Principalele provocări pentru învățământul superior din România, așa cum sunt văzute de reputatul furnizor de rankinguri universitare QS: participare redusă la studii superioare, cercetare subfinanțată, presiuni demografice / Internaționalizarea – printre puținele oportunități pe care le semnalează QS

2.747 de vizualizări
Foto: © Andreysha | Dreamstime.com
Banii prea puțini pentru infrastructura și sistemul de cercetare, dar și rata scăzută de participare a adulților la studiile superioare se numără printre provocările-cheie pe care le-a identificat pentru sistemul românesc de învățământ superior reputatul furnizor internațional de rankinguri internaționale Quacquarelli Symonds (QS), într-o prezentare susținută recent la București. Dintre oportunitățile văzute de experții QS pentru universitățile românești, internaționalizarea a fost scoasă în evidență. Care sunt tendințele în această privință la nivel global și cum se situează România în peisaj au fost teme abordate în cadrul evenimentului menționat.
  • Analiza experților QS a fost prezentată în cadrul Forumului QS al Universităților Românești, desfășurat pe 17 septembrie la ASE București.

Într-o prezentare pe tema realizării rankingurilor universitare internaționale, Leigh Kamolins, director de Analiză & Evaluare în cadrul QS, precum și Wesley Siqueira, consilier pe teme de cercetare în cadrul companiei de consultanță, au abordat, cu titlu de exemplu, situația generală a universităților românești.

În acest context, ei au atins patru provocări majore pentru sistemul de învățământ superior din România. Acestea sunt, în analiza QS:

  • Subfinanțarea sistemului și infrastructurii de cercetare
  • Ponderea redusă a adulților care apelează la studii universitare
  • Presiuni demografice
  • Informații puține și cu puține elemente comparative cu privire la opțiunile de studiu
Prezentare Leigh Kamolins – QS la Forumul QS al Universitatilor Romanesti, ASE Bucuresti – 17 septembrie

Ca oportunități, autorii au pus accentul pe două, în cazul universităților românești:

  • Internaționalizarea
  • Punerea în aplicare a noii legislații privind învățământul superior (Legea 199/2023)
Prezentare Leigh Kamolins – QS la Forumul QS al Universitatilor Romanesti, ASE Bucuresti – 17 septembrie

Din punct de vedere al internaționalizării, QS subliniază creșterea constantă, în ultimul deceniu, a numărului de studenți internaționali înscriși în instituțiile de învățământ superior din România, chiar dacă numărul lor rămâne, comparativ cu alte state, unul scăzut. Astfel, potrivit analizei QS, bazată pe date furnizate de Ministerul Educației și Cercetării din România, dacă în 2016-2017 erau înscriși în România 27.995 de studenți străini, în 2023-2024 numărul acestora era de 37.526.

  • Iar prezentarea citată menționează că 41 de universități – adică aproximativ jumătate din totalul universităților civile de stat și particulare din țară – au o strategie privind internaționalizarea.

Această temă a fost atinsă într-o prezentare separată de Leigh Kamolins, directorul de Analiză & Evaluare. Acesta a arătat că, în deceniul actual (2019-2030), este de așteptat ca numărul studenților internaționali să crească, dar într-un ritm mai lent decât în deceniile anterioare (3,9%, față de 4,1% în deceniul anterior și 5,9% în 2000-2010). Este de așteptat ca numărul acestor studenți să ajungă la circa 8,5 milioane în 2030, la nivel global.

Prezentare Leigh Kamolins – QS la Forumul QS al Universitatilor Romanesti, ASE Bucuresti – 17 septembrie

Dar, dacă în prezent China domină ca țară sursă pentru toate cele patru mari destinații ale studenților internaționali (SUA, Marea Britanie, Australia, Canada), urmată de țări-sursă asiatice precum India, Coreea de Sud sau Arabia Saudită, este de așteptat ca fluxul internațional să cunoască modificări în următorul deceniu (2025-2030). Din acest punct de vedere, analiza QS notează evoluțiile demografice la nivel global, populația africană fiind singura care va cunoaște o creștere la categoria de vârstă 10-14 ani în intervalul menționat.

Cine are de pierdut și cine de câștigat? Potrivit analizei QS, prezentată la București:

  • Marile destinații anglofone impun limite pentru numărul de studenți, ceea ce deturnează fluxul internațional către huburi regionale în curs de apariție
  • Astfel de huburi care își întăresc rapid poziția sunt cele din Golf, Asia Centrală și Asia de Sud-Est
  • Noile țări-destinație tind să investească substanțial în cadre de recunoaștere a studiilor și în acordarea de vize, pentru a rămâne competitive.
  • Sunt preferate destinațiile cu oferte hibride și cu permisivitate pentru studii transnaționale, universități care se dezvoltă în zone precum micro-creditele, studii la distanță, micro-mobilități.
Prezentare Leigh Kamolins – QS la Forumul QS al Universitatilor Romanesti, ASE Bucuresti – 17 septembrie
Cum stă România, în acest moment, la capitolul studenți internaționali?

Cele mai recente date Eurostat, România se număra, în 2023, printre ultimele țări membre UE din punct de vedere al ponderii studenților străini în totalul de studenți înscriși în universitățile lor, depășind doar Grecia, Croația, Spania, Italia și Polonia. 

Potrivit Eurostat, dintre cei aproximativ 36.000 de studenți internaționali înregistrați la nivelul anului 2023 în România, aproximativ trei sferturi (73%) proveneau din țări europene. După Europa, a doua regiune-sursă pentru studenții străini din România este, cu circa 15% din total la nivelul anului 2023, Asia, regiune care se remarcă atât ca principală sursă de studenți internaționali la nivel global, cât și de regiune-gazdă pentru noile hub-uri ce atrag studenți internaționali în număr tot mai mare. Africa, continent aflat pe poziția a 3-a ca sursă pentru studenții străini din România, are o pondere de doar câteva procente.

Citește și:
BREAKING România este ultima țară europeană la capacitatea de a-i ține pe copii și tineri în școală: o treime dintre adolescenți și 1 din 6 copii nu erau înscriși în școală, în 2023 / Un sfert dintre tinerii români de 18-24 de ani nici nu învață, nici nu muncesc – Raportul anual OCDE „Education at a Glance 2025”, despre efectele cheltuielilor mici și ale lipsei de acțiune în educație
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea din București – la egalitate în top 1000, QS World University Rankings 2026 / România, ca medie a rezultatelor, este cel mai slab sistem din Europa, deși trei universități românești avansează în clasamentul internațional și niciuna nu coboară – Analiză QS pentru România
Clasamentul QS după domenii de studiu – 2025, analiză dedicată României: Două universități figurează în top 200 global în două domenii, evoluție prezentată drept „o mare realizare pentru acest sistem universitar în curs de dezvoltare” / „O îmbunătățire de 15% la nivel de țară”, față de 2024

Foto: © Andreysha | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Rectorul Universității Babeș-Bolyai, Adrian Petrușel, a vizitat China pentru „întărirea sprijinului oferit de Institutul Confucius” și pentru alte colaborări cu universități chineze

Adrian Petrușel, rectorul interimar al Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, una dintre cele mai mari instituții de învățământ superior din țară, a efectuat în ultimele două săptămâni o vizită în…
Vezi articolul

Alegeri prezidențiale 2025: manipulare online, imagini generate de AI și rețele false de influență. O cercetare europeană arată cum s-a răspândit discursul extremist în România pe Facebook și TikTok

Alegerile prezidențiale din România, reluate pe 4 mai 2025 după anularea scrutinului din noiembrie 2024, au fost din nou marcate de interferențe externe, manipulare algoritmică și comportament inautentic coordonat (CIB)…
Vezi articolul

Csaba Asztalos, președintele Consiliului pentru Combaterea Discriminării: O diferențiere în sensul în care se permite școlilor private să desfășoare cursuri e un tratament diferențiat nejustificat. Adică o discriminare

„O diferențiere între stat și privat în sensul în care se permite școlilor private de a desfășura școala este un tratament diferențiat nejustificat. Adică o discriminare”, a declarat pentru Edupedu.ro…
Vezi articolul

Pregătirea universităților din UE pentru viitor: „Astăzi, societatea europeană are nevoie mai mult ca oricând de contribuția universităților și a altor instituții de învățământ superior”

Au fost aprobate două inițiative: o propunere a Comisiei de recomandare a Consiliului Europei privind crearea de punți pentru o cooperare europeană eficace în domeniul învățământului superior – ambele vor…
Vezi articolul