Profesoara Anca Florea, directoare adjunctă a Colegiului Național „B. P. Hasdeu” din Buzău, pune sub semnul întrebării modul în care sunt organizate în această perioadă concursul pentru directorii de școli și numirile prin detașare la conducerea unităților de învățământ. Într-un text publicat pe Facebook, aceasta întreabă cine validează competența inspectorilor școlari numiți fără concurs care ajung să îi evalueze pe candidații pentru funcțiile de director și director adjunct.
„Este firesc ca din comisiile de concurs să facă parte reprezentanți ai inspectoratelor școlare, în condițiile în care aceștia au fost doar numiți printr-o simplă hârtie, în absența unui concurs?”, întreabă Anca Florea.
Intervenția profesoarei vine în contextul în care, din 17 august, au început primele etape ale concursului național pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct. Potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației și Cercetării, pe 17 august inspectoratele au publicat lista funcțiilor vacante, metodologia, bibliografia și documentele necesare înscrierii. Rezultatele finale ale concursului sunt programate pentru 9 decembrie 2026.
Edupedu.ro a scris anterior că acest concurs este organizat în condițiile în care funcțiile de conducere din inspectoratele școlare sunt ocupate prin detașare politică, iar inspectorii au un rol important în comisiile de concurs și de interviu pentru viitorii directori. Ultimul concurs pentru inspectorii școlari generali și adjuncți a avut loc în 2017, iar mandatele respective au expirat în 2021.
Potrivit metodologiei aprobate prin Ordinul MEC nr. 4.155/2026, comisia de organizare a concursului de directori de la nivelul inspectoratului este condusă de inspectorul școlar general, inspectorul școlar general adjunct, directorul Casei Corpului Didactic sau un inspector școlar. În comisia care evaluează interviul, președintele este, de asemenea, un inspector școlar sau un metodist al inspectoratului.
Anca Florea întreabă public dacă persoanele care nu au trecut ele însele printr-o procedură competitivă pentru ocuparea funcției pe care o dețin ar trebui să evalueze competențele celor care candidează pentru conducerea școlilor.
„De menționat că unii dintre dumnealor nu au susținut NICIODATĂ un concurs pentru ocuparea unei funcții de conducere. Este firesc ca unii dintre aceștia să fie evaluatori în cadrul probei de interviu? Cu respect întreb: Cine le validează competența?”, scrie directoarea adjunctă.
O altă problemă ridicată de Anca Florea este cea a numirilor prin detașare ale directorilor care vor conduce școlile de la 1 septembrie, înainte de finalizarea concursului național.
„În această perioadă sunt numiți cu delegație, de aceiași inspectori care nu au dat concurs, directorii unităților școlare, a căror activitate va începe pe 1 septembrie”, scrie aceasta.
Profesoara precizează că există școli în care menținerea sau numirea unui director poate confirma o experiență managerială de calitate, dar avertizează că sunt și situații în care persoanele desemnate nu au promovat vreodată un concurs pentru o asemenea funcție și nici activitatea lor anterioară nu ar indica performanță managerială.
Problema numirilor prin detașare are o amploare națională. Ministerul Educației a confirmat, într-un răspuns oficial la o interpelare parlamentară din martie 2026, că 3.971 de directori și 1.870 de directori adjuncți, în total 5.841 de persoane, conduceau școli prin detașare, nu în urma unui concurs.
Anca Florea pune în discuție și raportul dintre numirile făcute acum și evaluarea activității manageriale, care nu este încă finalizată pentru directorii vizați.
„În absența unei evaluări obiective, suntem siguri că aceste numiri vor ține cont de ceea ce s-a petrecut cu adevărat într-o școală? Va exista o motivare pe bază de DOVEZI a opțiunilor pe care Consiliile de administrație ale inspectoratelor școlare le vor avea atunci când vor aproba aceste numiri?”, întreabă profesoara.
Directoarea adjunctă descrie actualul sistem printr-o trimitere la universul lui Franz Kafka și vorbește despre profesori, elevi și părinți puși în situația de a căuta o logică într-un sistem puternic birocratizat.
„Aceste rânduri nu sunt scrise din dorința de a face o confesiune, ci din nevoia de a înțelege dacă ceea ce se întâmplă acum în EDUCAȚIE ne va transforma, pe mulți dintre noi – profesori, elevi, părinți – în personaje demne de romanele lui Kafka”, scrie Anca Florea.
Ea enumeră, în acest context, „un sistem hiperbirocratizat”, o legislație care, în opinia sa, este de multe ori „lipsită de sens și de perspectivă” și existența unor persoane a căror putere „pare absolută”.
Edupedu.ro a documentat la începutul lunii august fenomenul denumit „Pixiada”, mecanismul prin care conducerile școlilor și inspectoratelor sunt ocupate prin detașare, în lipsa concursurilor. Detașările sunt valabile cel mult un an școlar și trebuie refăcute pentru asigurarea conducerii instituțiilor de la 1 septembrie.
În 2026, situația are o miză suplimentară: este organizat primul concurs național pentru directorii de școli după cel din 2022, în timp ce inspectorii implicați în organizarea și evaluarea candidaților ocupă, la rândul lor, funcțiile prin detașare.
Potrivit metodologiei concursului, inspectorii au inclusiv rolul de președinți ai comisiilor de interviu. Dacă între notele acordate unui candidat de membrii comisiei apar diferențe mai mari de trei puncte, președintele comisiei are obligația de a media divergențele de punctaj.
Mesajul integral al profesoarei Anca Florea:
„Dacă nu este limitată, puterea ne îndepărtează de legalitate, de legitimitate și, mai ales, de moralitate
Mi-am asumat de fiecare dată punctele de vedere, nu din convingerea că acestea sunt infailibile, ci din respect pentru ceea ce poate însemna dezbatere reală în spațiul public. Am exersat o atitudine uneori critică, nu din dorința de a deconstrui, ci din convingerea că este nevoie de rigoare și de sinceritate în însăși căutarea sau în rostirea adevărului. Am crezut întotdeauna că spațiul exprimării publice nu este atât locul în care să numești oameni sau instituții, cât mai ales spațiul în care poți exersa forța argumentului, dar și acuratețea declarațiilor. Toate acestea au fost și vor rămâne un reflex al convingerii că libertatea este expresia puterii pe care o exerciți asupra ta, în timp ce opusul libertății rezidă în puterea pe care vrei s-o exerciți asupra altora.
Aceste rânduri nu sunt scrise din dorința de a face o confesiune, ci din nevoia de a înțelege dacă ceea ce se întâmplă acum în EDUCAȚIE ne va transforma, pe mulți dintre noi – profesori, elevi, părinți – în personaje demne de romanele lui Kafka, adică în persoane aflate în căutarea unei logici, a unei rațiuni care să ne salveze de un sistem hiperbirocratizat, de o legislație care de multe ori este lipsită de sens și de perspectivă, de persoane a căror putere pare absolută, iar puterea absolută are bune șanse de a corupe în mod absolut.
– Am pledat, cu bună credință, în favoarea unei autonomii instituționale a școlilor. Am citit astăzi proiectul de metodologie-cadru și calendarul pentru admiterea în liceu pentru anul școlar 2027-2028, prin care liceele pot organiza, pentru până la jumătate din numărul de locuri, un concurs propriu de admitere. Trebuie să recunosc că nu mi-am imaginat că o idee, care putea genera o schimbare în bine pentru multe licee, a fost condamnată, din start, prin această metodologie, la a deveni o posibilă sursă de nedreptate, de inechitate, de abuz, de corupție etc.
– Începând de azi, se desfășoară primele etape din calendarul concursului pentru ocuparea funcției de director și de director adjunct. Revin la întrebarea: Este firesc ca din comisiile de concurs să facă parte reprezentanți ai inspectoratelor școlare, în condițiile în care aceștia au fost doar numiți printr-o simplă hârtie, în absența unui concurs? De menționat că unii dintre dumnealor nu au susținut NICIODATĂ un concurs pentru ocuparea unei funcții de conducere. Este firesc ca unii dintre aceștia să fie evaluatori în cadrul probei de interviu? Cu respect întreb: Cine le validează competența?
– În această perioadă sunt numiți cu delegație, de aceiași inspectori care nu au dat concurs, directorii unităților școlare, a căror activitate va începe pe 1 septembrie. Cu siguranță sunt școli în care aceste numiri vin pentru a confirma o experiență managerială de calitate, dar și școli în care persoanele desemnate nu au promovat ele însele vreodată un concurs de acest tip și nici experiența anterioară nu ar fi indicat un coeficient rezonabil de performanță managerială, la orice nivel s-ar fi exersat ea. În plus, să nu uităm faptul că evaluarea activității directorilor pentru anul școlar 2026-2027 este în plină desfășurare, finalizarea evaluării urmând a avea loc în perioada 1-7 septembrie. În absența unei evaluări obiective, suntem siguri că aceste numiri vor ține cont de ceea ce s-a petrecut cu adevărat într-o școală? Va exista o motivare pe bază de DOVEZI a opțiunilor pe care Consiliile de administrație ale inspectoratelor școlare le vor avea atunci când vor aproba aceste numiri?
Când vrei să dai un vot de încredere școlii, cultivi adevărul și aperi meritocrația. Cred că uneori „istoria nu este o pânză țesută de mâini nevinovate. Dintre toate cauzele degradării și îndepărtării de morală a oamenilor, puterea este cea mai statornică și mai activă…”.”