vechea conducere a Inspectoratului, a PSD, și-a pus oamenii din pix, inclusiv în august, cu două săptămâni înainte să plece. Noua conducere, a PNL și USR, a venit să-i scoată tot din pix, cât mai repede. Potrivit surselor Edupedu.ro, schimbările de directori din 4 septembrie au avut exact această logică: au fost îndepărtați directori puși de fosta conducere PSD și înlocuiți cu directori agreați de PNL și USR, care să fie pe linia noii conduceri. Hotărârea Consiliului nu dă niciun motiv pentru încetarea numirilor, cu o singură excepție, o demisie. Nicio evaluare, nicio analiză, niciun argument legat de vreo școală. Doar nume scoase și nume puse.
Cazul care a ajuns în instanță spune totul. Directoarea de la Gura Teghii fusese numită pe 13 august. A condus școala trei săptămâni. Fusese pusă din pix de conducerea PSD și a fost scoasă din pix de conducerea PNL, înainte ca elevii să intre în clase. Decizia de încetare a detașarii a venit vineri, înaintea primei zile de școală din 7 septembrie.
Ziua 2, ziua 3, ziua 4
Graba răfuielii se vede în calendar. Pe 1 septembrie, noua conducere e numită. Pe 2 septembrie, reorganizează Consiliul de administrație al Inspectoratului, organismul care decide tot ce contează în învățământul județului. Pe 3 septembrie, noul Consiliu își aprobă propriul regulament și evaluarea inspectorilor, plus încă 55 de articole. Pe 4 septembrie, ultima zi lucrătoare înainte de începerea școlii, schimbă conducerea a șapte școli. Ministerul n-a reușit în nouă ani să organizeze un concurs pentru șefii inspectoratelor. Pixul a refăcut un inspectorat în patru zile.
Iar graba se vede și în hârtii. Aceeași scindare a unei clase pregătitoare, aprobată în trei ședințe diferite. O cerere aprobată într-o zi și respinsă a doua zi ca „formulată și soluționată în ședința anterioară”. O hotărâre din 30 septembrie care declară, cu toată seriozitatea, că a fost adoptată „în ședința din data de 30.07.2026”, cu o lună înainte ca autorii ei să fie numiți.
O întreagă improvizație administrativă, la vedere, în documente semnate și publicate de instituție.
Proces? Ce proces?
Pe 15 septembrie, directoarea de la Gura Teghii a dat Inspectoratul în judecată și a cerut să fie repusă pe funcție, pentru că detașarea ei fusese decisă peste noapte fără nicio evaluare, fără respectarea legii. Când instanța a avut acces la documente și a constatat că numirea Consiliului de administrație s-a făcut cu încălcarea legii, a suspendat întreaga reorganizare a CA-ului. Ce e uluitor aici, e că deși știau că au făcut o serie de improvizații în documentele ISJ, atât de mare e obișnuința de a călca în picioare regulile și legile în numele politicului, în aceste instituții, încât nimeni nu pare să-și fi pus problema – normală pentru oride administrator cu minimă responsabilitate – că din momentul procesului în instanță tot ce decide Consiliul poate cădea. Și se vede asta cu ochiul liber pentru că la Buzău, Consiliul de Administrație a mai ținut trei ședințe, ajungând la șase ședințe și șase hotărâri în cinci săptămâni. A aprobat detașări de directori, calificativele directorilor din tot județul, planul managerial al Inspectoratului. Pe 8 octombrie, chiar în ziua în care instanța se pronunța, a aprobat și comisiile de interviu pentru concursul de directori, după cum scriu chiar cei din ISJ în adresa către MEC consultată și redată de Edupedu.ro aici.
În aceeași zi, Tribunalul Buzău a suspendat reorganizarea Consiliului și toate actele adoptate de acesta. Instanța nu a judecat încă fondul, motivarea nu e redactată, iar Inspectoratul spune că va face recurs. Dar legea contenciosului administrativ nu permite suspendarea unui act decât într-un caz bine justificat, adică atunci când există o îndoială serioasă asupra legalității lui. Tribunalul a găsit această îndoială suficient de serioasă cât să oprească tot ce a decis Consiliul într-o lună. Iar hotărârea e executorie de drept.
Abia după sentință, Inspectoratul a cerut ajutorul Ministerului. Adresa trimisă la București, consultată de Edupedu.ro, e cea mai dură evaluare a situației și e scrisă chiar de Inspectorat. Consiliul „nu mai poate funcționa și nu mai poate adopta hotărâri”. Concursul de directori „nu poate continua”. Continuarea lui ar crea „un risc de nulitate în cascadă”. Consiliul vechi nu poate fi readus, pentru că i-a expirat mandatul, iar unul nou ar putea fi considerat „o eludare a hotărârii judecătorești”. Pe românește: Inspectoratul Școlar Buzău are trei șefe numite de ministru și niciun organism prin care să decidă ceva. O instituție cu șefi, dar fără cap. Iar ca să ajungă aici, i-au trebuit cinci săptămâni.
O instituție care, după lege, nu mai trebuia să existe
Că un singur proces poate paraliza un inspectorat întreg nu e doar vina celor de la Buzău. E și simptomul unei construcții juridice care stă de trei ani pe marginea prăpastiei.
Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 a desființat, pe hârtie, inspectoratele școlare. Articolul 116 înființează în locul lor direcțiile județene de învățământ preuniversitar, „prin reorganizarea inspectoratelor școlare județene”, iar articolul 119 prevede că inspectoratele „se desființează”. Noile direcții urmau să aibă alte atribuții, un alt regulament și, mai ales, o altă regulă pentru conducere: directorul general și adjuncții săi se numesc „în urma susținerii unui concurs organizat de Ministerul Educației”. Altfel spus, legea din 2023 conținea chiar soluția la Pixiada.
Soluția a fost amânată de trei ori. Prin OUG nr. 115/2023, până la anul școlar 2025-2026. Prin OUG nr. 156/2024, până la anul școlar 2026-2027. Prin Legea nr. 141/2025, Legea Bolojan, până la începutul anului școlar 2027-2028. Calendarul aprobat de minister în 2023 prevedea regulamentul noilor direcții până la 30 mai 2025 și metodologia concursului pentru funcțiile de conducere până la 30 iunie 2025. Termenele au trecut, iar concursul nu există.
În tot acest timp, inspectoratele funcționează pe baza unui ordin de ministru cu „măsuri tranzitorii”, Ordinul nr. 6.072 din 31 august 2023. Acesta spune, în esență, că până la noile reglementări se aplică regulile în vigoare la 1 septembrie 2023, adică cele construite pe vechea Lege 1/2011, abrogată. Inspectoratele școlare sunt, așadar, instituții pe care legea în vigoare le-a desființat, conduse de oameni numiți fără concursul pe care aceeași lege îl cere, după reguli scrise pentru o lege care nu mai există. Totul ține într-un ordin de ministru. Ministerul Educației și Guvernul României au produs, etapă cu etapă, tot acest castel din cărți de joc care acum se derâmă. Au slăbit politic instituțiile până când o instanță suspendă un consiliu de administrație și nimeni nu mai știe exact pe ce temei poate fi refăcut, așa că inspectoratul scrie la minister și întreabă, ministerul cere timp de gândire și ședință mare pentru asta.
Evident că în legile de mai sus amânarea a avut de fiecare dată o justificare tehnică sau bugetară. La fel pentru organizarea concursurilor de inspectori – „nu are rost să le organizăm pentru că inspectoratele trebuie reorganizate în direcii și atunci de ce să mai face, concurs pentru un an-doi de mandat”, au tot justificat politicienii din fruntea MEC de la Sorin Câmpeanu, la Ligia Deca, Daniel David și acum Mihai Dimian. De fapt totul e politic: fiecare an de amânare e încă un an în care șefii inspectoratelor se numesc din pix. Un an în care toți inspectorii și angajații ISJ sunt numiți din pix de șefii nou-numiți. Și încă un an în care o conducere nouă poate veni să-și „curețe” județul de oamenii conducerii vechi.
Nota de plată
Cei care au pus pixul pe hârtie nu vor plăti nimic. Nota o primesc alții. Candidații la concursul de directori din Buzău, care au învățat luni de zile pentru un concurs pe care propriul inspectorat îl declară acum, cu câteva zile înainte de prima probă, expus anulării. Elevii din clasele suplimentate în septembrie, care învață deja în clase al căror temei legal e suspendat. Școlile care și-au schimbat conducerea de două ori într-o lună și s-ar putea să și-o schimbe a treia oară. Profesorii, care au aflat încă o dată că regulile se fac după ce se numără voturile.
Nu e vorba despre un partid bun și unul rău. E o poveste cu două partide care au tratat același inspectorat ca pe o pradă. PSD a numit din pix până în ultima clipă. PNL și USR au venit să desfacă din pix, în grabă, fără respect pentru lege. Deputatul PSD de Buzău care a cerut în Parlament verificarea „politizării managementului școlar” reprezintă partidul care a condus același inspectorat prin aceleași numiri din pix, până pe 31 august. Ce să vezi, grija lui pentru regulamente și respectarea legii s-a activat fix când noua conducere nu mai era din partidul lui. Așa cum USR care clama peste tot politizarea educației, tace acum de tot, de la nivel central până la ultimul membru, după ce oamenii săi au intrat în sfârșit, după ani de așteptare, în câteva conduceri de inspectorate școlare grație pixului ministrului Mihai Dimian. Toți jucătorii din această poveste au intrat în joc pe aceeași ușă din spate. Buzăul nu e vreo excepție, ci doar locul unde s-a întâmplat ca cineva să meargă în instanță, iar instanța să arate cât de șubredă e toată construcția.
Luni, 12 octombrie, Ministerul Educației are o ședință dedicată cazului ISJ Buzău. Specialiștii din minister împreună cu politicienii vor încerca, probabil, să salveze concursul de directori din județ. Nu e clar cum. Dar ar fi momentul să răspundă, în sfârșit, și la întrebările pe care le are pe masă, în scris, de o lună: cine a propus, de fapt, inspectorii? Și la încă una: când organizează concursul pentru conducerea inspectoratelor, cerut de lege din 2023? Tăcerea Ministerului e și ea un răspuns. Buzăul nu e un accident ci un rezultat firesc al unui sistem în care contează al cui ești, nu ce știi să faci. Iar sistemul ăsta va produce încă multe Buzăuri până când cineva va avea curajul să organizeze, după nouă ani, un concurs corect.
Din cazurile monitorizate de Edupedu.ro în ultimii ani, Buzăul este o premieră. Am mai văzut directori scoși din funcție de inspectorate care au câștigat în instanță doar dacă aveau mandate prin concurs. E prima dată când directoarea care a contestat numirea politică e repusă pe post. Nu am mai întâlnit un caz în care o instanță să suspende chiar consiliul de administrație al unui inspectorat școlar, împreună cu toate hotărârile adoptate de acesta. Până acum, sistemul numirilor din pix producea victime individuale. La Buzău, pentru prima dată, a căzut chiar instituția care face numirile.
