Reacția organizației Aspire Teachers la propunerea Ministerului Educației și Cercetării pentru programa de matematică de trunchi comun (clasele IX–XII), publicată pe site-ul organizației nonguvernamentale, arată că demersul este „un pas înainte”. Organizația care derulează DataMathLab – un program de formare prin care lucrează din 2021 cu sute de profesori de matematică – avertizează că este nevoie de sprijin consistent pentru profesori, altfel „riscăm repetarea situației de la gimnaziu, unde programa prevede competențe, dar evaluarea măsoară altceva”.
Organizația explică faptul că lucrează direct cu profesorii care trebuie să „traducă” programele în lecții reale, „în contexte de școală foarte diferite”. Potrivit Aspire Teachers, profesia s-a schimbat radical. „Profesorul de matematică nu mai este doar cineva care predă materia și rezolvă exerciții. Astăzi modelează gândire critică, lucrează cu date, folosește tehnologie și AI, răspunde părinților, pregătește examene și, pe deasupra, încearcă să păstreze și bucuria învățării”, potrivit comunicatului citat.
În acest context, scrie organizația, o nouă programă „nu este doar un document oficial, ci un semnal de direcție și un test al încrederii dintre Minister și profesori”.
Organizația consideră că programa propusă „este un pas înainte” și salută mai multe schimbări de fond. Este vorba despre faptul că „programa mută accentul de pe supraîncărcarea algoritmică spre înțelegere și contexte reale”, „introduce explicit elemente care până acum lipseau, cum ar fi detectarea erorilor, alegerea nivelului de exactitate, validarea rezultatelor în context, lectura critică a datelor, utilizarea responsabilă a AI”. De asemenea, mai remarcă cei de la Aspire, „Statistica apare în trunchiul comun într-un mod structurat, clar, obligatoriu și cu obiective explicite. Aici matematica devine explicit un instrument de raționament informativ și decizional, nu doar un set de calcule corecte.”
Organizația apreciază coerența traseului de la clasa a IX-a la a X-a: „În clasa a IX-a se construiesc practici de gândire matematică, iar în clasa a X-a acestea se regăsesc în contexte mai complexe.”
Programa păstrează limite structurale serioase, remarcă în aceeași poziție Aspire Teachers.
Prima problemă: lipsa descriptorilor de performanță. „Profesorii nu au repere operaționale pentru întrebarea esențială: cum arată concret o competență la nivel satisfăcător și la nivel avansat?” În lipsa lor, evaluarea riscă să devină subiectivă, iar predarea să se alinieze la manuale, nu la competențe: „Doar numirea unor concepte și noțiuni nu este suficientă.”
A doua problemă ține de separarea rigidă competențe–conținuturi: „Structura actuală lasă loc de ambiguitate: ce fel de cunoaștere se formează, de fapt, în aceste conținuturi? Ce poate face elevul cu ele?”
Organizația observă și un dezechilibru între competențele generale, atâta timp cât „cele șase competențe nu sunt calibrate la același nivel de complexitate. Unele cer identificare de date, altele modelare integrată. Acesta este tiparul conservator pe care îl moștenește programa de la gimnaziu.”
Miza reală nu este textul programei, ci punerea ei în practică, e de părere Aspire Teachers: „Provocarea majoră este: cum transpun profesorii această filosofie după 10, 20 sau 30 de ani de predare tradițională? Ce lipsește acum este infrastructura pedagogică prin care profesorii să poată, efectiv, face trecerea de la matematică pentru proceduri la matematică pentru înțelegere și transfer în viață, adică:
- evaluare aliniată cu obiectivele curriculare,
- formare de calitate, aplicată,
- resurse, modele de activități și sarcini,
- probleme și itemi adaptați realității școlilor din România,
- comunități de practică dinamice,
- degrevare de responsabilități birocratice inutile.
Altfel, riscăm repetarea situației de la gimnaziu, unde programa prevede competențe (inclusiv gândire transferabilă), dar evaluarea măsoară altceva, iar predarea se aliniază inevitabil la ce se măsoară”.
Unul dintre factorii decisivi va fi examenul de bacalaureat, sunt de părere autoarele documentului Aspire și reprezentante ale organizației, Măriuca Morariu și profesoara Daniela Vasile: „Un element-cheie va fi felul în care va arăta examenul de bacalaureat: un examen aliniat cu noua programă – care evaluează înțelegerea conceptuală, lectura de date și modele, argumentarea și transferul – ar fi cel mai puternic sprijin pentru profesori.
Dacă însă examenul va arăta la fel ca acum, riscăm să repetăm scenariul de la gimnaziu: o programă relativ bine scrisă, distorsionată de un format de Evaluare Națională care împinge predarea spre exerciții algoritmice și „teste de antrenament”, nu spre competențele declarate.
Direcția este corectă, miza este mare și credem că organizațiile care lucrează profesionist cu practicienii trebuie să sprijine demersul de amploare pentru a ajuta cât mai constructiv misiunea comună: gândire matematică pentru toți copiii”.
Poziția integrală poate fi citită aici
Programa pusă în consultare pentru Matematică poate fi consultată aici.
1 comment
Încă un pas ca matematica sa se reducă la operațiile de baza. Vom avea tineri din ce în ce mai slab pregătiți. Dacă acum sunt probleme, ce va fi după aprobarea noilor programe de liceu? Se va mai face matematica în liceu? Se mai pune accent pe rigurozitate științifică sau pe ghici? Inlaturati-l pe David cât încă se mai poate. Altfel o sa ajungem o tara cu cei mai slabi elevi din lume. Toate reformele făcute au scăzut calitatea actului predării prin amestecul de capitole, mutarea dintr-un an în altul a unor capitole, aglomerarea materiei, reducerea nivelului de dificultate a programei, teste standard la examene, eliminarea tezei, introducerea unor săptămâni inutile si a modulelor, etc.David pune bomboana pe coliva.