Comunitatea academică a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) critică public Guvernului că ar reduce cu 20% alocările bugetare pentru învățământul superior și cercetare, deși Executivul nu a vehiculat acest procent, ci discuția publică a fost despre tăieri cu 10% în raport cu nivelul din 2025 pentru cheltuielile de personal din mai multe domenii.
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu solicită reanalizarea politicilor de finanțare a educației, potrivit unui comunicat de presă remis Edupedu.ro. Este prima poziție oficială a unei universități din România față de măsurile de austeritate ale Executivului condus de Ilie Bolojan.
Într-un comunicat de presă transmis pe 13 februarie 2026, comunitatea ULBS își exprimă „profunda preocupare” față de intenția Guvernului de a reduce finanțarea învățământului superior și a activităților de cercetare. Comunicatul de presă poate fi descărcat integral din articol.
„Comunitatea universitară solicită reanalizarea riguroasă a politicilor și mecanismelor de finanțare a educației și cercetării, care să fie fundamentată pe o evaluare obiectivă a rolului strategic, a contribuției esențiale și a impactului pe termen mediu și lung ale acestor sectoare asupra dezvoltării durabile a societății și economiei bazate pe cunoaștere”, se arată în comunicat.
Reprezentanții universității susțin că mediul academic trăiește „sub sabie”, în contextul în care termenul „tăiere” a devenit constant în discursul public. „Când învățământul superior și cercetarea sunt tratate ca o simplă linie de cost, ca un calcul rece într-un fișier Excel, fără a se lua în considerare dimensiunea umană și efectele pe termen lung ale «tăierilor», societatea în ansamblu are de suferit”, se mai precizează în document.
Avertismente privind exodul creierelor și accesul la studii
ULBS atrage atenția că, pe fondul subfinanțării cronice, noile măsuri de austeritate „vor sufoca șansele reale de dezvoltare ale generațiilor care vin” și pot afecta competitivitatea României. „Reducerea de fonduri nu este un termen abstract, ci se reflectă în suprimarea unor surse de venit – cum sunt bursele pentru studenți –, în timp ce cheltuielile legate de traiul zilnic cresc în mod accelerat. Pentru tinerii cercetători, perspectiva viitorului profesional devine din ce în ce mai fragilă în acest climat de austeritate financiară”, transmite comunitatea universitară.
Potrivit comunicatului, universitățile „nu sunt niște întreținuți de lux”, ci actori esențiali în dezvoltarea economică și în atragerea de investiții, prin proiecte de cercetare și transfer tehnologic. Instituția susține că „restructurarea unui sistem care funcționează” ar necesita „ani grei de reconstrucție”, dacă reducerile vor fi aplicate.
Comunitatea academică mai afirmă că „«tăierea» bugetului nu are nicio legătură cu un proces autentic de reformă” și avertizează că subfinanțarea educației și cercetării poate deveni „risc major de securitate națională”, prin erodarea capitalului uman și creșterea dependenței de expertiză externă.
Apelul a fost adoptat prin vot, „în urma unui proces consultativ extins”, și se adresează decidenților politici pentru reanalizarea modului în care educația „poate contribui în mod real la însănătoșirea statului”. „Într-o societate orientată spre viitor, educația nu ar trebui să fie un domeniu sacrificabil, ci mecanismul de protecție a democrației, dezvoltării durabile și inovării”, se încheie comunicatul – descarcă:
Context: dezbateri în Parlament și respingerea moțiunii simple
Reacția ULBS vine după ce premierul Ilie Bolojan, ministru interimar al Educației, a declarat în Parlament, pe 9 februarie, că „creșterea substanțială a bugetului pentru educație nu poate fi făcută de la un an la altul” și trebuie corelată cu „realitatea economică”.
„Da, banii educației trebuie să fie tot mai mulți, dar corelat cu creșterea calității și adaptarea la realitate economică, astfel încât banii alocați să fie o investiție reală cea mai importantă, nu doar o simplă cheltuială”, a spus Bolojan.
Premierul a susținut că finanțarea învățământului superior nu ar trebui să fie realizată doar în funcție de numărul de studenți, ci și de performanța programelor de studii, a absolvenților și a cercetării.
Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterilor asupra unei moțiuni simple depuse împotriva sa în calitate de ministru interimar al Educației, intitulată „Educația între avarie și abandon. Cum sunt transformați studenții în colateral bugetar”. Moțiunea a fost respinsă în plenul Senatului cu 74 de voturi contra, 44 pentru și 2 abțineri.
- În paralel, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a cerut Guvernului să renunțe la măsurile de austeritate care vizează învățământul superior și să asigure un „buget adecvat educației, lipsit de austeritate”, invocând și neatingerea, de-a lungul anilor, a procentelor minime de finanțare prevăzute de lege.
Alexa Stănescu
Redacția
Diana Ghimiși
Raluca Pantazi
4 comments
Doare? Protestați? Dar anul trecut unde ați fost?
„Where was Gondor when the Westfold fell???”
Eh, și-a și găsit cine să protesteze – Blaga din Sibiu…! Pfff!
Da. Actualul ministru al educatiei, intamplator purtator al aceluiasi nume precum premierul, nu intelege chestiuni simple.
In primul rand, educatia, la orice nivel, nu este o cheltuiala. Este un drept, pe care statul si-a asumat ca-l livreaza. Dar aceasta livrare este doar nivelul de baza. In momentul in care doresti si o calitate superioara a educatiei, este evident ca trebuie sa investesti mai mult. Pentru ca o calitate superioara, fata de cea oferita prin educatia in masa, inseamna profesori mai bine pregatiti si mai bine motivati, scoli mai bine dotate, universitati mai puternic implicate in intregul ciclu cercetare-dezvoltare-inovare, un transfer tehnologic real, si multe altele. Iar toate astea costa bani multi, peste banii necesari pentru simpla existenta a sistemului. Bani care nu vor produce imediat.
Efectul banilor cheltuiti in 2026, in educatie, se va vedea doar atunci cand elevii de acum ajung la maturitate, la vreo 2-3 ani dupa terminarea studiilor. Sa luam ca exemplu clasa a IX-a. Efectul unor investitii reale in invatamant, pentru acestia, se va vedea peste cel putin 9-10 ani. Dupa ce vor fi finalizat cei 4 ani de liceu, 3 ani de facultate si 2 ani de masterat. Doar atunci poti trage linie si poti cere o concluzie.
Pentru investitii in tinere talente in cercetare, asteptarea este la fel de mare: daca cresti REAL calitatea invatamantului superior (prin sprijinirea intregului ciclu — didactic – cercetare – dezvoltare – inovare), poti vedea un ‘return of investment’ real abia peste cel putin 3+2+4 ani = 9 ani. Timpul minim necesar ca un tanar sa atinga un nivel minim de maturitate stiintifica, prin finalizarea unui program doctoral. Dar, realist, cel putin un program postdoc trebuie adaugat, astfel incat rezultatele se pot culege peste vreo 11-12 ani, fata de momentul curent.
Prin urmare, un ministru care spune ca nu vede rostul investitiilor daca nu produc roade (imediate), nu prea merita sa se numeasca ministru. Nu intelege care este durata normala pentru ca rezultatele sa existe cu adevarat: cel putin 10 ani!
Orice an „sarit” in finantare nu inseamna decat distrugerea unui ciclu. Doi ani sariti inseamna resetarea momentului zero, amanarea unor rezultate consistente si reale cu inca 10 ani.
Totuși cum explicați veniturile exagerate ale conducerilor universităților de stat, foarte mulți au venit de peste 10.000 euro, în condițiile în care cei din preuniversitar au fost jumuliți.
un asistent universitar ia 4400 de roni în mână . cu banii ăștia trebuie să trăiască Intr un oraș universitar gen Cluj , București etc .. casa masa utilități , tot . ce părere ai ? după 12 +5+ 4 ani de studiu și cercetare . de ce ar face oamenii asta ?? cu ce e mai prejos de un special??
deci și universitarii mărunți sunt jumuliți. și am uitat sa ți spun că pentru cei fără pile , sa ramai in mediu univ, înseamnă să fi top 10 , deci nu o coadă de câine care se a târât cum a putut în facultate.