Profesorul Liviu Drăghici: Oare discuțiile de pe grupurile de whatsapp cu părinții se contorizează ca timp de lucru sau se consideră socializare în afara programului de lucru? / Dacă te uiți la chestiunile astea adunate, cred că o să dea destul de mult, adică peste 44 de ore, spune Ovidiu Șontea, profesor de matematică

1.303 vizualizări
Liviu Drăghici și Ovidiu Șontea / Foto: captură TVR 1 – Facebook / captură TVR +
Liviu Drăghici, profesor de Științe Economice la Liceul Tehnologic Administrativ și de Servicii „Victor Slăvescu” din Ploieşti, se întreabă, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, dacă „discuțiile de pe grupurile de whatsapp cu părinții se contorizează ca timp de lucru sau se consideră, nu știu, socializare în afara programului de lucru”. Ovidiu Șontea, Ovidiu Șontea, profesor de Matematică la Colegiul Național „Tudor Vianu” din București, „dacă dacă te uiți la chestiunile astea adunate, o să dea destul de mult, adică peste 44 de ore, cred”.
  • Săptămâna trecută, G4Media a scris că liderii și negociatorii partidelor care ar putea forma viitoarea coaliție guvernamentală au pe masă mai multe propuneri de măsuri pentru a scădea deficitul bugetar scăpat de sub control. Printre ele ar fi și creșterea normei didactice la profesori.

Liviu Drăghici: Aș mai vrea să lansez o întrebare în spațiu public și aici, în studio, dar și pentru cei care ne privesc. Oare discuțiile de pe grupurile de whatsapp cu părinții se contorizează ca timp de lucru sau se consideră, nu știu, socializare în afara programului de lucru? Pentru că primim mesaje și în timpul liber. Și cred că domnul profesor poate confirma.

Ovidiu Șontea: Eu n-am o apăsare în chestia asta. Eu răspund.

Liviu Drăghici: Și eu răspund. Întrebare: răspund în timpul celor 40 de ore sau în afară că celor 40 de ore?

Ovidiu Șontea: Înțeleg discuția, că noi facem lucrurile astea absolut fără să ne dăm seama, aproape dintr-un reflex. Nu lăsăm părinții fără răspuns, în fine. Ne comportăm astfel încât suntem la dispoziția lor când au timp. Evident că trebuie să vină când au și dânșii timp. Într-adevăr, dacă dacă te uiți la chestiunile astea adunate, o să dea destul de mult, adică peste 44 de ore, cred.

Informații de context

Sindicatele din Învățământ solicită grupul de lucru de la Palatul Cotroceni să renunțe la propunerea de la majora norma didactică a profesorilor, potrivit unui comunicat de presă. Este vorba despre Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET“ și Federația Națională Sindicală „Alma Mater“.

„Considerăm că o asemenea măsură este nu doar inoportună, ci și profund nedreaptă, cu consecințe grave asupra calității actului educațional, a sănătății mentale a profesorilor și a viitorului învățământului românesc.

Într-un context în care sistemul educațional se confruntă deja cu lipsa personalului calificat, salarizare inadecvată, birocrație excesivă și un nivel crescut de stres profesional, majorarea normei didactice nu face decât să agraveze problemele existente”, se arată în comunicat.

Edupedu.ro a scris pe 5 februarie că printre discuțiile neoficiale la nivelul coaliției de guvernare se află și creșterea normei didactice pentru profesori, așa cum semnala un sindicat din Educație.

Despre norma didactică

Norma didactică de predare în România este, în general, de 18 ore pe săptămână pentru profesori, 24 de ore pentru instruire practică, cu posibilitatea reducerii la 16 ore în funcție de vechime și grad didactic, conform cadrului legal actual. Nu toate aceste prevederi sunt însă aplicate în prezent, unele fiind prorogate de Guvernul Ciolacu. În vigoare, potrivit Ministerului Educației și Cercetării, este însă o reducere de normă didactică din legea precedentă și anume de la 18 la 16 ore pentru profesorii cu peste 25 de ani vechime și gradul didactic I. De asemenea, există o serie de „degrevări de normă” pentru directori, inspectori, lideri sindicali.

Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 stabilește că activitatea profesorului se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână.

Articolul 207 – „(1) Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, și cuprinde:

a) activități didactice de predare-învățare-evaluare și de instruire practică și examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învățământ, de pregătire pentru evaluări/examene naționale și/sau pentru obținerea performanței educaționale, precum și de învățare remedială;

b) activități de pregătire metodico-științifică, activități de dezvoltare a curriculumului la decizia elevului din oferta școlii, în acord cu nevoile elevilor;

c) activități de educație, mentorat și alte activități complementare procesului de învățământ;

d) activități de management al clasei;

e) activități specifice elaborării, implementării și evaluării proiectelor educaționale;

f) activități de sprijin pentru persoanele care ocupă funcția didactică de profesor itinerant și sprijin în cadrul CJRAE/CMBRAE.”

Articolul 207 – „(4) Norma didactică de predare-învățare-evaluare, de instruire practică și de evaluare curentă a antepreșcolarilor/ preșcolarilor și a elevilor în clasă, în care pot fi incluse și activități de pregătire pentru evaluări/examene naționale și/sau pentru obținerea performanței educaționale, precum și cele de învățare remedială, reprezintă numărul de ore corespunzător activităților prevăzute la alin. (1) lit. a) și se stabilește după cum urmează:

a) un post de educator sau de profesor pentru educație timpurie pentru fiecare grupă cu program normal, respectiv două posturi de educator sau de profesor pentru educație timpurie pentru fiecare grupă cu program prelungit constituită în educația timpurie;b) un post de educator/educatoare ori de profesor pentru educație timpurie pentru fiecare grupă cu program normal, respectiv două posturi de educator/educatoare ori de profesor pentru învățământul preșcolar pentru fiecare grupă cu program prelungit constituită în educația timpurie;

c) un post de învățător/învățătoare ori de profesor pentru învățământul primar pentru fiecare clasă din învățământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate;

d) 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul gimnazial, liceal și postliceal, pentru profesorii din unitățile și clasele cu program integrat și suplimentar de artă și sportiv, precum și din unitățile de educație extrașcolară, care au dobândit cel puțin licențierea în cariera didactică;

e) 14 ore pe săptămână pentru profesorii din învățământul preuniversitar care au dobândit gradul didactic I sau titlul de profesor emerit și care desfășoară activitate de mentorat;f) 24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puțin licențierea în cariera didactică;

g) 20 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puțin gradul didactic I și care desfășoară activitate de mentorat;

h) pentru personalul didactic de predare din învățământul special, norma didactică se stabilește astfel: învățători, profesori la predare, profesori care efectuează terapiile specifice – 16 ore pe săptămână; învățător-educator, institutor-educator, profesor-educator, profesor preparator (nevăzător), maistru-instructor și profesor pentru instruire practică – 20 de ore pe săptămână;

i) un post pentru personalul didactic de predare din învățământul special integrat, pentru personalul didactic itinerant și de sprijin, pentru personalul didactic din învățământul special preșcolar, kinetoterapie, educația psihomotrică, terapii specifice și altele, în funcție de tipul și nivelul de severitate al dizabilității, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației;

j) un post de profesor documentarist pentru digitalizare, în centrele de documentare și informare.”

Citește și:
EXCLUSIV Mircea Miclea: Creșterea normei didactice a profesorilor nu este nicidecum o soluție. Un profesor, mai ales în rural, trebuie să predea la 2-3 școli ca să-și facă norma actuală. Creșterea normei ar trimite profesorii să predea la și mai multe școli, ceea ce ar lovi calitatea prestației didactice / Care este soluția pentru scoaterea pilelor baronilor locali care predau acum la plata cu ora
Daniel David, despre creșterea normei didactice: Nu se pune problema în acest moment. Să vedem dacă va fi cazul, prin raportare la practicile europene, dar în același timp cu onorarea unor angajamente pe care le-am făcut față de profesori, inclusiv în legătură cu salariul pentru debutant
Norma didactică a profesorilor din România – predarea propriu-zisă înseamnă 18 ore pe săptămână, cu variații în funcție de gradul didactic și vechime / Programul de lucru al unui profesor este de 40 de ore pe săptămână, ca al oricărui angajat
Profesorul Liviu Drăghici: Periodic, treaba asta cu creșterea normei didactice pentru profesori se tot aruncă în spațiul public de parcă profesorii n-ar lucra decât acele 18 ore pe săptămână. Dar noi nu suntem mină sau brutărie să putem cuantifica numeric activitatea profesorului
Creșterea normei didactice a profesorilor este inacceptabilă pentru angajații din Învățământ, transmit sindicatele din Educație, care solicită public grupului de lucru de la Cotroceni renunțarea la propunere: Educația nu este o fabrică! Nu mai sacrificați încă o dată școala pentru a acoperi sinecurile de partid
SURSE Creșterea normei didactice pentru profesori, printre măsurile discutate de partidele care ar putea forma viitorul Guvern
DOCUMENT Creșterea normei didactice, printre discuțiile neoficiale la nivelul coaliției de guvernare, semnalează un sindicat al profesorilor: Această amenințare trebuie tratată cu toată atenția cuvenită. Timpul de lucru efectiv al cadrelor didactice ajunge să depășească frecvent cele 40 de ore

6 comments
  1. In fisa postului NU EXISTA sa folosesc whatsapp pentru comunicare. Ni s-a bagat pe gat si nici macar nu conteaza ca suntem si in lumea virtuala ceea ce ne ingreuneaza munca. Eu sunt la ore dar telefonul zbârnâie cu diverse probleme pe zeci de grupuri. E normal?? UNDE E SPORUL DE CALCULATOR? EU SUNT UNUL DAR PARINTII SUNT ZECI. Si fiecare vrea un răspuns, ba chiar e si nesimțit ca nu ii raspund la 10 noaptea.
    Cine ma plătește ca eu sunt deranjat nonstop? Daca impui limite, tot nu le convine.
    Facem MULT MAI MULTE LUCRURI CARE NU SUNT IN FIȘA POSTULUI. Pe motiv ca ei, parintii, nu au timp sa vina la școală, ni s-a îngreunat noua munca si in timpul nostru liber. Noi nu mai avem propriii noștri copii.

  2. Dar timpul in care parintii se chinuie sa se faca intelesi / sa prea informatiile obligatorii pe care le livrati pe wapp – luat din timpul copiilor, familiei, serviciului, minimei odihne, vietii – cine il contorizeaza?? Haideti sa nu contorizam chiar totul – suntem in aceeasi ambarcatiune care se scufunda si sacrificiile pentru o noua ambarcatiune sunt siameze, din pacate. Si da- fara bani!!! Nu putem merge chiar pana la ultimele limite ale bunului simt.
    Sunt parintii responsabili ca norme mai bune de comunicare nu aveti??
    Sunteti acolo – procedati la re-normarea comunicarii! Cu scoala, cu ministerul, cu cine doriti! Puteti solicita si parintilor opinia, am certitudinea. Dar e mai usor sa pretinzi decat sa tinzi.

  3. Dar cele de pe grupul școlii?
    De pe grupul de diriginți?
    De pe grupul cu proprii elevi unde ești diriginte?
    Dar cele din comisiile permanente sau temporare?
    Sau cele din grupul comisiei metodice?
    Sau cele din cercul pedagogic?
    Ori cele din grupurile din cursurile de formare profesională?

  4. Anul trecut a fost oprita greva, s-au tinut de cuvant politicienii?
    Avem acelasi partide, sindicate si aproximativ aceeasi ministrii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Le Monde: România nu reușește să oprească emigrația masivă a tinerilor / Calitatea proastă a serviciilor publice, corupția, lipsa infrastructurii rutiere, printre motivele care îi fac români să-și părăsească țara

Cu 19 milioane de locuitori, România se scufundă într-un declin demografic îngrijorător. Peste 5 milioane de români și-au părăsit patria în căutarea unei vieți mai bune în Europa de Vest.…
Vezi articolul