Principalele provocări pentru învățământul superior din România, așa cum sunt văzute de reputatul furnizor de rankinguri universitare QS: participare redusă la studii superioare, cercetare subfinanțată, presiuni demografice / Internaționalizarea – printre puținele oportunități pe care le semnalează QS

Foto: © Andreysha | Dreamstime.com

Banii prea puțini pentru infrastructura și sistemul de cercetare, dar și rata scăzută de participare a adulților la studiile superioare se numără printre provocările-cheie pe care le-a identificat pentru sistemul românesc de învățământ superior reputatul furnizor internațional de rankinguri internaționale Quacquarelli Symonds (QS), într-o prezentare susținută recent la București. Dintre oportunitățile văzute de experții QS pentru universitățile românești, internaționalizarea a fost scoasă în evidență. Care sunt tendințele în această privință la nivel global și cum se situează România în peisaj au fost teme abordate în cadrul evenimentului menționat.

Într-o prezentare pe tema realizării rankingurilor universitare internaționale, Leigh Kamolins, director de Analiză & Evaluare în cadrul QS, precum și Wesley Siqueira, consilier pe teme de cercetare în cadrul companiei de consultanță, au abordat, cu titlu de exemplu, situația generală a universităților românești.

În acest context, ei au atins patru provocări majore pentru sistemul de învățământ superior din România. Acestea sunt, în analiza QS:

Prezentare Leigh Kamolins – QS la Forumul QS al Universitatilor Romanesti, ASE Bucuresti – 17 septembrie

Ca oportunități, autorii au pus accentul pe două, în cazul universităților românești:

Prezentare Leigh Kamolins – QS la Forumul QS al Universitatilor Romanesti, ASE Bucuresti – 17 septembrie

Din punct de vedere al internaționalizării, QS subliniază creșterea constantă, în ultimul deceniu, a numărului de studenți internaționali înscriși în instituțiile de învățământ superior din România, chiar dacă numărul lor rămâne, comparativ cu alte state, unul scăzut. Astfel, potrivit analizei QS, bazată pe date furnizate de Ministerul Educației și Cercetării din România, dacă în 2016-2017 erau înscriși în România 27.995 de studenți străini, în 2023-2024 numărul acestora era de 37.526.

Această temă a fost atinsă într-o prezentare separată de Leigh Kamolins, directorul de Analiză & Evaluare. Acesta a arătat că, în deceniul actual (2019-2030), este de așteptat ca numărul studenților internaționali să crească, dar într-un ritm mai lent decât în deceniile anterioare (3,9%, față de 4,1% în deceniul anterior și 5,9% în 2000-2010). Este de așteptat ca numărul acestor studenți să ajungă la circa 8,5 milioane în 2030, la nivel global.

Prezentare Leigh Kamolins – QS la Forumul QS al Universitatilor Romanesti, ASE Bucuresti – 17 septembrie

Dar, dacă în prezent China domină ca țară sursă pentru toate cele patru mari destinații ale studenților internaționali (SUA, Marea Britanie, Australia, Canada), urmată de țări-sursă asiatice precum India, Coreea de Sud sau Arabia Saudită, este de așteptat ca fluxul internațional să cunoască modificări în următorul deceniu (2025-2030). Din acest punct de vedere, analiza QS notează evoluțiile demografice la nivel global, populația africană fiind singura care va cunoaște o creștere la categoria de vârstă 10-14 ani în intervalul menționat.

Cine are de pierdut și cine de câștigat? Potrivit analizei QS, prezentată la București:

Prezentare Leigh Kamolins – QS la Forumul QS al Universitatilor Romanesti, ASE Bucuresti – 17 septembrie
Cum stă România, în acest moment, la capitolul studenți internaționali?

Cele mai recente date Eurostat, România se număra, în 2023, printre ultimele țări membre UE din punct de vedere al ponderii studenților străini în totalul de studenți înscriși în universitățile lor, depășind doar Grecia, Croația, Spania, Italia și Polonia. 

Potrivit Eurostat, dintre cei aproximativ 36.000 de studenți internaționali înregistrați la nivelul anului 2023 în România, aproximativ trei sferturi (73%) proveneau din țări europene. După Europa, a doua regiune-sursă pentru studenții străini din România este, cu circa 15% din total la nivelul anului 2023, Asia, regiune care se remarcă atât ca principală sursă de studenți internaționali la nivel global, cât și de regiune-gazdă pentru noile hub-uri ce atrag studenți internaționali în număr tot mai mare. Africa, continent aflat pe poziția a 3-a ca sursă pentru studenții străini din România, are o pondere de doar câteva procente.

Citește și:
BREAKING România este ultima țară europeană la capacitatea de a-i ține pe copii și tineri în școală: o treime dintre adolescenți și 1 din 6 copii nu erau înscriși în școală, în 2023 / Un sfert dintre tinerii români de 18-24 de ani nici nu învață, nici nu muncesc – Raportul anual OCDE „Education at a Glance 2025”, despre efectele cheltuielilor mici și ale lipsei de acțiune în educație
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea din București – la egalitate în top 1000, QS World University Rankings 2026 / România, ca medie a rezultatelor, este cel mai slab sistem din Europa, deși trei universități românești avansează în clasamentul internațional și niciuna nu coboară – Analiză QS pentru România
Clasamentul QS după domenii de studiu – 2025, analiză dedicată României: Două universități figurează în top 200 global în două domenii, evoluție prezentată drept „o mare realizare pentru acest sistem universitar în curs de dezvoltare” / „O îmbunătățire de 15% la nivel de țară”, față de 2024

Foto: © Andreysha | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Exit mobile version