Profesoară de Limba franceză, despre cum a putut lua 10 la BAC George Simion la limba în care s-a poticnit constant aseară, la o televiziune din Franța: Aș fi dat un 6, cu multă îngăduință / Noi suntem de vină, profesorii. Noi creăm aceste iluzii false, noi am cedat în fața presiunilor

Care este explicația pentru prestația „mediocră” în limba franceză la emisiunea de aseară a postului CNews de televiziune a candidatului George Simion, în condițiile în care diploma de Bacalaureat pe care singur a prezentat-o indică nota 10 obținută chiar la examenul oral de Limba franceză, după absolvirea Filologiei la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București în 2005? Profesoară de Limba franceză la Colegiul Național Mihai Eminescu din Iași, acum aflată la pensie, Sorina Dănăilă a declarat pentru Edupedu.ro că nota de 10 din diploma de Bacalaureat este una mincinoasă, raportat la competențele reale dovedite de Simion.

„Noi, profesorii, am îngăduit mult prea mult ca valoarea copiilor să nu mai fie un criteriu de departajare a lor. (…) Vina este a noastră, a profesorilor. Noi suntem de vină. Noi creăm aceste iluzii false și noi suntem cei care am cedat în fața presiunilor – că e vorba de presiunea sistemului sau că e vorba de presiunea părintelui. Deci noi suntem de vină, nu avem pe cine acuza, din păcate. Și eu recunosc acest lucru fără niciun fel de ezitare”, a declarat profesoara Sorina Dănăilă.

Fină cunoscătoare a sistemului de învățământ românesc, aceasta a explicat că prestația total contraintuitivă a unui absolvent cu 10 la Bacalaureat indică, de fapt, „problema unui întreg sistem care domină acele discipline ale învățământului românesc care sunt considerate mai mult sau mai puțin secundare, care nu sunt matematică, română, geografie, istorie și care încurajează la evaluările naționale, oricare ar fi acelea, că sunt de începători sau că sunt de final de traseu școlar. Încurajează o relativizare extraordinară a competențelor ani de zile, mai ales în confruntarea cu engleza. Prin multitudinea de copii care preferau engleza francezei, s-a spus: fiți toleranți! nu luați în considerare chiar toate greșelile candidatului, pentru că el face un efort și, uită-te, a dat bacalauratul la franceză!”.

Întrebat ce notă i-ar da pentru modul în care a vorbit ieri seară la televiziunea franceză, profesoara Sorina Dănăilă a răspuns: „Poate că aș fi dat, cu multă îngăduință, un 6. Poate”.

Interviul acordat Edupedu.ro de către Sorina Dănăilă, profesoară de Limba franceză:

Rep: Din experiența dvs, un astfel de nivel de competență de comunicare în Limba franceză cum am văzut aseară la George Simion este posibil să fie atins, la 20 ani de la obținerea de către aceeași persoană a unei certificări cu 10 la oral la Bacalaureatul la Limba franceză, absolvent de Filologie?
Sorina Dănăilă, profesoară de Limba franceză: Deci dumneavoastră ridicați de fapt problema unui întreg sistem care domină acele discipline ale învățământului românesc care sunt considerate mai mult sau mai puțin secundare, care nu sunt matematică, română, geografie, istorie și care încurajează la evaluările naționale, oricare ar fi acelea, că sunt de începători sau că sunt de final de traseu școlar, încurajează o relativizare extraordinară a competențelor ani de zile, mai ales în confruntarea cu engleza. Prin multitudinea de copii care preferau engleza francezei, s-a spus: fiți toleranți! nu luați în considerare chiar toate greșelile candidatului, pentru că el face un efort și, uită-te, a dat bacalauratul la franceză! 

Dar nu e vorba numai despre aceasta. Despre ce e vorba? Despre faptul că noi, profesorii, am îngăduit mult prea mult ca valoarea copiilor să nu mai fie un criteriu de departajare a lor. 

Eu am suferit întotdeauna de faptul că un copil bun, un copil care muncește, un copil care a pornit de foarte jos și a ajuns la un nivel ridicat, nu neapărat de 10, mă va judeca foarte aspru dacă eu nu voi pune în lumină adevăratul său efort, față de acela al unui alt copil care n-a dat nicio importanță materiei X sau Y și care totuși la un examen se prezintă cu același rezultat ca și celălalt. 

Judecata aceasta a copiilor să știți că există între ei. Ei nu închid ochii, ei nu iartă, doar că nu spun, pentru că noi nu-i învățăm să arate dinăuntrul situației, să spună că nu e normal să se întâmple așa. Și atunci nu ne mirăm că acei copii care au primit pe nedrept un rezultat nemeritat vor considera că sunt grozavi, că au reușit o mare izbândă.

Noi i-am girat, noi i-am ajutat să trăiască în această iluzie că sunt buni și foarte buni. 

Rep: Putem spune că este o notă mincinoasă, raportat la competențele reale ale acestui absolvent? 
Sorina Dănăilă, profesoară de Limba franceză: Dacă mă întrebați pe mine, da. Dacă întrebați pe alții, vor spune că totul este relativ, în sensul în care te întrebi: care este scopul învățării unei limbi? Să poți să transmiți un mesaj într-o limbă perfectă sau aproximativ perfectă.

Rep: L-am văzut incapabil să transmită un mesaj în limba franceză, de la cap la coadă.
Sorina Dănăilă, profesoară de Limba franceză: Exact. Și chiar dacă, cum să spun, n-ar fi combinat atât de spontan româna cu franceza, tot nu ar fi fost normal că atunci când nu ești stăpân pe o limbă străină să te exprimi în ea. Când poți foarte bine să faci apel la un specialist și la un translator, integral. 

Rep: Faceți apel la lipsa conștiinței faptului că are competențe limitate? Un candidat la funcția de președinte al țării, o poziție cu o valoare simbolică extraordinară, cu o putere aspirațională foarte mare, ar trebui să aibă capacitatea de a-și autoevalua corect competențele și de a se îndrepta către experții reali, acolo unde capacitățile sale sunt limitate?
Sorina Dănăilă, profesoară de Limba franceză: Exact. Nu-i cere nimeni nimănui să fie perfect sau să fie de nota 10. Fiecare are talentul lui la limbi, la limbi străine trebuie să ai niște abilități speciale, sunt copii care vorbesc relativ corect, dar se fac înțeleși cum trebuie, alții sunt desăvârșiți. Dar problema este că dacă tu te expui cu poate conștiința că nu ești foarte bun în limba pe care vrei să o folosești tu de fapt dai o imagine foarte deformată despre respect. Păi cum să vorbesc eu așa în fața francezilor la un post francez de televiziune, combinând două limbi, chinuindu-l pe bietul interpret care nici el nu mai știa când să traducă și când să nu traducă? Ce fel de imagine de tine dai? Aceasta nu denotă un respect de sine. 

Rep: Dumneavoastră ce fel de imagine v-a transmis? Ce mesaj v-a transmis cu privire la el?
Sorina Dănăilă, profesoară de Limba franceză: Strict din punctul de vedere al acestei probleme pe care o discutăm acum, și anume a folosirii unei limbi într-o situație oficială, într-o țară pe care o vizitezi și la care ești invitat, mie personal îmi dă senzația de provizorat, de improvizație. Nu s-a pregătit cum trebuie. Poate că dacă s-ar fi gândit mai atent, ar fi învățat niște lucruri înainte de a se duce acolo. Dar nu, a fost un provizorat și o improvizație care, încă o dată spun, se răsfrânge negativ asupra imaginii de sine. 

Rep: Ce notă i-ați da lui pentru prestația pe care a avut-o ieri la televiziunea franceză?
Sorina Dănăilă, profesoară de Limba franceză: Eu am niște exigențe și pentru mine performanța aceasta nu a fost în niciun fel bună. Poate că aș fi dat, cu multă îngăduință, un șase. Poate. Dar dacă pleci de la principiul că ideea nu este perfecțiunea, ideea nu este să fii un desăvârșit folositor al limbii, ci un utilizator al limbii care să facă să treacă niște mesaje, atunci s-ar putea să aveți persoane care să spună că s-a descurcat foarte bine. 

A doua perspectivă din care eu aș nota această performanță este lipsa de conștiință a faptului că anumite fraze, anumite gânduri, anumite concepte nu le poți exprima în limba pe care ai ales să o folosești. Și atunci nu începe o frază într-o limbă ca să o termini într-o altă limbă. Acest hiat în exprimarea gândurilor și a ideilor este amendabil. Deci, din punctul meu de vedere, la un examen, dacă eu aș fi avut o astfel de prestație, probabil că aș fi fost foarte nemulțumită. 

Și mai este ceva: depinde la ce nivel te situezi. La un copil care este începător sau care a făcut 2-3 ani de franceză și care nu are talent, nu are înclinație către aceasta, poate că poți fi mai indulgent. Dar când ajungi la acest nivel unde tu reprezinți o țară și te reprezinți pe tine, atunci acest lucru nu este acceptabil. E punctul meu de vedere. 

Rep: Este un eșec al sistemului de învățământ să avem un absolvent notat cu 10 la bacalaureat, la limbă franceză, absolvent de filologie, care 20 de ani mai târziu are o astfel de prestație?
Sorina Dănăilă, profesoară de Limba franceză: În mare parte, da. 

Rep: În 2005, când a susținut Bacalaureatul, încă nu fuseseră introduse camerele video la examenul de final de liceu, era într-o perioadă despre care noi astăzi vorbim ca fiind marcată de „fabricile de diplome” care făceau presiune pe licee să furnizeze „bacalaureați”, adică absolvenți cu diplomă de BAC indiferent de nivelul lor real, pentru a putea avea mai departe clienți. Oare este un rezultat inclusiv al fraudelor de la acea vreme?
Sorina Dănăilă, profesoară de Limba franceză: Nu, nu cred că e vorba despre o fraudă, pentru că, pentru ca să fie fraudă, ar însemna să fure ceva. Ori aici este de fapt situația disciplinelor secundare, a disciplinelor care nu sunt la fel de importante precum cele din trunchiul de bază al învățământului. Acolo lucrurile se relativizează de către noi înșine, profesori. Noi le relativizăm. Noi suntem vinovați. Nu este vorba despre o fraudă, este vorba despre un trend, este vorba despre o tendință care, din păcate, cuprinde din ce în ce mai multe discipline ale învățământului și poate că acesta este un moment în care putem hotărî, dacă se va dori, să facem curățenie în învățământ, să schimbăm felul de a te raporta la cunoaștere, într-o lume în care unii și alții vor spune: dar de ce să învăț o limbă străină, dacă pot să folosesc telefonul și inteligența artificială care îmi traduce imediat textul? Și atunci poate că trebuie să schimbăm ceva în învățământ. Și acesta este un moment.

Rep: Dumneavoastră cum ați vedea schimbarea? 
Sorina Dănăilă, profesoară de Limba franceză: Dacă este vorba despre întregul învățământ eu cred că trebuie să facem din ce în ce mai mult axat pe a-i învăța pe copii să se raporteze la noua lume a cunoașterii, în care ne bălăcim de dimineața până seara. Nu să mai învățăm pe dinafară, nu să mai citim comentarii și manuale făcute de alții, ci să lăsăm copilul în fața fenomenului pe care vrem să-l studiem, că este de istorie, că este de geografie, că este de biologie și să-l gândească el, să se raporteze el la acesta, să-l ajutăm să-și găsească acele informații care să-l ajute să înțeleagă el, să treacă prin filtrul lui și să judece cu spirit critic. 

Și, în al doilea rând, cred că trebuie să renunțăm desăvârșire la această fragmentare a cunoașterii. Noi nu mai trăim într-o lume în care istoria este ruptă de geografie, nu mai trăm într-o lume în care chimia, fizica și matematica nu fac un tot. Este absolut desuet și outdated, cum spune englezul, să faci la matematică lucruri care nu pot folosi la fizică și la fizică lucruri care nu pot folosi la chimie. Este exclus să continuăm așa. Trebuie lucrat mereu în interdisciplinaritate. 

Și trei: trebuie lucrat în echipă. Învățământul să-i învețe pe copii să comunice, pentru că ei devin insule foarte îndepărtate unul de celălalt. Școala poate să-i aducă împreună, să lucreze în echipă pe un proiect, pe o idee pe care să trebuiască să și-o prezinte, pe care trebuie să și-o susțină cu argumente. Asta ar trebui să facă învățământul, nu să dea informații goale și să-i învețe pe copii să fie niște papagal. 

(…)

Vina este a noastră, a profesorilor. Noi suntem de vină. Noi creăm aceste iluzii false și noi suntem cei care am cedat în fața presiunilor – că e vorba de presiunea sistemului sau că e vorba de presiunea părintelui. Deci noi suntem de vină, nu avem pe cine acuza, din păcate. Și eu recunosc acest lucru fără niciun fel de ezitare. 

Rep: Există soluție și, mai ales, există speranță? 
Sorina Dănăilă, profesoară de Limba franceză: Da, există speranță. Eu sunt absolut convinsă că totuși stă în noi, în puterea noastră de a ne mobiliza și de a face ceea ce trebuie. Este atât de perdant, este atât de stupid să nu te gândești că copiii ăștia sunt viitorul nostru! Copiii ăștia vor face țara de mâine. Copiii aceștia vor gestiona pensiile și bătrânețile noastre. De ce nu-i ajutăm să fie mai bun decât noi? De ce nu? De ce am hăcuit pur și simplu sistemul ăsta de educație în România, fără nicio logică? Dacă am lua acuma legea învățământului, ați vedea un patchwork, ați vedea o pătură imensă făcută din bucățele care au fost suprapuse peste alte bucățele din care nu mai înțelegi nimic. Sunt metodologii care se bat cap în cap, care nu sunt coordonate, care nu sunt coerente. De ce facem asta? 

De ce ne sincidem ca societate? Nu înțeleg și n-am înțeles-o de când am intrat în învățământ.

Rep: Dumneavoastră, în perspectiva votului de mâine, aveți dubii cu cine votați?
Sorina Dănăilă, profesoară de Limba franceză: Nu absolut deloc. Votez cu progresul, cu Vestul, votez Europa și cu un vorbitor de limba franceză. Să știți că am observat ieri într-o postare pe Facebook că a făcut o greșeală de gramatică. Dar s-a pierdut acea greșeală de gramatică într-un discurs care a fost coerent și din care s-a înțeles perfect ce vrea să spună. Nu cerem perfecțiunea nimănui, dar nici să dai o imagine de improvizație totală în fața unui popor întreg care nu este al tău. Până la urmă, este unul de la care vei aștepta poate mâine-poimâine ajutor, o mână întinsă și o colaborare. 

George Simion se laudă cu 10 la Limba Franceză la Bacalaureat. Prestația sa din emisiunea de la CNews: „Nous voulons…îîî, ăă, îhm..o încetare a focului”

Candidatul la președinție al formațiunii extremiste AUR, George Simion, a fost prezent, joi seară, într-o emisiune a postului francez de televiziune CNews, unde a încercat să se exprime în limba franceză. Deși părea că citește de pe telefon ori de pe foaie, Simion a avut dificultăți în a formula propoziții simple, poticnindu-se în frazele mai ample, pe care le începea în franceză și le continua/încheia în română: C’est ne pas…che..ă.î.hm… niște judecători nu pot decide procesul electoral”; „Nous voulons… îîî, ăă, îhm… o încetare a focului”.

Prestația lui George Simion de aseară la televiziunea franceză CNews e prilej de amuzament pe rețele sociale, dar și printre opozanții politici, în contextul în care tocmai zilele trecute el s-a lăudat cu diploma sa de Bacalaureat – examen susținut în 2005 la Colegiul Național „Gh.Lazăr” din București – unde a primit nota 10 la Limba Franceză.

Citește și:

VIDEO George Simion se laudă cu 10 la Limba Franceză la Bacalaureat. Prestația sa din emisiunea de la CNews: „Ce n’est pas… che..ă.î.hm… niște judecători nu pot decide procesul electoral”, „Nous voulons… îîî, ăă, îhm… o încetare a focului”

VIDEO George Simion, luat peste picior de moderatorii unei televiziuni franceze după ce l-a acuzat pe Macron de ”tendințe dictatoriale” și a comparat Franța cu Iran: ”Jigniți mulți francezi vorbind așa. Franța e o democrație care nu are tendințe dictatoriale. Dacă vă numiți deja omologul dictator, asta e promițător pentru relațiile României cu Franța” / ”Preluați exact argumentele lui Putin”