Președintele Autorității pentru Cercetare, Andrei Alexandru: România încearcă să plătească până la sfârșitul anului minimul necesar din datoriile față de Agenția Spațială Europeană, pentru a recăpăta dreptul de vot / Când alții cresc masiv contribuțiile pentru cercetarea spațială, iar România le reduce, țara cere ESA „transfer de sume între programe”, pentru a crește absorbția de fonduri

208 vizualizări
Foto: © Tomas Griger | Dreamstime.com
România – țară care și-a redus masiv contribuțiile la Agenția Spațială Europeană (ESA) într-un moment în care majoritatea țărilor europene au crescut această contribuție – dorește să achite o parte dintre datoriile către ESA până la sfârșitul anului și să-și recapete astfel drepturile de vot, a spus vineri, pentru Edupedu.ro, șeful Autorității Naționale pentru Cercetare, Andrei Alexandru. Întrebat dacă, din cauza pierderii acestui drept de vot, participarea României la viitoarele programe este afectată, el a spus în mod repetat că, pentru România, prioritară este realocarea unor fonduri pe care țara trebuie să le plătească, astfel încât să crească volumul de bani din participația actuală care se întoarce în România.

În pofida situației actuale, oficialii români asigură ESA de angajamentul României în susținerea cercetării spațiale – detalii mai jos.

Într-un răspuns transmis recent senatorului Mircea-Cristian Nicula (PSD), Ministerul Educației și Cercetării arată că, pentru a participa la noile programe ESA, „este necesar ca România să recupereze dreptul de vot în cadrul ESA, prin achitarea minimului necesar de 14,7 milioane euro, din contribuția neachitată de 61 milioane euro”. 

Vineri, șeful ANC, Andrei Alexandru, a spus pentru Edupedu.ro că speră ca această condiție să fie îndeplinită până la finalul anului în curs:

  • ”Autoritatea Națională pentru Cercetare și Ministerul Educației și Cercetării fac toate demersurile pentru ca până la finalul acestui an să reușim să plătim suma minimă pentru redobândirea dreptului de vot.”

Întrebat dacă România va putea participa la deciziile rezultate din reuniunea ministerială de la Bremen (CM25), având în vedere că acea sumă minimă nu a fost achitată, Andrei Alexandru a spus că „eu am discutat alte lucruri la Bremen, în sensul că, pe programele existente, noi urmărim să facem un transfer de sume între diverse programe, astfel încât rata de retur a contribuției plătite pentru programele opționale (n.red.: cât din contribuția României se întoarce prin alocări către entitățile românești, în cadrul programelor ESA) să crească substanțial. Adică să să treacă de 90%. Asta ne dorim noi, să ajungem la o rată de retur corespunzătoare, pentru că, realist vorbind, în trecut rata de retur nu a fost mulțumitoare. Actuala conducere a ROSA – și o felicit pentru asta – a reușit să crească rata de retur până spre 75%, însă pentru mine este încă nemulțumitoare și vrem să ajungem la o rată de retur de 90%. Astfel, ca să maximizăm rata de retur, e posibil să trebuiască să distribuim anumite sume între diverse programe, în așa fel încât industria noastră și mediul de cercetare să aibă capacitatea de a absorbi respectivele sume de bani. Deci programele în care aplicăm trebuie să fie corelate cu nevoile reale ale mediului academic și economic. (…) În condițiile în care ne plătim contribuția și ajungem să să redobândim dreptul de vot, vom putea face aceste lucruri”.

Potrivit oficialului român, România a „stabilizat din nou” relațiile cu ESA:

  • „A fost o discuție foarte bună la Bremen și aplicată, în sensul că am reușit să ne stabilizăm relațiile din nou cu ESA. Sigur, noi vom face toate demersurile astfel încât să ne onorăm obligațiile din partea statului român, dar totodată trebuie să întreprindem și acele demersuri necesare ca returul sumelor plătite la ESA să fie maximal posibil”.

Întrebat din nou dacă România va pierde posibilitatea să participe la programele agreate la Bremen, din cauza datoriilor, Andrei Alexandru a insistat că prioritare sunt plata datoriilor și creșterea ratei de retur a fondurilor alocate de România către entități românești:  să „cheltuim sumele în programele în care suntem implicați” și să fie redistribuite fonduri așa încât „rata de retur să fie maximală”. „Abia apoi putem discuta despre noi oportunități”, a spus el.

Andrei Alexandru:

  • „Acum [la reuniunea de la Bremen] s-au pus niște sume pe programe viitoare. Deocamdată trebuie să cheltuim sumele în programele în care suntem implicați și să distribuim acele sume pe care ne-am angajat să le plătim, să le distribuim corespunzător între diverse programe, astfel încât rata de retur să fie maximală. Și abia apoi putem discuta despre despre noi oportunități, după ce absorbim banii într-un mod maximal.”
  • „Deci noi avem, într-adevăr, dreptul de vot suspendat. Asta nu înseamnă că s-a ridicat această problemă la Bremen, unde s-au adoptat prin consens mai multe programe. Însă noi avem niște obligații momentan către ESA, pe anumite programe. Urmărim ca sumele pe care le avem de plătit să le distribuim altfel astfel încât rata de retur să fie mult mai mare. Adică să ne ducem pe alte programe unde industria noastră și mediul academic are capacitatea să absoarbă mai mulți bani, să treacă de 90%, n-are sens să ne ducem într-o sută de programe, dacă noi nu putem cheltui acei bani, dacă noi nu putem absorbi acei bani.”
Aceeași perspectivă a fost prezentată și în răspunsuri recente transmise pe această temă de MEC, în urma întrebărilor unor parlamentari:

Senatorului Mircea Cristian-Nicula instituția i-a transmis că, după plata minimului necesar din datoriile acumulate, „va fi luat în considerare transferul de fonduri către noile programe, pentru care a fost identificat potenţial de retur în România şi/sau alocarea de noi subscripții către acestea. În cazul neparticipării României la noile programe ESA, entităţile româneşti (industrie, institute de cercetare, universităţi) nu vor putea participa la apelurile de proiecte iniţiate în cadrul acestora şi, implicit, nu vor contribui la implementarea acestora.”

Deputatului Sebastian Burduja (PNL), instituția i-a transmis: „Având în vedere că în urma angajamentelor luate la consiliile ministeriale ESA anterioare, România, conform informațiilor comunicate de ESA, va avea de achitat suma de 109 milioane euro pentru programele opționale pentru care România a subscris pentru perioada 2026-2033, este luată în calcul şi analizată posibilitatea de a fi transferate fonduri între programele ESA pentru optimizarea participării entităților naționale şi pentru creşterea coeficientului de retur geografic care în prezent este de 0.75”.

Răspunsul MEC pentru Sebastian Burduja:

Răspunsul MEC pentru Mircea-Cristian-Nicula:

La Bremen, România dă asigurări că sprijină obiectivele europene

În discursul rostit în cadrul reuniunii de la Bremen, șeful ANC, Andrei Alexandru, a insistat că România sprijină obiectivele Europei de a fi un lider global în ceea ce privește spațiul.

El a spus, între altele, despre obiectivul stabilit în acest sens la nivel ESA și despre faptul că Spațiul ar reprezenta o prioritate pentru România:

  • „Oferim asigurări privind sprijinul României pe calea prezentată în această propunere, prin obiectivul nostru comun de a menține Europa un lider global în ceea ce privește Spațiul (…)
  • Sectorul Spațiului oferă instrumente, capacități esențiale care sprijină progresul unei națiuni moderne. În acest context, participarea României la ESA constituie un pilon central al programului spațial național (…).
  • Știința și explorarea spațiului rămân o prioritate permanentă pentru România. Tehnologia spațială crește în viziunea noastră strategică (…)”. 

Discursul integral al lui Andrei Alexandru (la min. 2.34.00 în înregistrarea reuniunii):

Foto: © Tomas Griger | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


1 comment
  1. Era de asteptat. Este o viziune de tip Bolojan sau Boc sau Basescu: nu avem bani pentru nimic, pentru ca noi suntem in criza, mai rau decat altii.
    Asa ca orice ar fi legat de educatie si cercetare, se face. Dar cu bani de acasa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
vârsta de pensionare, cancelarie profesori

Nu s-a preocupat nimeni de amenajarea cancelariei pentru asigurarea unei stări de bine, a unui vestiar, a unui loc de studiu sau de relaxare pentru profesori, spune Cornelia Popa Stavri, secretar general al FSLI / Aceste lucruri aduc o contribuție importantă la sănătatea în muncă, iar profesorul ar trebui să poată beneficia de asistența unui psiholog

În contextul dezbaterii organizate de Scena9, privind violența profesorilor la locul de muncă, secretarul general al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Cornelia- Popa Stavri, a vorbit despre lipsa unei legislații…
Vezi articolul

Profesorul Radu Vancu: Dacă România face greșeala istorică de a alege un președinte legionar, antieuropean și pro-rus, tinerii cei mai bine pregătiți vor fi primii care vor pleca / Votul anti-sistem ajunge vot pro-extremism și anti-democrație

Tot ce s-a construit în cele trei decenii și jumătate de democrație în Romania nu este ireversibil, spune la RFI Radu Vancu, scriitor și profesor la Facultatea de Litere și…
Vezi articolul

Consiliul Național al Calificărilor se extinde cu reprezentanți ai agențiilor care asigură calitatea în învățământul preuniversitar și cel superior / Numărul mandatelor membrilor va fi limitat la trei – proiect

Consiliul Național al Calificărilor, for ce contribuie la stabilirea strategiilor legate de Cadrul național al calificărilor și formarea profesională a adulților, își extinde componența pentru a cuprinde membri ai agențiilor…
Vezi articolul