Lecțiile de programare pot contribui substanțial la dezvoltarea competențelor de soluționare a problemelor, cele de producție și alfabetizare media pot întări dezvoltarea limbajului, iar învățarea cu ajutorul jocurilor poate contribui la dezvoltarea competențelor de gândire critică. În același timp, toate aceste modalități de folosire a tehnologiilor în educație ridică și provocări sau probleme, arată o analiză a literaturii de specialitate pe tema învățării cu ajutorul instrumentelor digitale, publicată luni de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
- Analiza „Impactul tehnologiilor digitale asupra învățării” se bazează pe o trecere în revistă a studiilor, meta-analizelor și altor materiale de specialitate recente cu privire la instrumentele de acest fel folosite în educație. Ea urmărește să pună în evidență atât beneficiile, cât și dezavantajele prezentate de acestea.
Evaluarea OCDE prezintă constatările sale grupate în câteva capitole specifice – Programare și robotică, Producție și alfabetizare media, Jocuri (Gaming), Realitate „extinsă” și simulări, Inteligență artificială.
Principalele constatări prezentate:
Programare și robotică:
Potrivit analizei, aceasta dezvolte semnificativ gândirea computațională, creativitatea și competențele de rezolvare a problemelor. În ciclul primar, instrumentele vizuale, introduc eficient elevii în concepte de bază pentru programare, reducând încărcarea cognitivă și permițându-le să se concentreze pe gândire logică.
Pentru elevii din ciclurile ulterioare, introducerea acestora în soluții de tip Python sau Java prezintă o complexitate mai ridicată și posibilitatea de a aplica cele învățate în viața de zi cu zi, dar există provocări de natură cognitivă, fapt pentru care, pentru tranziția de la un model la altul, poate fi de ajutor o soluție hibridă.
- Pentru a avea eficiență, programele educaționale de acest fel au nevoie de un mediu colaborativ și de strategii care să îi încurajeze pe elevi să se gândească la propriul proces de învățare. Iar aici este nevoie de profesori echipați cu acele competențe tehnice și pedagogice pentru a putea administra nevoile cognitive ale elevilor.
Alfabetizare și producție media
Potrivit analizei, instrumentele de alfabetizare și de producție media pot îmbunătăți substanțial dezvoltarea limbajului și alfabetizarea, mai ales pentru elevii care provin din medii mai puțin stimulante. Unele platforme multimedia pot întări capacitatea de înțelegere, vocabularul și învățarea bazată pe colaborare, dar acestea trebuie aliniate atent cu obiectivele educaționale așa încât să fie evitată supraîncărcarea cognitivă.
Platformele social-media pot oferi medii de comunicare și colaborare, dar sunt însoțite de provocări majore precum potențialul de distragere a atenției sau cyberbullying-ul.
Alte instrumente de susținere a învățării pot oferi feedback sau pot întări competențele de citire și scriere.
- Pentru acestea, însă, este nevoie de o abordare echilibrată, ce combină metodele digitale cu cele analogice, pentru a întări o capacitate mai profundă de înțelegere și pentru a asigura o implicare susținută a elevilor. Instrumentele folosite trebuie alese judicios și folosite strategic, arată analiza OCDE.
Gaming
Învățarea bazată pe jocuri întărește motivația, implicarea și dezvoltarea competențelor critice ale elevilor, precum rezolvarea problemelor sau colaborarea, arată analiza citată. Iar unele jocuri pot susține implicarea cognitivă mai puternică a elevilor în discipline precum matematica, știința sau studiile sociale.
Exemple de avantaje: jocurile ce presupun exercițiu fizic încurajează activitatea fizică simultan cu cea cognitivă; cele de tip role-play (RPG) încurajează gândirea critică, empatia sau competențele sociale; altele, creative, încurajează învățarea pe cont propriu și lucrul în echipă.
- Există însă provocări semnificative la acest capitol: greutatea de a alinia jocurile la obiectivele de învățare, asigurarea unui acces echitabil la tehnologia necesară, administrarea nivelului de implicare a elevilor.
Realități extinse și simulări
Programele ce oferă acces la realități extinse, adică realitatea augmentată, virtuală sau mixtă, oferă experiențe de învățare imersive ce întăresc înțelegerea conceptelor, mai ales în științe, tehnologii și matematică.
Avantaje: realitatea augmentată promovează gândirea spațială, pe când cea virtuală și cea mixtă sprijină capacitatea de soluționare a problemelor prin simulări interactive. Laboratoarele virtuale oferă un spațiu sigur pentru experimente interactive.
- Provocări: Aceste instrumente presupun costuri ridicate, acces inegal la tehnologice, riscul de supraîncărcare cognitivă și probleme tehnice care persistă. În plus, este nevoie de formare specială a profesorilor, de investiții în infrastructură și de aliniere adecvată la nevoile pedagogice, lucruri greu de asigurat.
Inteligența artificială
Potrivit analizei OCDE, aceasta are capacitatea de a transforma educația, oferind soluții mai ales pentru feedback personalizat, evaluări formative și intervenții bine țintite. Instrumente inteligente de tip „meditator” și altele pot oferi imediat feedback, pot să reducă mult încărcarea profesorilor și să amplifice implicarea elevilor. Instrumente de analiză a învățării pot să identifice, la rândul lor, elevii aflați în situație de risc, astfel încât aceștia să fie ajutați în timp util. Iar instrumentele de tip colaborativ, precum cele de tip chatbot, pot întări participarea la lucrul în grup și comunicarea.
Există însă și probleme inerente: costuri ridicate de implementare, accesul digital limitat, serioase probleme etice, încărcare cognitivă mare. Iar acestea, spune analiza citată, impune un management atent al modului cum sunt folosite asemenea instrumente. Iar pentru a avea succes integrarea IA în învățare presupune investiții în infrastructură, formarea profesorilor și soluții etice, bazate pe nevoile pedagogice.
Citește și:
EXPERIMENT Exerciții cu noul mod de „meditator” al ChatGPT – despre „Amintiri din copilărie”, Facerea Lumii, orașe românești și o problemă din culegere la nivel de gimnaziu. Cât de eficiente și care sunt neajunsurile programelor de inteligență artificială dedicate învățării aprofundate?
Starea de bine digitală a copiilor depinde de cât sprijin primesc din partea familiei și a societății ca să navigheze în siguranță în mediul online – arată raportul OECD „Viața copiilor în era digitală” / Competențele digitale formate în școală pot proteja elevii de riscurile asociate mediului digital
MEGATENDINȚE Profesorii români se lovesc de obstacole ce afectează educația globală, precum schimbările demografice, digitalizarea, inegalitățile – Raport internațional / Datele OCDE contrastează cu raportările de tip „no problem” făcute de directorii de școli din România
Foto: © Vadreams | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Cristian Pantazi
Raluca Pantazi
Redacția
Alexa Stănescu