Premieră: Misiunea de deviere a unui asteroid, condusă tehnic de Agenția Spațială Română, din 26 septembrie

345 de vizualizări
Foto: NASA
Pe 26 septembrie, o echipă de astronomi de la NASA va lovi un asteroid potențial periculos pentru a-i devia traiectoria, anunță Agenția Spațială Română (ROSA). Sistemul de ghidare și navigație care face posibilă ajungerea la asteroid, după impact, este o producție 100% românească, potrivit sursei citate, iar interpretarea datelor se face pe baza unor algoritmi proiectați în România.

De ce se deviază un asteroid, în primul rând? ROSA explică: “Misiunea DART a NASA se îndreaptă spre doi asteroizi care formează sistemul binar 65803 Didymos, format din asteroidul principal și satelitul acestuia, numit Dimorphos. Vehiculul spațial al NASA se va ciocni în mod intenționat cu cel mai mic dintre cei doi asteroizi pe 26 septembrie 2022, pentru a vedea dacă îi poate modifica orbita, în primă etapă.

În etapa a doua, Agenția Spațială Europeană (ESA) va trimite o misiune proprie spre cei doi asteroizi, pentru a observa în detaliu ce s-a întâmplat în urma impactului. Misiunea Hera va măsura masa asteroidului, compoziția acestuia, va analiza craterul provocat de coliziune și ne va ajuta să înțelegem mai bine asteroizii. Pe lângă satelitul principal, Hera va avea și două probe de dimensiuni reduse, Juventas și Milani, care se vor apropia mult mai tare de asteroid, vor culege date științifice, după care vor asoliza pe acesta”.

Foto: ESA – Science Office
  • “Deocamdată, comunitatea științifică are informații incomplete despre acest sistem binar, iar misiunea se bazează pe cunoștințe teoretice, încă nevalidate. Hera și cele două probe ne vor trimite informații despre acest sistem binar, ajutându-ne astfel să înțelegem mai bine asteroizii și să aflăm de exemplu ce fel de resurse se găsesc pe asteroizi și dacă putem sa le folosim în beneficiul omenirii”, mai punctează agenția spațială.

Hera va măsura și dacă s-a reușit sau nu tentativa de deviere – o metodă care ne-ar putea ajuta să gestionăm mai bine situațiile de risc ce implică asteroizii. Pentru a observa cât de mult s-a deplasat asteroidul satelit față de centrul sistemului binar, misiunea Hera are nevoie de un altimetru extrem de precis, iar acesta este românesc.

Succesul misiunii, măsurat cu ajutorul expertizei din România

“După impactul cu DART, misiunea Hera va ajunge la asteroid și va face un studiu detaliat cu mai multe instrumente de la bord. Dintre acestea, altimetrul este singurul instrument care va fi instalat pe Hera pentru a măsura distanța până la asteroid și a determina noua orbită în urma impactului. Altimetrul este capabil să măsoare distanța unor ținte din apropierea satelitului de la 100m până la 15km cu o acuratețe de 0.1m. Acesta va trimite un fascicul laser către asteroid, iar un telescop va capta întoarcerea semnalului. Prin această metodă, cercetătorii vor putea calcula dacă și în ce măsura asteroidul Dimorphos (celălalt din sistemul binar de asteroizi – n. red.) s-a deplasat față de poziția inițială.

Designul optic al altimetrului a fost realizat integral la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică – INOE 2000. Participarea la dezvoltarea unui instrument științific sub coordonarea contractorului principal, Efacec Portugalia, în cadrul unei misiuni internaționale NASA/ESA, este o dovadă a expertizei din România, apreciată la nivel european”, mai arată sursa citată.

“Practic, tot ce va vedea satelitul misiunii și felul în care sunt interpretate datele, astfel încât acestea să o poată ghida spre destinație, va depinde de tehnologia românească, la care lucrează în prezent specialiști ai companiei GMV România. Compania va fi responsabilă de procesarea de imagini, ghidarea pe bază de altitudine, identificarea și izolarea erorilor, navigația bazată pe procesare de imagine a satelitului principal al Hera, dar și al unei sonde mai mici, care se va apropia mai mult de asteroid – Juventas – unul dintre primii doi cubesats deepspace ai Agenției Spațiale Europene (ESA)”, mai notează ROSA.

Foto: GMV România – rosa.ro

Pe baza algoritmilor proiectați în România, echipele de la sol vor ști dacă vehiculul spațial se îndreaptă în continuare spre asteroid sau a deviat de la traiectoria stabilită. Drumul spre asteroid al misiunii Hera va dura mai bine de doi ani, iar peisajul se va schimba de câteva ori pe drum, astfel încât și modalitățile de orientare a misiunii vor trebui să fie diferite pe parcurs, mai scrie Agenția Spațială Română.

Doar patru țări au mai dezvoltat această componentă de procesare de imagini în spațiu

În momentul de față, mai există doar patru țări care au dezvoltat această componentă de procesare de imagini în spațiu: Spania, Franța, Marea Britanie și Grecia. Componenta este esențială în misiuni spațiale, astfel încât cunoștințele și know-how-ul dobândite acum vor fi folositoare într-un portofoliu larg de activități spațiale: misiuni lunare, misiuni pe Marte, eliminarea deșeurilor spațiale cu mijloace active, servicii de mentenanță orbitală, servicii de asamblare pe orbită, conform ROSA.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Competiție de proiecte de cercetare pentru cercetătorii ucraineni refugiați, propusă de asociația cercetătorilor Ad Astra / “O sumă de 4 milioane de euro pe an ar trebui să fie cu totul acoperitoare”

Asociația cercetătorilor români Ad Astra a propus, printr-un apel lansat la începutul săptămânii, “lansarea urgentă a unei competiții de proiecte de cercetare pentru cercetătorii ucraineni refugiați”, proiecte care să se…
Vezi articolul
salarizare pe baza de performanță pentru profesori

Regulile după care se verifică și recunoaște valoarea științifică a unei cărți scrise în penitenciar de condamnații definitiv, aprobate după 5 ani: Verificarea de plagiat se face prin softuri recunoscute CNADTCU, lucrările pot fi pe 6 domenii

Un ordin semnat de fostul ministru al Cercetării, Ciprian Teleman, pe final de mandat, prin care e aprobată Metodologia de evaluare a caracterului științific al lucrărilor elaborate de persoane din…
Vezi articolul